Espro Premia 260x100 mai2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2021

Cerințele biologice ale prunului și mărului privind factorii climatici și pedologici

Prunul

Temperatură: Prunul este oarecum exigent față de căldură, comportându-se favorabil în zona de câmpie și dealuri mici. În zona colinară, cu excepția soiului Grase românești, prunul are recolte instabile și de slabă calitate. Temperaturile orare optime sunt cuprinse între 18 și 33°C, cu minime absolute de 8°C și maxime de 36°C; în afara acestor intervale, creșterea încetează. La ger rezistă până la -35°C, cu următoarele valori ale organelor vegetative: muguri florali – minus 31-33°C; flori în faza de buton alb – minus 3,3-3,5°C; flori deschise – minus 2,2°C (la minus 5°C se distrug în masă, cu afectarea recoltei de până la 90%); fructele curând formate – minus 0,5-1,1°C.

Apă: Cerințele față de apă ale prunului sunt mari, fiind satisfăcute în zonele deluroase, cu peste 600 mm precipitații anual, din care 300-350 mm în intervalul mai-iulie. Ploile reci și prelungite din timpul înfloritului compromit destul de frecvent producția. Comportamentul față de secetă este oarecum favorabil pentru unele soiuri – Agen, Anna Späth, Renclod D`Althan, Tuleu gras, Stanley etc. – care produc satisfăcător, dar fructele sunt de calitate inferioară. În general, în zonele de stepă, silvostepă și unde există păduri de stejar se recomandă irigarea pomilor.

Lumină: prunul are cerințe nu foarte mari, cel puțin nu la fel de mari precum speciile nuc, cireș, cais, piersic și păr; cultivat însă pe versanți mai puțin însoriți, produce fructe de slabă calitate.

Sol: specia are cerințe mici față de sol, valorificând bine sau satisfăcător aproape toate zonele de la noi. Cele mai bune terenuri sunt cele cu o reacție slab acidă spre neutră (pH de 5,8-7,4). Totuși, prunul nu tolerează solurile sărăturoase și nici pe cele cu exces de calciu.

Mărul

Temperatură: se dezvoltă și fructifică bine în zonele cu temperatura medie anuală de 8-11°C. Temperaturile orare optime ale mărului sunt cuprinse în intervalul 14-27°C, cu minime de 8°C și maxime de 33°C, limite dincolo de care procesele de creștere încetează. Pomii rezistă la ger până la minus 36°C, iar florile au toleranță diferită: când apar petalele în primul boboc din inflorescență îngheață la minus 2,2°C, iar la minus 4,4°C bobocii sunt distruși în totalitate; când sunt deschise degeră la minus 2,2°C și sunt compromise la minus 3,9°C, cu afectare de 80-90% a producției.

Apă: mărul are pretenții mari, necesitând 700-900 mm precipitații anual pentru soiurile de iarnă și cel puțin 550 mm pentru cele de toamnă și vară. Nu suportă excesul de umiditate, dar nici seceta, fie ea pedologică sau atmosferică.

Lumină: cerințele sunt mai mici comparativ cu alte specii, dar oricum, pe versanți, este preferată pentru înființarea plantațiilor expoziția sudică, sud-estică și sud-vestică.

Sol: crește bine pe diferite tipuri de sol, însă recolte mari, de calitate și constante se obțin pe terenuri fertile, profunde, bine structurate, lutoase, suficient de umede, cu o reacție moderat spre slab acidă (pH 5,0-7,0). Apa freatică este de preferat să fie sub 2,0-2,5 m adâncime; portaltoii vegetativi, în perioadele ploiase, au mult de suferit dacă pânza freatică se ridică la 1,2 m adâncime.

Maria BOGDAN

Lâna - folosită ca substrat în cultura plantelor

• O inovație aflată încă în „incubatorul“ cercetării științifice

Lână, roșii și mure. Ce au acestea în comun? Teoretic, nimic. Practic, cele trei sunt folosite într-un experiment menit să demonstreze că lâna poate înlocui cu succes vata minerală folosită în sere ca substrat în cultura plantelor. Maria Adia, tânăra care a inițiat acest experiment, ne-a vorbit despre avantajele folosirii acestui deșeu natural și despre rezultatele cercetărilor întreprinse în ultimii doi ani.

Ferma de oi i-a deschis alte drumuri

După patru ani de studiu în cadrul USAMV Cluj – specializarea Inginerie și Protecția Mediu­lui – urmați de master, Maria Adi a redescoperit ceva ce a simțit din copilărie. Că iubește natura și că îi place timpul petrecut în mediul rural. Și-a propus așadar să înceapă în satul său natal Copăceni, comuna Săndulești din Cluj, o afacere ai cărei piloni să fie agricultura. Aflase în timpul masterului despre proiectele europene și a fost interesată în mod deosebit de măsura „Instalarea tinerilor fermieri“. Cu susținerea familiei sale, a implementat proiectul unei ferme de oi și a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea ei. Astăzi ferma sa, „Oiţele din Copăceni“, numără 400 de oi și spune că ceea ce a început ca un business este astăzi o pasiune. Se ocupă de tot ce presupune birocrație în funcționarea fermei, dar și de aspecte practice precum crotalierea animalelor, iar după ce va termina doctoratul și-a propus să se implice și mai mult în dezvoltarea proiectelor sale agricole. Ferma de oi avea însă să deschidă și alte uși pentru Maria Adi.

În 2014 a primit o propunere inedită, aceea de a participa în cadrul Programului Orizont 2020 cu un proiect care să demonstreze că lâna poate fi folosită ca fertilizant în agricultură. Din nefericire, proiectul nu a fost aprobat, dar Mariei i-a plăcut atât de mult acest subiect de cercetare încât și-a zis că trebuie să continue. Însă într-o altă direcție. Așa a apărut ideea folosirii lânii ca substrat în cultura roșiilor din sere şi mai apoi ca substrat pentru cultura murului.

Substituent pentru vata minerală

Toate informațiile pe care le-a primit despre calitățile lânii au convins-o pe Maria că acest deșeu natural este foarte prețios. Există însă și un revers al medaliei; lâna este o sursă de poluare a mediului. Lăsată de izbeliște se degradează foarte greu, iar prin arderea ei se eliberează substanțe nocive. Cum în aproape toată Europa fabricile de textile au fost închise, producția de lână nu mai este valorificată. De aici și până la poluarea mediului nu este decât un pas. În România, spre exemplu, cei mai mulți dintre fermieri fie aruncă lâna, fie o ard. În ambele situații vorbim despre o sursă serioasă de poluare. Maria Adi a găsit totuși această nișă de valorificare a lânii, folosirea ei ca substrat pentru culturi. Astfel, spune ea, eliminăm o sursă de poluare și putem înlocui vata minerală folosită de regulă ca substrat în sere și care este un produs chimic cu efecte nocive asupra solului. După o documentare profundă, anul trecut a început primele probe practice în laborator privind cultivarea roșiilor și a murului in vitro pe substrat de lână. După ce a tuns oile, a spălat lâna în două ape și a mărunțit-o. Cercetările sale s-au axat pe două direcții, și anume folosirea unui substrat doar din lână și a altuia din lână amestecată cu pământ. În ambele cazuri au fost obținute rezultate similare.

Experimentul continuă

Practic, scopul experimentului a fost acela de a vedea dacă pe acest tip de substrat plantele formează rădăcină și se dezvoltă. În această etapă inițială de cercetare a obținut răsaduri viguroase și sănătoase de 15-20 cm, iar experimentul s-a oprit aici pentru că, fiind trecut de mijlocul verii, nu era o perioadă optimă de cultivare a roșiilor. La cultura in vitro de mur nu a urmărit dezvoltarea pentru că, fiind arbust, ar fi durat foarte mult, dar a urmărit dezvoltarea rădăcinilor și totul a fost în parametrii normali de creștere. După aceste probe practice a constatat că lâna nu distruge solul, în consecinţă biodiversitatea se menţine, iar fibrele se expandează când se umezesc asigurându-se astfel aerisirea solului.

Lâna are o capacitate mare de absorbţie a apei şi de menţinere a umidităţii. Astfel se previne uscarea solului şi minimalizarea riscului de eroziune. Despre soiurile folosite, Maria Adi spune că, după discuțiile purtate cu producătorii de roșii, s-a orientat spre soiurile comerciale, în special cele franțuzești, pentru că proiectul ei se adresează mai ales marilor producători. Pentru comparație, va încerca totuși și cultivarea pe substrat de lână a unui soi tradițional românesc. Anul acesta experimentul se va încheia după ce plantele vor realiza fructificarea, astfel încât să existe o imagine completă a rezultatelor obținute.

În momentul de față inovația Mariei Adi se află încă în incubatorul cercetării științifice, dar spune că proiectul său a atras deja câțiva adepți. Speră astfel să găsească și susținere financiară pentru dezvoltarea lui. Există în momentul de față un agricultor care și-a declarat susținerea, însă deocamdată este un parteneriat în curs de negociere.

În experimentele sale, la sugestia unui posibil investitor care spunea că prin spălarea lânii se poluează apa și că în cazul acesta investiția în purificarea apei ar fi prea mare, Maria a folosit și lână nespălată. Concluzia a fost că aciditatea lânii nespălate afectează culturile in vitro. Și-a propus însă să demonstreze că prin spălarea doar cu apă caldă a lânii nu există riscul poluării. Teoria sa a fost confirmată de analizele făcute pe apa folosită în spălări și care au dovedit că aceasta nu conținea niciun agent poluant.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

Abonează-te la acest feed RSS