Culturile de mur și zmeur reprezintă cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafețe reduse de teren, cuprinse între 500 mp și 2 hectare. Plantarea arbuștilor se face toamna, de la ieșirea din vegetație până la venirea înghețului, iar primăvara, când pericolul înghețului a trecut, până la intrarea în vegetație. Secara Dorian, unul dintre producătorii de fructe de pădure din Iași, care administrează o suprafață de 22.000 mp în comuna Țibănești, ne-a oferit o serie de sfaturi prețioase pentru înființarea unor astfel de culturi.

Costurile de producție au fost mai mari

Seceta din acest an a determinat o dezvoltare slabă a butașilor și o fructificare redusă. În schimb, fructele au fost mult mai aromate, parfumate.

„Dețin în comuna Țibănești, satul Recea, o plantație înființată pe 7.800 mp, dar mai avem alte trei plantații înființate, unde există un total de 15.000 mp. Anul acesta, după cum vedeți, butașii sunt mai puțini dezvoltați. Am pus gunoi de grajd pe lângă rânduri și ar fi trebuit să se dezvolte foarte bine, dar s-au dezvoltat foarte puțin din cauză că nu au avut apă îndeajuns“, ne explică fermierul ieșean. Acesta spune și că, în general, costurile cu irigațiile au fost cu 40% mai mari față de anul trecut.

„A trebuit să cărăm apă cu tractorul pentru că nu avem puțuri făcute. Costurile au fost un pic mai ridicate față de anul trecut deoarece a fost necesar să cărăm apă de două ori pe săptămână. În schimb, fructele au fost foarte bune, dulci, au avut un parfum extraordinar și asta a contat mai ales dacă vorbim de procesarea lor în siropuri, dulcețuri. Producătorul ieșean mai spune că a reușit să acceseze fonduri europene, în valoare de 60.000 euro, pentru procesarea fructelor și legumelor.

„Avem în plan să producem, să procesăm și să vindem, să nu mai existe niciun intermediar între noi și consumatorul final. Suma alocată a fost de 40.000 euro, plus încă 20.000 euro pentru procesare. Acești 20.000 euro urmează să-i investim în procesare, să facem suc presat la rece. Anul acesta, la mur producția a fost în jur de 7 tone, iar producția de pe 2.000 mp la zmeură a fost undeva la 2 tone.“

Pași în plantarea arbuștilor fructiferi: mur și zmeur

Hidratare. Atât la plantările de toamnă, cât și la cele de primăvară se recomandă imersarea butașului în apă timp de cel puțin 30 de minute.

Ca prinderea să fie mai sigură, hidratarea se poate face și prin mocirlire. Se face un amestec compus din: 1/3 pământ, 1/3 mraniță și 1/3 apă. Se amestecă până se obține o pastă omogenă de consistenţa smântânii. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării, ajută la o mai bună aderare a acestora la sol şi la vindecarea rănilor.

Săparea. Pentru dezvoltarea optimă a rădăcinilor trebuie acordată o atenție mare dimensiunii gropilor. Dimensiunea minimă recomandată pentru groapă: 30x30x40 cm (lungime x lățime x adâncime).

Se recomandă ca gropile să fie pregătite cu 1-2 luni înainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi pentru aerarea pământului.

Fasonarea rădăcinilor. Dacă există rădăcini vătămate, acestea se taie deasupra rănii, evitând rănirea capilarelor şi a rădăcinilor tinere.

Plantarea. Butașul se așază în groapă, astfel încât rădăcina să fie acoperită cu cca 3 cm de pământ. Groapa se umple cu pământ fertil (îmbogățit cu mraniță), scuturând ușor planta ca pământul să se așeze bine în jurul rădăcinilor. Acest proces se repetă până ce gropa se umple în proporţie de 90%.

Distanțele de plantare recomandate pentru diferite categorii de arbuști fructiferi:

– zmeur: 50 cm între plante, 1,5-2,00 m între rânduri la plantații familiale;

– mur: 1,00 m între plante, 1,5-2,00 m între rânduri.

Fertilizarea. Înainte de udare pământul se fertilizează cu îngrășământ complex NPK.

Udarea. În groapa de plantare se toarnă aproximativ 5-7 litri de apă, care va drena granulele de pământ între rădăcinile butașului, prevenind apariţia mucegaiului.

Tasarea pământului. După ce apa a pătruns în rădăcini, se completeză groapa cu pământ fertil până la nivelul original al terenului și se tasează ușor.

Mulcirea (opțională). Mulcirea presupune acoperirea solului cu materiale uscate de origine vegetală (iarbă, paie, rumeguș, frunze, scoarță) pentru menținerea umidității în sol și împiedicarea creșterii buruienilor.

• „Prețul variază de la 4 la 10 lei/butașul, dar țin să menționez că, pentru cei care intenționează să înființeze o plantație, o să facem o reducere de 5 lei/butaș. De exemplu, pentru un hectar sunt necesare cca 4.000 de plante, iar costul înființării este de 4.000 de euro. La zmeur, prețul unui butaș pornește de la 3 până la 5 lei. Pentru înființarea unei plantații de zmeur trebuie circa 8.000 de plante, iar costul variază între 5.500-6.000 de euro.“
• Perioada optimă pentru plantarea butașilor de mur și zmeur începe toamna de pe 15 noiembrie și primăvara la început de aprilie, cu condiția ca solul să fie dezghețat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cătălin Vuculescu din satul Sâmbăteni, comuna Păuliş, judeţul Arad, spune că zmeura şi murele sunt cele mai căutate fructe în sezon și clar cele mai apreciate, de aceea s-a şi gândit să înfiinţeze o astfel de plantaţie.

Plantaţia de la Sâmbăteni a fost înfiinţată în anul 2016 pe o suprafaţă de 2.000 mp, iniţial mai mult ca hobby, iar ulterior a devenit o afacere în sensul bun al cuvântului, ne spune Cătălin Vuculescu. „În cultură avem atât zmeură cât şi mure, aproximativ 70% din suprafaţă cu zmeură şi 30% cu mure. Întreaga investiţie a fost din fonduri proprii, iar în viitor ne gândim şi la fonduri europene. Am început cu pregătirea terenului, am făcut analize de sol pentru a vedea dacă corespunde pentru această cultură, după ce am avut siguranţa că terenul este cel proprice, toamna am făcut plantările, după care am început să montăm sistemele de susţinere şi de picurare. Ca tehnologie folosim partea mecanizată mai mult; tocmai de aceea distanţele între rânduri sunt de 2,5 m, iar pe rând între plante sunt de

0,5 m tocmai pentru a putea efectua lucrările necesare. Soiurile de zmeur sunt Opal de vară, Latham, Opal Remontat şi Citria, iar cele de mur sunt Navaho şi Triple Crown. Am ales aceste soiuri tocmai pentru aroma şi fructificarea lor. Suprafaţa totală este de 9 ha, însă din acestea avem cultivate efectiv 1,4 ha, urmând ca în viitor să ne extindem cu ele, în funcţie de cerinţe.“

Tratamentele fitosanitare aplicate sunt cele de prevenţie, din primăvară, iar acest aspect ajută la creşterea cererii de fructe, adaugă cultivatorul. „În rest, nu forţăm planta cu nimic; de obicei  întâmpinăm probleme în sezonul ploios, la ambele culturi, atunci când din cauza umidităţii se instalează mucegaiul la fruct. Livrările se fac la domiciliul clientului, în funcţie de comenzi, fructul se culege dimineaţa, în general, iar după-amiază sau seara se distrubuie pentru a fi cât mai proaspăt; menţionez că sunt şi clienți care vin şi îşi culeg fructele din plantaţie! Preţul mediu la zmeur este aproximativ 18-20 RON/kg, iar la mur de 12-15 RON/kg; specific faptul că  acesta depinde de cererea şi oferta de la momentul respectiv!“

Planurile de viitor ale arădeanului constau în extinderea pe toată suprafaţa şi nu numai. „Ne dorim să reuşim să construim o fabrică pentru a putea prelucra fructul în dulceţuri, siropuri, sucuri etc. deoarece la prelucrare este mai profitabil financiar. Totodată, dorim să ne extindem şi pe partea de afin (aici cercetăm atât piaţa, cât şi multitudinea de soiuri pe care le avem la dispoziţie întrucât ne dorim soiuri care să fie aclimatizate în zona noastră). Pentru cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură, îi sfătuiesc înainte de toate să cerceteze piaţa, cererea şi oferta pentru că sunt foarte importante“, a mai spus Cătălin Vuculescu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ilie Adrian Valeriu are o plantaţie de mur în județul Gorj, la poalele Munților Parâng, în comuna Bengeşti, satul Ciocadia. Suprafața plantată de acesta nu este foarte mare deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment, spune acesta.

Rep.: Aţi mizat pe cultura murului. Dar ce v-a determinat să vă orientaţi spre această plantaţie?

Adrian Valeriu: Povestea noastră este una simplă. Neavând o suprafață foarte mare de teren și dorind să scap de culturile de grâu și porumb care se puneau an de an, am hotărât să încep cu această plantaţie, asta fiind undeva prin anul 2015, când nu erau aşa mulți producători ca acum. De ce am ales cultura de mur? A fost mai mult din nostalgie deoarece, copil fiind, aveam în curtea bunicilor câteva tufe productive pe care ne băteam toți verișorii când începeau să se coacă; de fapt, le mâncam mai mult necoapte, doar pârguite un pic.

Rep.: De ce aspecte aţi ţinut cont în ceea ce privește verigile tehnologice?

A.V.: Plantația este înființată din fonduri proprii, cu tot ce înseamnă investiție necesară, utilaje, îngrădire teren, instalație picurare, cameră frigorifică, ambalaje etc., iar tehnologia de cultivare este una relativ simplă. Iniţial, am început cu o analiză de sol, după care am achiziționat plante certificate sanitar de la o pepinieră care aducea din Polonia, după care în fiecare an am urmat cursul lucrărilor de întreținere (tăiere, legare, irigare, hrănirea plantelor). Soiul pe care îl avem este unul semitimpuriu, pe care l-am ales datorită rezistenţei la ger, până la – 25°C, rezistent la boli şi produce în jur de 4-5 kg/ plantă. Suprafața plantată nu este foarte mare, doar 1.000 mp, în jur 500 plante. Nu m-am extins mai mult deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment și nu are rost sa produc mai mult decât valorific. Noi nu facem vin, gemuri sau siropuri pentru că asta ar însemna o altă linie tehnologică pentru care momentan nu suntem destul de pregătiţi. Producția noastră anuală este în jur de 2 tone, deci mai mult decât suficient.

Rep.: Reuşiţi să vă descurcaţi în perioada culesului cu întreaga familie? Dar cu distribuţia?

A.V.: Probleme am întâmpinat la cules deoarece nu am găsit oameni care să culeagă exact ce vreau eu; dacă pun într-o lădiţă 5-6 fructe necoapte este suficient, au stricat tot și atunci am preferat să culegem doar „de-ai casei“, dimineața până la ora 11 maximum, când se încălzește prea tare și încep și fructele să își schimbe starea. Distribuția o facem personal la domiciliul clientului, iar prețul este undeva la 12-13 lei/kg, preț în care intră întreținerea plantaţiei, costurile de depozitare la camera frigorifică, munca, ambalajele, distribuţia. Per total, un preț cam de 7 lei/kg.

Rep.: Vă gândiţi să extindeţi suprafaţa şi cu alte culturi?

A.V.: La capitolul perspective am început extinderea plantaţiei cu câteva rânduri de zmeură, afine și căpșuni, dar suntem de-abia la început cu acest proiect și mă gândesc și la o livadă cu cireși deoarece am un teren cu pruni care au îmbătrânit și nu mai produc nimic. Recomand celor care sunt interesați să înfiinţeze astfel de plantaţii, să își facă bine calculele și să studieze cât de mult pot pentru că nu este deloc uşor, mai ales cu piața de desfacere.

„Tratamente fitosanitare folosesc puține, doar primăvara după tăiere, cu o soluție pe bază de cupru, pentru a închide rănile provocate de foarfecă, după care în momentul fructificării, adică la stadiul de fructe mici și verzi, „le hrănim cu ceva bio“.

Beatrice Alexandra MODIGA