cemrom iulie 2018
update 22 Feb 2019

Idei noi, combinații noi - cultura de mazăre intercalată cu camelină

În ultimii ani tot mai mulți fermieri descoperă avantajele includerii unor leguminoase în schemele de rotație a culturilor. Și, odată făcut acest pas, caută și tehnologii noi, care să permită obținerea unor randamente cât mai ridicate, cu scopul final de a mări profiturile. Și în cadrul întâlnirilor asociației Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă (AIDER), unii dintre acești fermieri vin cu drag să își împărtășească experiențele. În cele ce urmează vom povesti despre experiența de anul trecut a lui Aurel Petruș, de la ferma Eco Fruct, din județul Călărași.

„Am încercat și năut, și fasole, și linte...“

Aurel Petruș lucrează 1.300 ha de pământ în județul Călărași. Toate culturile pe care le practică sunt bio. Fie că este vorba despre rapiță, mazăre, grâu, porumb sau in pentru ulei, toate sunt lucrate cu tehnologii bio, fără utilizarea pesticidelor sau a îngrășămintelor de sinteză. „Uneori, când trebuie să vorbesc despre experiențele mele după ce înaintea mea au povestit fermieri care folosesc tehnologii clasice, mi se pare delicat. Eu am uitat ce sunt pesticidele și erbicidele. Nu mai folosesc așa ceva de 18 ani. Nu zic că e bine sau e rău, dar iată că trăim!“, își începe, hâtru, povestea. La ora actuală deține un parc de utilaje despre care spune că este mândru, iar în 2019 va beneficia și de irigații pe suprafețe mari din fermă. „Toate acestea mă vor ajuta să fac lucruri noi“, consideră el.

„Cel mai mare insucces din viața mea l-am avut în 2018, când am semănat, pentru prima dată, 120 ha cu năut. Totul a fost compromis din cauza îmburuienării excesive. Nu am avut acea unealtă care să ne permită să intervenim într-o astfel de situație.  Însă, pe viitor, vom putea rezolva și aceste situații“, își povestește Aurel Petruș necazul. „Am încercat și linte în 2017. Mai am încă pe stoc 80 de tone. Eu sunt optimist, sunt convins că o s-o vindem. Întrebarea este când. Am încercat și fasole. Doi ani la rând nu am reușit-o deloc, iar anul acesta (2018 – n.red.) a răsărit atât de rară încât am întors-o și am semănat soia“, ne mai istorisește fermierul despre câteva dintre căutările sale.

„Fără suport, mazărea s-a scuturat înainte de recoltare!“

De trei ani încoace, Aurel Petruș a experimentat și o variantă combinată: mazăre cu camelină. Secretul său, după cum consideră, este că semănatul se face în toamnă. „Acum trei ani am folosit soiul Baltag, simplu, fără niciun fel de suport. În primăvară producția a fost bună, de aproximativ 3.500 kg/ha, dar s-a scuturat cu câteva zile înainte de recoltare. Asta ne-a dat ideea de a introduce în cultură și o plantă-suport. Așa am ajuns la camelină. Deja noi jonglăm cu camelina de ceva vreme și am folosit-o ca suport la mazărea de primăvară. Dar în toamna lui 2017 am semănat-o împreună cu mazărea“, ne mai spune.

Semănătura a fost făcută între 25 octombrie și 5 noiembrie, astfel încât la intrarea în iarnă coarda de mazăre să ajungă la o lungime de circa 10 cm. „Camelina nu are nicio problemă peste iarnă. Poate să aibă și doi-trei centimetri la venirea iernii, rezistă și trece sezonul rece fără nicio problemă“, explică fermierul.

Pregătirea terenului a fost aceeași ca pentru grâu, fără nicio diferență. Preferabil este ca premergătoare să fi fost floarea-soarelui. Concret, s-a arat în toamnă, apoi s-a trecut cu un disc. Înainte de semănat s-a trecut și cu un combinator. Norma de semănat aplicată a fost de 2,5 kg/ha pentru camelină și de 250 kg pentru mazăre. Aceasta înseamnă o densitate de peste 150 plante/mp la mazăre și 40 de plante la camelină. „Toată arta este să știi cum să jonglezi cu distanța între rândurile de camelină!“, apreciază agricultorul. „Am început de la 12 cm, apoi am trecut la 25, la 37, iar în toamna lui 2018 am semănat la 50 cm. Dacă este prea deasă, camelina tinde să sufoce cultura de mazăre.“ În toamna lui 2017, când a fost înființată cultura despre ale cărei rezultate a povestit, distanța între rândurile de camelină a fost de 37,5 cm, iar cea dintre rândurile de mazăre de 12,5 cm.

Un succes economic cu eforturi reduse

Pe lângă faptul că este un suport excelent, reușind să susțină foarte bine plantele de mazăre, camelina mai are și alte proprietăți. După cum a constatat Aurel Petruș, acționează și ca repelent pentru gărgărița de mazăre. Ca fertilizant a fost utilizat gunoiul de pasăre. După o compostare de aproximativ șase luni, a fost aplicată o doză de 15 tone/ha, în toamnă, înainte de trecerea cu combinatorul.

Unul dintre avantajele unei astfel de culturi este că din toamnă până la recoltare nu mai necesită niciun fel de intervenție. Un alt avantaj este că mazărea și camelina ajung concomitent la maturitate. Ca utilaj se folosește combina, reglată pentru mazăre. O „șmecherie“ pe care fermierul o recomandă este ca, în cazul în care nu se dorește mazăre pentru sămânță, combina să fie astfel reglată încât să spargă recolta. Astfel gărgărițele vor dispărea și nu vor mai da bătăi de cap în timpul depozitării. Separarea nu pune probleme, căci semințele de camelină sunt de dimensiunile celor de lucernă, în timp ce mazărea este mult mai mare. Din punctul de vedere al productivității, în 2018 s-au obținut 2.500 kg de mazăre/ha și 700 kg/ha la camelină. Prețul de vânzare pentru mazăre, având în vedere că provine dintr-o cultură bio, a fost de 440 euro/tonă. Camelina, deși clienții sunt ceva mai greu de găsit, se vinde cu 500 – 700 euro/tonă.

Un alt avantaj al acestei culturi, consideră Aurel Petruș, este că după recoltare terenul este numai bun pentru semănatul cu porumb sau cu floarea-soarelui. O altă variantă pe care domnia sa a mai testat-o a fost și aceea a înființării unei culturi de mei. „Oricare dintre aceste variante e aplicată, rezultatele sunt foarte bune. În ceea ce mă privește, voi continua să cultiv mazăre. Regret doar că toamna lui 2018 s-a dovedit foarte secetoasă. Din acest motiv, deși îmi propusesem să semăn în jur de 330 ha cu mazăre, nu am semănat decât 100 ha, cu mazăre furajeră. Pentru primăvară îmi propun să pun pe restul de 230 ha mazăre legumicolă uscată și mazăre alimentară, bineînțeles în aceeași combinație cu camelina“, a încheiat administratorul Eco Fruct.

Alexandru GRIGORIEV

Învață cum să scoți profit cultivând două specii de plante pe aceeași suprafață

Are o experiență de peste 20 de ani în agricultura ecologică, inovează permanent, găsește soluții să-și mărească rentabilitatea și vinde 80% din recolte la export. Motive suficiente să aflați de la Aurel Petruș din Călărași (1.300 ha cultivate în sistem ecologic) cum face să asocieze mai multe plante pe aceeași suprafață, obținând o serie întreagă de beneficii.

pag14 AurelPetrus

– V-ați specializat pe culturi duble, dar și pe culturi asociate. Aș vrea să vorbim despre combinația mazăre cu camelină. Ce avantaje prezintă acest tip de tehnologie?

– În cazul nostru mazărea și camelina sunt culturi premergătoare, pentru că după ele vom semăna la începutul lunii iulie soia, în sistem irigat. Așadar, pe acest lot vom merge pe cultură dublă. Cultura de mazăre și camelină este pentru mulți dintre fermieri din agricultura convențională o noutate, dar ea se practică mult în sistemul ecologic și cei care practică acest tip de agricultură sunt convins că știu despre ce vorbesc.

– De ce ați ales această asociere?

– Sunt mai multe beneficii de care trebuie să profităm. Avem o mazăre de toamnă franțuzească, soiul Baltrap, de tip afilă, care stă în „picioare“ până la recoltare, dar am asociat-o cu camelina (camelina sativa sau inișorul) din mai multe motive. În primul rând inișorul are un efect repelent pentru gărgărița mazărei și în felul acesta profităm de o combatere biologică pentru cultura de mazăre. Al doilea beneficiu pe care îl urmărim de la camelină este susținerea pe care o poate oferi mazării. Camelina are o tulpină foarte rezistentă și poate susține mazărea chiar și când păstăile sunt formate. Fără această susținere mazărea spre maturitate, la formarea păstăilor, cade și e greu de recoltat. Cu ajutorul camelinei ea va rămâne în picioare, lanul va rămâne vertical și recoltarea se face foarte ușor. Al treilea beneficiu pe care îl avem de la camelină este că îi valorificăm și sămânța de camelină. Avem contract pe ea, în Germania se obține uleiul de camelină, care conține Omega 3 și Omega 6, motiv pentru care este adăugat în cantități mici în uleiul de floarea-soarelui sau rapiță. Tot la capitolul beneficii aș adăuga și faptul că prin această asociere reușim să valorificăm de două ori aceeași suprafață.

– Cum faceți separarea celor două plante după recoltare?

– Plantele ajung la maturitate în același timp, se recoltează împreună, iar separarea se face foarte ușor pentru că mărimea boabelor diferă foarte mult (camelina este un pic mai mică decât sămânța de lucernă). Banii pe care îi obținem de pe sămânța de camelină acoperă toate costurile pe care le facem cu întreaga cultură. Mazărea este deja „un bonus“.

– Mazărea o vindeți tot la export?

– Da, o mare parte pleacă în Germania, o altă parte merge către ferma de găini ouătoare pe care o avem.

– Ce ar trebui să știe fermierii despre culturile duble?

– În primul rând aceste culturi duble le putem face doar în condiții de irigare. Noi mergem pe această tehnolo­gie pentru că beneficiem de o climă extraordinară și există timp suficient (lunile iunie, iulie, august – 90 de zile) pentru a veni cu plante care au perioada de vegetație în acest interval.

– Dacă vorbim de culturi duble, ce ar merge cel mai bine?

– Avem la ora actuală trei culturi pe care le semănăm ca și culturi duble: soia, sfecla roșie, porumbul zaharat și meiul. Mai nou, avem o cerere de mei pentru con­sum uman și care ne garantează prin producțiile obținute un câștig destul de bun. Pentru acestea tehnologia de cultură este un pic diferită față de cultura obișnuită, dar noi facem doar pe sistemul de arătură. Și pentru cultura dublă arăm la o adâncime de 18-20 cm, cât mai repede, semănăm la fel de repede și apoi urmează irigatul care ne asigură răsărirea și dezvoltarea în condiții normale. Urmează pentru cultura de sfeclă și porumb lucrările de întreținere și combatere a buruienilor. Nici nu amintesc de combaterea bolilor și a dăunătorilor, pentru că în cultură dublă nu avem de-a face cu așa ceva. Și nu trebuie să uităm că zona în care ne aflăm este destul de lipsită de precipitații, cu vânt, ceea ce ne ajută ca plantele să rămână uscate și nu sunt predispuse la atacuri de boli și dăunători.

– Care este norma de irigare pe care o aplicați?

– Normele sunt diferite, se începe cu o normă mică, de răsărire, apoi eu recomand mai multe irigări cu norme mai mici. Nu recomand norme mari de udare, pentru că reprezintă o pierdere de apă.

– Ați încercat și alte asocieri între plante în afară de mazăre și camelină?

– Da, am mai încercat în primăvară cultura de linte cu camelină cu aceleași beneficii. În plus, mai avem în fermă o cultură de rapiță cu lucernă, despre care pot să spun, după al doilea an de experiență, că lucrurile stau foarte bine privind fertilizarea pe cale naturală a solului, cu cheltuieli foarte mici.

– Ce producții estimați la mazăre și camelină?

– Cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să obținem 2.500-3.500 kg/ha la mazăre și 500-700 kg/ha la camelină. Acest nivel de producție este foarte rentabil pentru noi.

– Anul trecut ați avut mai mult sau mai puțin?

– Anul trecut am avut mai puțin, pentru că nu am semănat în această asociere mazărea de toamnă și, deși estimasem peste 3.500 kg/ha, în preajma recoltatului a căzut și am reușit să recoltăm doar 2.500 kg/ha. În cazul nostru, pentru că suntem într-o zonă cu vânt puternic, fără susținere din partea altei culturi, pierderile la mazăre pot fi și de 20-30%.

– Aveți probleme cu păsările în perioada recoltării?

– Există o mare problemă cu păsările la nivelul fermei, dar nu la cultura de mazăre și camelină. Pot spune că este o situație alarmantă privind atacul ciorii de semănătură și nu suntem singurii. În ultimii doi ani am avut mari probleme la porumb, am fost nevoiți să întoarcem cultura, mai ales că sămânța este netratată. Trist este că nu se face nimic legat de răspândirea acestei păsări, care are și părțile ei bune, dar care prin înmulțirea ei devine un dușman al fermierilor.

– Nu ați găsit nicio soluție în acest sens?

– Lângă fermă am găsit o soluție pe care o pot recomanda și altora. Trebuie să știți că dacă nu este lăsată să stea în cuib dacă este deranjată timp de 10 zile, noaptea mai ales, și asta se face cu niște lanterne foarte puternice și zgomot, pleacă, își face cuib în altă parte. Asta este o metodă de combatere ecologică.

– Văd că aveți și rapiță în lanul cu mazăre și camelină. De ce și în ce proporție?

– Este o rapiță sălbatică, o putem considera buruiană în cultura de mazăre, infestarea este de 2-3%, dar de această dată pot spune că și rapița sălbatică are un efect pozitiv, ca și camelina – susține mazărea. Mai mult de atât, fiind și o sămânță foarte mică, se separă foarte ușor de boabele de mazăre.

– Dacă mergeți pe această asociere este clar că trebuie să aveți un utilaj care să separe cele 2-3 tipuri de semințe. Cam care este investiția într-un astfel de echipament?

– Vorbim de o investiție destul de mare, dar o masă gravimetrică nu costă mult, unii și-au confecționat-o singuri. Dacă ne gândim la o stație de sortare, investiția ajunge la 200.000 euro.

Patricia Alexandra Pop

Cultura de mazăre

Important aliment în bucătăria românească alături de fasole (mai puțin lintea), mazărea - Pisum sativum - a fost introdusă în cultură în țara noastră prin anii 1600. Este originară din Asia Mică și Asia Centrală, fiind cultivată pentru prima dată în Europa de vechii greci și romani. Este apreciată mai cu seamă ca aliment și mai puțin pentru valorile sale terapeutice (tratarea osteoporozei, a hipertensiunii arteriale, diabetului, bolilor renale sau stărilor de epuizare fizică și psihică, reduce colesterolul nociv, încetinește procesul de îmbătrânire etc.).

Descriere

Este o plantă erbacee, anuală, cu rădăcină pivotantă și nodozități, cu capacitate foarte mare de a fixa azotul din sol; rădăcina principală poate ajunge la 100 cm, dar masa principală a sistemului radicular rămâne la suprafață, în substratul de până la 30-40 cm. Tulpina este aeriană, ierboasă și volubilă, fără țesut de susținere, cu frunze compuse terminate în cârcei și flori de culoare albă sau vag violet-roșcate, dispuse la subsuoara frunzelor. Fructul se prezintă sub formă de păstaie de 3-12 cm, dreaptă sau ușor curbată, cu 6-12 semințe în interior, în funcție de soi. Boabele ajung la greutatea maximă la 20-30 de zile de la înflorit, după care scad în greutate, pierd gustul dulce (glucide transformate în amidon), iar la maturitate se întăresc, căpătând un tegument neted sau zbârcit și culoare galbenă sau verde.

Factorii de mediu

cultura mazare 3

Temperatură: este puțin pretențioasă față de căldură; temperatura minimă de germinație – 1/2°C pentru soiurile cu bob neted și 4/5°C pentru cele cu bob zbârcit; perioadă de răsărire – 10-12 zile de la semănat; temperaturi minime suportate de planta abia răsărită – minus 6/8°C la soiurile cu bob neted și minus 2/3°C la cele cu bob zbârcit; temperatura optimă de creștere/15-18°C; temperatura maximă în timpul vegetației – 24°C; temperaturile mai mari de 25°C la fructificare reduc procentul de legare a păstăilor.

Lumina: cerințe moderate, cu producții totuși mici pe terenurile umbrite.

Umiditate: cerințe moderate, 75-80% din capacitatea de câmp în perioada de înflorire-fructificare; seceta solului și atmosferică reduc procentul de formare/legare a păstăilor.

Sol: pH neutru spre ușor alcalin; substrat bogat în elemente nutritive, permeabil, afânat, cu o bună capacitate de reținere a apei.

Asolament

Pentru mazăre, cele mai bune premergătoare sunt, pentru cultura de grădină, tomatele, castraveții și cartofii, iar pentru suprafețele industriale – porumbul și floarea-soarelui. După mazăre se pot cultiva, pentru suprafețele din grădină, varză, spanac, ridichi de iarnă, iar pe suprafețele mari – grâul. De reținut: este planta care nu poate fi cultivată după ea însăși patru ani.

Pregătirea solului

Solul se pregătește din toamnă prin: fertilizarea de bază cu 30-40 kg substanță activă/ha P2O5 și 60-70 kg s.a./ha K2O; arătură la 20-22 sau 28-30 cm; o discuire până la venirea iernii, pentru distrugerea buruienilor, mărunțirea și nivelarea solului. Unii specialiști susțin că această operațiune ar spori mult recolta în comparație cu aplicarea discuitului numai primăvara, înainte de semănat. Primăvara se fertilizează cu azot în cantitate de 40-60 kg s.a./ha și se afânează/ pregătește patul germinativ pentru semănat.

Semănatul

Semănatul (mecanizat) se efectuează primăvara devreme sau, pentru cultura industrială, în ferestrele iernii, între 25 februarie și 10 aprilie. Pentru eșalonarea recoltei în vederea consumului proaspăt sau pentru industrializare se recomandă semănatul în 2-3 epoci, la distanță de 10-14 zile. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm, folosindu-se, în funcție de soi, cel puțin 220 kg de sămânță la hectar. În cazul semănatului de toamnă, epoca ideală este sfârșitul lunii septembrie, cantitatea de sămânță utilizată fiind de 180-220 kg/ha, asigurându-se o densitate de 1.200-1.500 mii plante la hectar. Distanța dintre rânduri este de 12,5 cm. Sămânța trebuie să fie sănătoasă, cu puritatea de 93-99% și capacitate de germinație de cel puțin 80%. Se recomandă tratarea cu Nitragin chiar în ziua semănatului.

Lucrări de întreținere și recoltare

  • erbicidare: Butoxone M 40 (2,0-2,5 l/ha) – împotriva buruienilor dicotiledonate anuale (în faza de 2-4 frunze a buruienilor) și dicotiledonate perene (buruieni mai mari 10 cm), aplicat când planta de mazăre are 10-12 cm înălțime; Leopard 5 EC – împotriva costreiului ((1,5-1,75 l/ha) și a buruienilor monocotiledonate anuale (0,7 l/ha); Agil 100 EC – împotriva buruienilor monocotiledonate anuale (0,8 l/ha) și a costreiului (1,0-1,5 l/ha);
  • irigare: dacă, eventual, condițiile din fermă permit se aplicară 2-3 udări prin aspersiune, cu norme de 250 m3/ha în fazele critice (după răsărire, înainte de înflorit, în faza de legare a boabelor);
  • combatere boli: Dithane M-45 (0,2%), Dithane Neotec 75 WG (0,2% (20 g) – pentru mană; Tilt 250 EC (0,3 l/ha), Topsin M 70 (1,0 kg/ha), Thiovit Jet (0,4%) – pentru făinare; Dithane M-45 (0,2%) și Topsin M 70 (0,1%) – pentru antracnoză; Teldor 500 SC (0,08%), Rovral 500 SC (0,1%) - pentru putregaiul alb și putregaiul cenușiu; Topsin M70 (0,1%) – pentru fuzarioză;
  • combatere dăunători: Actara 25 WG (0,02%), Confidor Energy (0,08%), Karate Zeon (0,02%), Laser 240 SC (0,05 %), Mospilan 20 SG (0,04%) – pentru tripși; pentru păduchele verde se pot folosi tratamentele anterioare plus Faster 10 CE (0,03%) și Decis Mega (0,02%); pentru cel mai periculos dăunător, gărgărița mazării, se recomandă Actara 25 WG (0,08-0,1 kg/ha), în perioada de vegetație, și Reldan 40 EC (0,7-1,2 l de apă pentru 1.000 kg de cereale boabe) în timpul depozitării;
  • recoltarea începe când 70% din păstai au ajuns la dezvoltarea normală, iar boabele sunt la maturitatea de consum. Producția medie este de 4,5 tone/ha.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS