reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2019

Ziua florii-soarelui la INCDA Fundulea

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea a organizat un eveniment dedicat culturii florii-soarelui și rezultatelor cercetării obținute aici. Mai întâi, participanții au asistat la o serie de prezentări în cadrul căror au fost prezentate caracteristicile hibrizilor creați la Fundulea, precum și istoricul cercetării românești în ceea ce privește floarea-soarelui.

Istoric glorios, viitor promițător

Știm deja că primii hibrizi de floarea-soarelui creați pe bază de androsterilitate au fost creați la Fundulea, însă de-a lungul timpului, aceștia au pierdut teren în fața hibrizilor din străinătate. „Rezultatele pe care le aveam cândva la floarea-soarelui erau foarte bune. Aproape toată suprafața cu floarea-soarelui era semănată cu hibrizi creați la Fundulea, care s-au extins și pe plan internațional. În acest moment câmpul de ameliorare a florii-soarelui ocupă 8 hectare, o suprafață destul de mare pentru o plantă prășitoare, iar rezultatele sunt pe măsura efortului depus. Am semănat progresiv, în 5 etape, pentru a nu se suprapune o lucrare pe o suprafață foarte mare, raportat la numărul de oameni pe care îi avem. Ameliorarea este un proces foarte complex și de durată. De regulă, pentru a lansa un hibrid sau soi nou este nevoie de aproximativ 12 ani, însă încercăm și la această cultură să introducem o metodă modernă pentru a reduce acest timp“, a declarat directorul INCDA Fundulea, Pompiliu Mustățea.

În prezent, fermierii au la dispoziție hibrizi creați la Fundulea, iar cel mai cultivat dintre aceștia este Performer, un hibrid convențional înregistrat în anul 1996 și reînscris în lista oficială în 2019. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.700-4.000 kg/ha, iar conținutul mediu de ulei este de 52-53%. Este tolerant la putregaiul alb, mediu rezistent la putregaiul cenușiu și rezistent la cădere.

Noi hibrizi cu potențial

Participanții au aflat mai multe detalii despre noii hibrizi și au putut să observe cum s-au dezvoltat în câmp. „Prin lansarea noilor hibrizi rezistenți la erbicidele Pulsar și Express sperăm să recâștigăm piața de semințe a florii-soarelui. În ultimii 2 ani am reușit să înregistrăm 5 astfel de hibrizi, iar rezultatele pe care le-au oferit sunt foarte bune. Sperăm ca fermierii să se îndrepte din nou către noi; în acest moment 5% din suprafața totală semănată cu floarea-soarelui este reprezentată de hibrizii creați la Fundulea, iar hibridul FD15E27 a cunoscut o oarecare creștere, dar suntem doar la început“, a mai precizat directorul INCDA Fundulea.

FD15E27 este un hibrid înregistrat în 2016, semitardiv, cu o capacitate de producție de 3.800-4.000 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană și lupoaie rasele F-G, este tolerant la pătarea brună și are un grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 55.000-58.000 plante recoltabile/ha în nerigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD18E41 a fost înregistrat oficial în anul 2019, este un hibrid semitardiv, cu capacitatea de producție de 4.100-4.400 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană, este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb și este rezistent la parazitul lupoaia, rasele F-G. Se recomandă densitatea de 55.000-57.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL44 este un hibrid înregistrat în lista oficială în 2016, este semitardiv și are capacitatea de producție de 4.000-4.200 kg/ha, în timp ce conținutul de ulei este de 50-51%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este rezistent la mană și lupoaie, rasa E, este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb. Se recomandă densitatea de 48.000 – 53.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 55.000 – 60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL50 este un hibrid semitardiv, înregistrat în anul 2017. Are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, stabilitate ridicată și conținut mediu de ulei 50-52%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield, la mană și lupoaie, rasa E. Este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb.

FD18CL58 este înregistrat în 2019 și are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, iar conținutul de ulei 50-52%. Este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb, are rezistență genetică la mană și grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 48.000-52.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 53.000-58.000 plante recoltabile/ha în irigat.

„Suprafața Institutul a scăzut dramatic, din peste 7.000 ha mai avem 1.844 ha, deci nu putem produce local sămânță din cei 5 hibrizi. Avem un lot de hibridare pe 15 ha cu hibridul FD15E27. Sămânța pentru ceilalți hibrizi este produsă de anumiți producători de sămânță despre care știm că sunt oameni serioși și pe care i-am verificat la fața locului. Astfel, în primăvara anului viitor vom avea pentru toți hibrizi înregistrați“, a punctat Pompiliu Mustățea.

Noi provocări

Întrebat care este strategia Institutului pe care îl conduce în ceea ce privește crearea de noi hibirizi în contextul schimbărilor climatice, directorul Pompiliu Mustățea a punctat: „Schimbările climatice ne produc mari bătăi de cap pentru că noi, atunci când concepem un plan de încrucișări, trebuie să ne gândim care vor fi nevoile fermierilor peste 8 sau 12 ani, atunci când se va finaliza procesul de ameliorare. Astfel, pot spune că strategia Institutului a fost una în care seceta și arșița vor fi predominante, de aceea toată germoplasma, la fiecare specie, s-a concentrat pe caracterele rezistente la cele două fenomene. Eu cred că aceste condiții vor conduce la scurtarea perioadei de vegetație a tuturor speciilor de plante, dar și producția va avea de suferit. Din aceste motive ne întrebăm ce caractere putem îmbunătăți pentru a păstra sau chiar să creștem nivelul de producție.“

Larissa SOFRON

Recomandarea Corteva Agriscience pentru protecția culturii de floarea-soarelui

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar, suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

  • Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
  • Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

De asemenea, în anumite condiții, boli precum: Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

  • Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor, fiind blocată.
  • Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

grafic intensitate atac floarea soarelui

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doza de 0.4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.  

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor, puteți vizita site-ul nostru  www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

Din experiența fermierilor - cu bune și rele despre floarea-soarelui în 2018

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Recomandarea Corteva Agriscience pentru protecția culturii de floarea-soarelui

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar, în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

  • Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
  • Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

    grafic advert Recomandarea Corteva

De asemenea, în anumite condiții, boli precum Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

  • Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor fiind blocată.
  • Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doză de 0,4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.       

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor puteți vizita site-ul nostru www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu

Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

Lebosol - fertilizarea foliară a culturii de floarea-soarelui

În România, floarea-soarelui este cea mai importantă plantă oleaginoasă, ocupând locul 3 ca suprafață cultivată, depășind chiar 1 mil. ha în anumiți ani (www.madr.ro). Totodată, suprafața însemnată la nivel național, precum și nivelul producției, plasează țara noastră în fruntea clasamentului la nivel european. Din punct de vedere agricol, este important că floarea-soarelui eliberează devreme terenul fiind o bună premergătoare pentru cerealele păioase. Floarea-soarelui este și o excelentă plantă meliferă, obținându-se între 30-130 kg miere pe un hectar cultivat.

Cerinţele faţă de nutrienţi

Floarea-soarelui are disponibilitate ridicată față de elemente nutritive. După ritmul de absorbţie a elementelor, se constată că azotul este absorbit pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu cerințe ridicate de la începutul formării primordiilor florale și până la sfârșitul înfloritului. Deficitul sau excesul de azot din aceste faze de vegetație determină tulburări grave în procesul de creștere. Atenție, dezvoltarea organelor vegetative sensibilizează plantele la boli și la secetă și prelungește perioada de vegetaţie, toate în detrimentul obținerii de semințe și unui conținut ridicat în ulei.

Fosforul este asimilat pe parcursul întregului ciclu de vegetație, cu intensitate ridicată în fazele de formare a calatidiilor și de fructificare. De reținut este că plantele tinere de floarea-soarelui au capacitate redusă de absorbție a acestui element. Fosforul grăbește maturarea achenelor și este implicat în creșterea conţinutului de ulei al acestora. Prin urmare, insuficienţa fosforului frânează dezvoltarea normală a achenelor și determină scăderea randamentului in  ulei.

Magneziul este necesar proceselor de creștere și dezvoltare a florii-soarelui prin participarea la reacţii specifice legate de sinteza și activitatea enzimelor. În plus, este atomul central al moleculei de clorofilă, deci joacă un rol deosebit de important în fotosinteză. S-a dovedit că introducerea fertilizării cu microelemente a dus la creșterea semnificativă a producției de achene.

Borul este cel mai important microelement pentru floarea-soarelui. Carența de bor devine vizibilă pe zonele marginale ale limbului foliar. Pe tulpină apar fisuri oblice care, ulterior, pot duce la frângerea acestora. În caz de carență severă, vârful de creștere moare înaintea apariției butonului floral. Capitulele se deformează și fac semințe seci, sau nu se formează complet. De aceea, este obligatorie fertilizarea foliară cu bor, atât pentru rolul acestuia în dezvoltarea plantelor cât și pentru stimularea asimilării altor elemente și toleranță la secetă și arșiță.

Floarea-soarelui are sensibilitate deosebită și față de cupru. Simptomele de carență de cupru se manifestă prin creșterea redusă a plantelor si pătări la nivelul frunzelor tinere. Florile nu se formează sau prezintă deformații și fac semințe seci.

Manganul este implicat în procesele fiziologice legate de fotosinteză. În consecință, eficiența de asimilare și producția sunt corelate pozitiv cu prezența acestui microelement. Fiind implicat și în ajustarea metabolismului acizilor grași, manganul asigură obținerea unor semințe cu un conținut ridicat de ulei.

Potasiul – element indispensabil pentru producţia și calitatea recoltei de floarea-soarelui

Potasiul este asimilat de plante pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu intensitate mai mare de la apariţia inflorescenţelor și până la maturitatea achenelor. Fertilizarea foliară cu potasiu determină asimilarea mai intensă a celorlalte elemente și a potasiului din sol, contribuie la sporirea producţiei de seminţe prin fecundarea deplină a florilor din centrul capitulelor și la creșterea conţinutului de ulei. Insuficienţa potasiului se manifestă prin grad mai redus de fecundare și conţinut mai mic de ulei. Acest element este absorbit rapid de plante și reglează regimul hidric. De asemenea, reduce deshidratarea stomatelor frunzelor, în perioadele cu temperaturi ridicate, asigurând diminuarea coeficientului de transpiraţie.

Atenție, plantele bine asigurate cu potasiu sunt mai rezistente la ofilire în perioadele de secetă, iar procesul de asimilare este mai intens pe vreme caldă și uscată.

Recomandări de fertilizare

  • Pentru atenuarea stresului provocat de aplicarea erbicidelor, stimularea vegetativă și creșterea rezistenței la stresul provocat de condițiile meteo nefavorabile (temperatura și umiditatea) recomandăm rețete de fertilizare pe bază de aminoacizi: Aminosol® (1-2 l/ha) + Lebosol®-Bor (2 l/ha), Lebosol®-Total Care (3-5 l/ha), sau Lebosol®-Nutriplant GOLD (3-4 l/ha) la erbicidat, când floarea-soarelui are 4-6 frunze formate (BBCH 14, maximum BBCH 16).
  • Calitatea florilor, înflorirea și maturizarea uniformă dar și conținutul de ulei sunt foarte importante pentru producție și profitul culturii dvs. de floarea-soarelui. Pentru îmbunătățirea acestor aspecte, Lebosol® recomandă aplicarea produsului Lebosol®-Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC (în doză de 2-3 l/ha între faza de 4 frunze și apariția butonului floral, o suspensie concentrată cu bor, sulf, molibden, mangan și calciu, special formulată pentru cultura de floarea-soarelui.
  • Plantele de floarea-soarelui au nevoie de fosfor pentru a forma un sistem radicular puternic. Lebosol® recomandă aplicarea foliară a Lebosol®-PK Max începând cu faza de 4 frunze, pentru un start mai bun al culturii, până maximum la apariția butonului floral (BBCH 14-53).
  • Nu trebuie uitat de aprovizionarea plantelor cu magneziu, cu rol important în formarea de clorofilă, cu efect pozitiv asupra producției. Sulful joacă un rol important în obținerea de producții ridicate și de calitate. De aceea, mare atenție la aprovizionarea plantelor cu sulf! Recomandarea Lebosol® este ca, încă din faza de 4 frunze, să se aplice Lebosol®-MagS SC (în doză de 4 l/ha), respectiv Lebosol®-Potasiu TS340, în doză de 4-6 l/ha.

Adjuvanți

– Lebosol®-Schaumstopp previne formarea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l apă înainte de produsele de protecție/fertilizare foliară.

– Lebosol®-Acid citric reglează pH-ul soluției folosită pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. Lebosol®-Acid citric se introduce în apă înainte de oricare alt produs, barbotând continuu.

Pentru a optimiza fertilizarea foliară, diagnoza foliară s-a dovedit o măsură deosebit de eficientă, mai ales că prin această metodă se pot detecta carențele ascunse de nutrienți ale florii-soarelui. Acest lucru este deosebit de important deoarece carențele ascunse contribuie semnificativ la scăderea producției!

Echipa Lebosol® România

Lebosol - Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC

Cultura de rapiță reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi aflate în asolamentele fermierilor români. Dar, ce ne facem atunci când calitatea solului și condițiile meteorologice nu ne ajută? La plante, carența reprezintă insuficiența sau absența completă a elementelor indispensabile pentru păstrarea echilibrului său biologic și pentru buna dezvoltare a acesteia. Carențele pot avea efecte deosebit de grave asupra culturilor agricole ducând la pierderi de producție de până la 50%. Cum rentabilitatea culturii este unul dintre cele mai importate aspecte atunci când vine vorba despre orice verigă a domeniului agricol, Lebosol® vă oferă o soluție de înaltă calitate germană pentru problemele cauzate de carențele de bor, mangan și molibden la cultura de rapiță.

  • Cultura de rapiță:

Borul este necesar în special pentru dezvoltarea unui con vegetal sănătos, stimulând formarea unui sistem radicular puternic. În timpul înfloritului, borul este responsabil pentru aprovizionarea cu energie a procesului de fructificare și influențează pozitiv procesul de formare a polenului. Borul are rol și în formarea silicvelor și a numărului de semințe din silicve și crește rezistența rapiței la boli.

Manganul este implicat activ în reacțiile enzimatice influențând astfel ciclul de respirație a plantelor, sinteza clorofilei și întreaga fotosinteză. Manganul acționează asupra echilibrului energetic. Manganul ajută la formarea de rădăcini secundare și este deosebit de important în primăvară, pe terenurile secetoase. Manganul crește și rezistența la iernare.

Molibdenul este o componentă a enzimelor. El îmbunătățește utilizarea azotului absorbit în plantă și fixarea biologică a acestuia. Molibdenul este implicat și în schimbul de fosfați.

Pentru reducerea efectelor devastatoare ale carențelor de mai sus recomandăm produsul Lebosol®- Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC.

Este un îngrășământ foliar de amestec cu microelemente: bor (4,1% sub formă de borat de calciu – 61 g/l B), mangan (4,8 % Mn total sub formă de oxid de Mn – 71 g/l Mn), molibden (0,5% Mo solubil în apă sub formă de molibdat de sodiu – 7 g/l Mo), sulf (9,2% S – 136 g/l S) și calciu (9% sub formă de oxid de calciu – 133 g/l CaO).

Doza recomandată de aplicare la cultura de rapiță este: toamna: 1-3 l/ha în faza de 6 frunze, iar primăvara: 1-3 l/ha până la înflorirea completă.

Pentru orice informație suplimentară, contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol® România.

Echipa Lebosol® România

Alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui

La alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui se au în vedere anumite cerințe care corespund în general cerințelor cultivatorilor.

Pentru hibrizii de porumb alegerea trebuie să aibă în vedere următoarele:

  • Zona de cultură. Alegerea hibrizilor se va face în funcție de zona de favorabilitate în care ne situăm, și anume: zona foarte favorabilă, favorabilă I, favorabilă II și puțin favorabilă. În unii ani condițiile de vegetație din zona respectivă sunt favorabile hibrizilor cu perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă.

De aceea este bine ca pe suprafețe mai mari să cultivăm 2-3 hibrizi cu perioade de vegetație diferite, pentru a beneficia de condițiile climaterice ale anului respectiv.

  • Capacitatea de producție. Potențialul de producție este criteriul principal de alegere a unui hibrid de porumb, din numărul mare de sortimente existente pe piață. Rezultatele testărilor anuale, care se fac în câmp de către firmele producătoare, se aduc la cunoștința celor interesați. Pe lângă aceste informații, cultivatorul se bazează și pe experiența proprie în alegerea hibridului.

România este deja cunoscută ca o mare producătoare de porumb, clasându-se pe primul loc în Europa în anul 2017, devansând Franța.

  • Capacitatea de adaptare la stresul termic și hidric. O comportare bună sub acest aspect o au hibrizii de porumb românești și hibrizii străini, cu genetică nouă și cu stabilitate destul de mare la secetă.
  • Rezistență la cădere și frângere, pe suprafețele recoltate mecanizat.
  • Rezistența la boli și dăunători.
  • Capacitatea boabelor de pierdere a apei, ca la recoltare acestea să aibă umiditatea de 30% sau mai mică.

Pentru cei interesați care dețin ferme zootehnice există hibrizi care își mențin suculența și culoarea verde a frunzelor și tulpinilor, constituind o sursă bună pentru hrana animalelor sub formă de siloz.

Se pot alege hibrizi de porumb pentru industria morăritului sau pentru hrana animalelor care conțin aminoacizi esențiali – lizina și triptofanul.

Pentru hibrizii de floarea-soarelui trebuie să avem în vedere cerințele cultivatorilor deoarece în ultimii ani suprafețele ocupate cu această plantă au crescut semnificativ, ajungând la 1 milion de hectare, existând disponibilități de producție la export. Din aceste motive, cultivatorii sunt nevoiți să practice un asolament cu rotație mai scurtă de 3-4 ani, față de 7 cât ar fi fost normal.

La alegerea hibrizilor se vor avea în vedere următoarele:

  • Capacitatea de producție, care poate fi cunoscută din parcelele experimentale organizate de firmele producătoare de semânță sau din experiența proprie a cultivatorului.
  • Rezistența la lupoaie, care a devenit endemică în țara noastră, precum și rezistența la mană, putregai și pătare brună.
  • Rezistență sub aspect termic (la frig în primăvară și la secetă în timpul verii)

Dacă se anunță un an secetos,este bine să folosim hibrizi timpurii. De obicei nu știm cum va fi anul și atunci vom folosi hibrizi timpurii, semitimpurii și semitardivi, prin care se asigură și o recoltare eșalonată.

Să reamintim că România a fost prima țară din lume care a creat hibrizii de floarea-soarelui de către colectivul de cercetători de la Institutul Fundulea, în frunte cu amelioratorul A. V. Vrânceanu.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Zone de favorabilitate pentru floarea-soarelui

Suma cerințelor față de factorii de mediu și sol fac ca în România floarea-soarelui să aibă un areal întins de cultură. Totuși, nu toate zonele au o favorabilitate care să permită plantei să se exprime la întreaga capacitate de producție, calitativ și cantitativ vorbind. Specialiștii români (acad. Cristian Ioan D. Hera, Gheorghe Sin și dr. ing. Ioan Toncea) au stabilit, în 1989, șase zone de cultură pentru floarea-soarelui. Cât se mai ține cont astăzi de această zonare, atunci când fermierii își stabilesc structura culturilor, e greu de precizat. Oricum ar fi însă, floarea-soarelui ocupă a treia cea mai mare suprafață în România, după porumb și grâu, cu peste un milion de hectare cultivate anual.

Zona I – Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia de Vest. Acest areal dispune în mare parte de soluri de tip cernoziom și asigură în mod corespunzător cerințele florii-soarelui față de temperatură, respectiv o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C în perioada aprilie-august, de 1.600-1.950°C. Regimul precipitațiilor este favorabil în Câmpia de Vest, unde pe suprafețe mari plantele beneficiază și de aportul apei freatice, iar în Câmpia Română și Dobrogea cerințele față de umiditate ar trebui acoperite cu irigații (lucru care se întâmplă pe suprafețe restrânse). În sud-estul Câmpiei Române însă, din cauza răspândirii unor buruieni, cum ar fi lupoaia (Orobanche cumana), se întrunesc condiții pentru atacuri moderate până la puternice ale putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pătării brune (Phomopsis helianthi). Nota de bonitate este de 81-90 de puncte.

Zona a II-a – Lunca Dunării: favorabilitatea este dată, în acest areal restrâns totuși, de fertilitatea solurilor aluviale, microclimatul specific și aportul apei freatice. Dar chiar și condițiile de aici nu pot face față anilor foarte secetoși, când sunt înregistrate diminuări de producție. Nota de bonitate este cuprinsă între 71 și 80 de puncte.

Zona a III-a – Câmpia Română (latura de nord a acesteia) și Dobrogea (o mică porțiune în Tulcea) corespunde unor suprafețe cu soluri de tip preluvosoluri roșcate și cernoziomuri în Câmpia Română și bălane în Dobrogea. Suma temperaturilor mai mari de 7°C în perioada de vegetație (aprilie-august) este de peste 1.700°C, dar arealul este frecvent expus secetei, iar în condiții de neirigare producția este mult diminuată. Nota de bonitate este de 61-70 de puncte.

Zona a IV-a – Câmpia Găvanu-Burdea și Câmpia Plenița din Oltenia cuprinde un areal cu asociații de vertisoluri, în cazul Găvanu-Burdea și cernoziomuri levigate și preluvosoluri roșcate în Câmpia Plenița. Zona este favorabilă termic, asigurând o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C de 1.700°C, iar suma anuală a precipitațiilor este de aproximativ 550 mm. Nota de bonitate este de 51-60 de puncte.

Zona a V-a – Câmpia Transilvaniei, Câmpia Jijiei și podișul Bârladului corespunde unui areal cu o medie anuală a precipitațiilor de 550-600 m în Transilvania, unde se poate înregistra exces temporar de umezeală și de 450-550 mm în Moldova, unde deseori există deficit de apă în perioada de vegetație a florii-soarelui. Suma temperaturilor mai mari de 7°C este de 1.500°C, cu precizarea că în Transilvania vremea poate fi uneori rece. Un alt inconvenient, cel puțin pentru zona Moldovei, este dat de gradul moderat până la excesiv de eroziune a solului, la care se adaugă condiții propice manifestării, în anumiți ani, a unui  puternic atac de putregai alb și putregai cenușiu. Nota de bonitate, cuprinsă între 41 și 50 de puncte, situează zona la limita inferioară de favorabilitate a culturii.

Zona a VI-a – Piemonturile Vestice, Piemontul Getic Sudic și Podișul Moldovenesc se manifestă printr-o medie mai scăzută a temperaturilor pozitive, soluri cu aciditate ridicată, exces de apă, compactare şi aprovizionare redusă cu humus şi elemente nutritive. Nota de bonitate este de 31-40 de puncte.

Maria Bogdan

Culturi de elită la soia, porumb și floarea-soarelui

Ultimul eveniment din seria Portfolio Farm, organizat de compania Pioneer, a avut loc în localitatea Zănești, județul Neamț, la ferma TCE 3 Brazi. Aproximativ 650 de fermieri din nord-estul țării au participat la eveniment alături de specialiștii companiei americane, aceștia oferindu-le agricultorilor informații despre cele mai noi produse din portofoliu, dar și sfaturi în ceea ce privește culturile de porumb, soia și floarea-soarelului.

Participanți de dincolo de Prut

Chiar dacă evenimentul de la Zănești a fost organizat la sfârșit de săptămână, vineri 25 august, și mai ales în plină campanie de recoltare, printre participanți s-au numărat și 60 de fermieri veniți din Transnistria pentru a observa îndeaproape noile tehnologii propuse de Pioneer. Ferma-gazdă a fost de această dată TCE 3 Brazi, care este de fapt un grup de firme reprezentativ pentru agricultura din zona Moldovei.

Cel care a luat cuvântul în numele societății nemțene a fost domnul Vasile Iacob, care a subliniat importanța folosirii produselor de calitate, specifice zonei în care se află ferma. „Prezența atât de mare la acest eveniment demonstrează încă o dată că fermierii au încredere în produsele și inginerii de la Pioneer și știm și noi acest lucru deoarece din luna ianuarie și până în decembrie sunt mereu prezenți în ferme și vin în permanență cu idei și sfaturi noi. Parteneriatul nostru cu Pioneer este de lungă durată și alegem produsele lor din mai multe considerente. De exemplu, anul acesta avem 2.000 ha cu porumb. Pe această suprafață am semănat 7 hibrizi și, dintre aceștia, 5 sunt din gama Aquamax. Anul trecut am avut parte de secetă excesivă, de aceea am mizat pe această gamă de hibrizi“, a specificat Vasile Iacob, reprezentantul TCE 3 Brazi.

Importanța parteneriatului între TCE 3 Brazi și compania Pioneer a fost subliniat și de doamna Maria Cârja, directorul de marketing al companiei, atât în România cât și în Republica Moldova, care a declarat: „Le mulțumim partenerilor noștri de la TCE 3 Brazi, una dintre cele mai mari companii din agricultura României, că au încredere în produsele Pioneer, le folosesc de mulți ani și au profit de pe urma utilizării lor. Ne dorim ca toți agricultorii să aibă acces la noile tehnologii avansate din agricultură, fie că este vorba despre semințe, produse pentru protecția plantelor sau echipamente agricole; fiecare are dreptul să aibă acces la noile descoperiri tehnologice cu ajutorul cărora să obțină producții mai mari în România. La Zănești este o oază verde în nord-estul României, unde participanții au putut observa, analiza și pune întrebări despre hibrizi de porumb, floarea-soarelui și soia pe care nu cred că îi pot vedea în multe locuri din țara noastră la acest nivel de producție!“

Lucian Buzdugan, oaspete de onoare

Unul dintre participanții care au luat cuvântul a fost domnul Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație Agricost, Insula Mare a Brăilei. „Vreau să-mi permiteți să îmi scot pălăria și la propriu și la figurat în fața dumneavoastră, a categoriei de oameni pe care eu o socotesc cea mai importantă din societate, pentru că sunteți cei care dați de mâncare 365 de zile pe an, de 3 ori pe zi, oamenilor, familiilor dumneavoastră, întregii țări. De asemenea, să îmi ridic pălăria în fața companiei TCE 3 Brazi, în fața domnului Mihăiță Tărâță, care duce mai departe ceea ce s-a făcut bun cu ani în urmă de către tatăl său. Îi mulțumesc foarte mult și îl felicit pe domnul Vasile Iacob pentru ceea ce face la Zănești, pentru că această localitate rămâne o oază verde. Am venit de la Brăila și am văzut câmpurile uscate, în faza de coacere, se vede că a venit toamna. Aici nu e același lucru, pentru că prin tehnologia pe care o aplică reușesc să prelungească perioada de vegetație, iar câmpul este verde și la soia, și la porumb. Deci, este un indiciu că aici se valorifică foarte bine câmpul, dar și performanțele hibrizilor Pioneer. Personal mă simt foarte bine în acest loc, pentru că în anii ’70 mi-am început activitatea aici, la IAS Girov. Am foarte multe amintiri, dar cea mai plăcută este din momentul în care regretatul Culiță Tărâță m-a chemat să facem împreună lucruri deosebite și mă bucur că domnul Vasile Iacob continuă în cea mai bună manieră.“

Incursiune pe câmp

Vizita participanților în câmp a început cu observarea loturilor de soia, o cultură prezentată în premieră în cadrul evenimentelor Pioneer din acest an. Unul dintre maeștrii de ceremonii a fost chiar directorul general pentru operațiuni comerciale în România și Republica Moldova, Jean Ionescu. Acesta a prezentat mai întâi soiurile de soia comercializate în țara noastră: „Ca noutate, de anul viitor vom comercializa soia tratată cu rhizobium. Vorbim despre un produs de curând omolo­gat în Europa. Acel pliculeț cu care cei mai mulți dintre fermieri tratau soia va dispărea. Începem cu soiul PR91M10, cel mai timpuriu din România, recomandat în sudul țării pentru cultură dublă și cultivat după orz. Aici putem spune că este la el acasă, pentru că beneficiază de ploi, cel puțin așa a fost în acest an. În acest moment are 14 etaje de păstăi, iar estimarea noastră este de peste 4 tone. Undeva la sfârșitul lunii septembrie va putea fi deja recoltată. Erbicidele și fungicidele sunt de la compania DuPont, Harmony și Acanto Plus“, a precizat Jean Ionescu. Soiul M10 are bobul simetric, conținut ridicat de proteină, de peste 36%, și tolerează foarte bine atacul de mană de pe tulpină și păstăi. În ceea ce privește densitatea de semănat, fermierii trebuie să asigure minimum 550-600.000 de plante la hectar. Pe lângă acest soi, participanții au mai putut observa și loturi cu P21T45, PR92M35 și PR92B63, unele dintre cele mai apreciate soiuri de soia din țară.

La cultura florii-soarelui, hibrizii P64LE99 și PE64LE25 nu au avut nevoie de prea multe prezentări, pentru că majoritatea fermierilor îi aveau deja îi cultură, și nu pentru prima oară, fiind mulțumiți de producțiile obținute în anii anteriori, dar și de modul în care câmpurile se prezentau până la acea dată.

În ceea ce privește porumbul, participanții au analizat loturile demonstrative cu hibrizii Pioneer, au adresat întrebări și au primit informații inclusiv cu privire la cel mai indicat hibrid pentru zona în care își desfășoară activitatea. „Pentru această zonă recomandăm în special hibridul P9074, cel mai tolerant hibrid la secetă din grupa 300 FAO, iar la Zănești promite producții de 14 tone de boabe/ha. Un alt hibrid care se adaptează foarte bine în această zonă este P9241, un hibrid Aquamax. Este tolerant la secetă și recomandat pentru solurile mai puțin productive. În cadrul grupului de firme TCE 3 Brazi ocupă mai bine de jumătate din suprafața însămânțată cu porumb, iar în acest an preconizez că se vor recolta peste 14 tone/ha. Este foarte bun pentru obținerea mălaiului. De aceea este și foarte solicitat de către morari, dar și de către producătorii de bere“, a specificat Jean Ionescu.

Gama de hibrizi prezentată a fost mult mai vastă, fiind prezenți în câmp hibrizi din toate grupele de maturitate, printre care și P9537 - 350 FAO, recomandat în special pentru boabe, dar și pentru siloz. Nu putea să lipsească din cadrul demonstrației cel mai vândut hibrid din România, și nu numai, P9903 – 360 FAO. Acest hibrid face parte din grupa de maturitate maximă recomandată pentru câmpurile din Moldova.

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS