reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Studiu: „Fermierii noștri sunt terminați fără neonicotinoide!“

„România este o țară specială nu numai pentru că este țara noastră, dar și pentru că în nicio altă țară din Europa nu se întâlnesc dăunătorii care se găsesc la noi. E greu de înțeles chiar și de către cercetători din vestul Europei, care m-au întrebat ce este acela Tanymecus. Nu poți să-i condamni pe cei care au interzis neonicotinoidele, dar trebuie să îi faci să înțeleagă că fermierii noștri sunt terminați fără aceste substanțe“, a arătat prof. dr. Carmen Mincia în preambulul prezentării rezultatelor primului an al cercetării pe care o coordonează.

Studiile n-au evidențiat reziduuri semnificative

Studiul este destinat realizării unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentelor semințelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de albine din țara noastră. Cercetarea este realizată de către un consorțiu de cinci parteneri din structura sistemului de cercetare al ASAS: SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București.

În cadrul studiului au fost recoltate părți de plante de floarea-soarelui, porumb și, rapiță și polen, care au fost apoi analizate în trei laboratoare diferite din Franța, Germania și Bulgaria, toate acreditate la nivel european. Scopul analizelor a fost acela de a evidenția și cuantifica existența în probe a urmelor de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, neonicotinoidele folosite pentru tratamentul semințelor. Rezultatele au evidențiat că utilizarea acestor substanțe nu prezintă niciun fel de riscuri pentru consumatori. În cazurile în care au putut fi cuantificate urmele substanțelor urmărite, cantitățile s-au situat cu foarte mult sub limitele admise la nivel european.

Împăcarea între apicultori și cultivatori – un alt rezultat dorit

Studiul survine și în condițiile în care, la nivel european, utilizarea neonicotinoidelor este invocată de apicultori ca principala cauză pentru reducerea tot mai accelerată a populațiilor de albine.

„E vorba de a rezolva o problemă de importanță capitală. Suntem interesați de a găsi relația dintre insectele polenizatoare și aceste substanțe, indiferent care este aceasta. Tocmai de aceea, această cercetare este cu atât mai importantă. Deocamdată avem doar rezultatele pentru un singur an. Pentru a putea trage niște concluzii, o cercetare trebuie să se întindă pe minimum trei ani. Noi vom continua acest studiu, deosebit de important pentru fermierii români“, a subliniat dl Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Studiul a fost finanțat de către MADR, al cărui reprezentant, subsecretarul de stat Floricel Dima, a spus: „În România avem peste două milioane de hectare cultivate cu porumb. Un alt milion este cultivat cu floarea-soarelui, iar suprafețe importante cu rapiță. Plecând de la faptul că ponderea acestor culturi în producția agricolă totală este foarte importantă, că impactul potențial al acestor dăunători asupra culturilor menționate poate fi devastator, ca și de la faptul că patrimoniul apicol este foarte important și că între apicultori și cultivatori trebuie să existe o bună înțelegere, am inițiat această cercetare, care să ne arate ce se petrece de fapt.“

Și Asociația Producătorilor de Porumb din România a fost evidențiată de către coordonatorii studiului. „Este singura asociație de fermieri care s-a implicat în susținerea cercetării, inclusiv financiar, chiar fără să știe ce rezultate vom obține“, a mai precizat Carmen Mincia.

Alexandru GRIGORIEV

Hibrizii și soiurile românești apreciate de cultivatori

Pe piața românească se întâlnesc sute de soiuri și hibrizi de cereale și plante tehnice din care cultivatorii pot alege pe cele care asigură nivele, calitate și, mai ales, stabilitate recoltelor.

Organismele vegetale se comportă conform condițiilor în care au fost create, fiind capabile să asimileze atât condițiile optime de vegetație, cât și perioadele de stres provocate de diferiți factori, cu mențiunea stabilității producției. Creațiile românești sunt cel mai bine adaptate la condițiile pedoclimatice din țara noastră.

Referindu-ne la soiurile de grâu de toamnă, care ocupă, în fiecare an, mai mult de jumătate din suprafața cultivată în România, ultimele creații sunt soiuri semipitice, cu rezistență superioară la iernare și secetă, cu gene pentru precocitate, pentru rezistență la principalele boli și cu potențial de producție ridicat.

Soiul Glosa are o largă adaptabilitate ecologică, fiind cel mai răspândit soi în cultură.

Soiurile Boema și Izvor au demonstrat că și atunci când realizează niveluri de producții foarte ridicate, în condiții de secetă severă, depășesc cu 15-20% nivelul celorlalte soiuri.

Soiul Pitar reușește să-și mențină calitățile superioare de panificație și la niveluri ridicate de producție întrucât îți menține conținutul ridicat de proteine în bob. La fel și celelalte soiuri.

Acum preocuparea cercetătorilor este realizarea de soiuri adaptate la schimbările climatice pentru alimentație sănătoasă, pentru agricultura durabilă și ecologică. Aceste calități ale soiurilor românești au făcut să fie solicitate pentru a se cultiva în Canada, Ungaria, Turcia, Argentina ș.a. Așa se explică și aprecierea grâului românesc de către specialiști de înaltă clasă și cu mare experiență în activitatea de producție, precum dr. ing.

  • Buzdugan și dr. ing. D. Muscă, aceștia constituind adevărate repere pentru ceilalți cultivatori.

Dr. ing. Lucian Buzdugan, care conduce activitatea în Insula Mare a Brăilei, la întrebarea „cum alege soiurile cultivate“ răspunde: „Activitatea din agricultură este o afacere serioasă, nu este o joacă. Nu-mi permit să însămânțez 18-20.000 ha cu orice soi de grâu. Am în testare zeci și sute de soiuri și hibrizi de la toate culturile și le cultiv numai pe cele care, pe parcursul a 3 ani, și-au dovedit superioritatea. Așa am ajuns să cultiv grâu și soia din soiuri românești.“

În afară de soiurile de soia create la SCDA Turda, la INCDA Fundulea, în ultimul timp s-au realizat soiurile:

  • Oana F – soi timpuriu cu bună toleranță la secetă și arșiță;
  • Crina F – soi semitimpuriu rezistent la cădere și scuturare;
  • Camelia F – rezistent la secetă, arșiță, scuturare și conținut ridicat de proteină.

Dr. ing. Dimitrie Muscă, de la Curtici – Arad, cultivă numai grâu de Fundulea (Glosa, Izvor) care asigură, an de an, peste 7-8 t/ha, cu foarte bune calități panificabile.

Fermierul Mihai Nicula, Olt, cultivă Glosa și Miranda, care i-au asigurat peste 8 t/ha, indiferent care au fost condițiile climatice. Din porumb cultivă hibridul Olt care este rezistent la secetă și arșiță și este cerut de țărani la arendă întrucât se păstrează bine și are peste 10,7% proteină în bob, bun pentru mămăligă.

Mihai Pantelimon, Bacău: „Cele mai bune rezultate le-am obținut cu Glosa.“

Ing. Cătălin Popa, Vrancea, menționează că este un fan al grâului de la Fundulea.

Alexandru Grăniceru, Constanța, cultivă grâu Glosa și porumb Olt.

Ion Vlădulescu, Olt, a realizat 10 t/ha grâu cu soiul Otilia.

Dumitru Avădanei, Botoșani, este producător de sămânță de grâu din soiurile Glosa, Pitar, Izvor și porumb din hibrizii Oituz, Paltin și ultima creație de la Fundulea, neomologat încă, H-423, cu bob sticlos, bogat în proteină, bun pentru mălai grișat.

În mod asemănător Institutul asigură fermierilor români soiuri de mazăre performante și sunt în curs de realizare soiuri de toamnă, precum și valoroși hibrizi de floarea-soarelui și plante furajere. Colectivul de cercetători de la INCDA Fundulea este hotărât ca în continuare să furnizeze cultivatorilor români soiuri și hibrizi de înaltă performanță, capabili să facă față deselor schimbări climatice.

Simpozion Naturevo pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr

Parte a programelor de instruire a producătorilor agricoli pentru noile tehnologii adaptate condițiilor climatice, simpozionul organizat de compania românească Naturevo la Luduș a avut ca temă „Cultivatori de sfeclă de zahăr, Naturevo vă propune soluții pentru prețuri bune!“

În acest sens specialiștii Naturevo au oferit informații despre tehnologiile proprii, FLEXITECHagro®, care sunt adaptate schimbărilor climatice și sunt concepute pentru profitabilitatea culturii de sfeclă de zahăr. Programele FLEXITECHagro se fac pe baza analizei istoricului problemelor întâlnite în anii anteriori în funcţie de specie, soi/hibrid, locație şi suportă modificări pe parcursul vegetaţiei, în funcţie de condiţiile specifice ale anului. Multe dintre verigile tehnologice suferă schimbări faţă de tehnologiile clasice din cauza schimbărilor climatice.

A fost prezentat programul cadru Naturevo pentru cultura de sfeclă de zahăr, pentru obținerea unei producții mai mari și a unei digestii mai bune, care conduc la obținerea unui preț mai bun de la fabricile de zahăr. Din prezentările rezultatelor obținute în anii anteriori de către fermierii care au utilizat programele FLEXITECHagro® pentru cultura de sfeclă de zahăr au rezultat o serie de avantaje.

Produsele din portofoliul Naturevo îmbunătățesc structura solului și activitatea microbiologică, corectează ph-ul solului, stimulează dezvoltarea sistemului radicular, reduc consumurile de apă, intensifică circulația sevei, diminuează consumul de fertilizanți, măresc randamentul energetic cu până la 100% și cresc rezistența plantelor la efectele radiațiilor solare.

După cum se știe, culturile cele mai expuse în condițiile schimbărilor climatice sunt cele cu un coeficient de transpirație ridicat și cu un consum de apă mărit pentru obținerea producției, iar sfecla de zahăr este un mare consumator de apă și nutrienți. În acest sens, Naturevo vine cu soluții pentru obținerea unor producții consistente și de calitate, cu un consum de apă și nutrienți mult mai redus. Naturevo consideră că abordarea integrată poate determina sustenabilitatea agriculturii, iar prin echipa sa de vânzări se poate implica în managementul integrat al producției agricole cu aspectele sale de bază: managementul apei, managementul nutriției/fertilizării, managementul energetic, managementul protecției împotriva agenților dăunători, managementul mijloacelor mecanice și al verigilor tehnologice, managementul produsului finit și managementul antreprenorial.

Simpozionul s-a încheiat cu discuții libere între reprezentanții companiei, fermieri și reprezentanții Fabricii de Zahăr Luduș despre unele probleme ridicate de fermieri cu care aceștia se confruntă în diverse etape ale cultivării sfeclei de zahăr.

Prima Convenţie a Cartofului. Scăderea TVA, vitală pentru cultivatori

Poiana Braşov a găzduit, în perioada 3-4 martie, prima ediţie a Convenţiei Naţionale a Cartofului la care au fost prezenţi aproape 200 de participanţi din ţară, dar şi din străinătate. Cele mai multe luări de cuvânt au avut un caracter tehnic, cu referiri la bolile şi dăunătorii culturilor de cartofi, dar şi la prevederile din cadrul noului PNDR, pentru perioada 2015-2020. Dar, tot aici fermierii şi-au exprimat şi nemulţumirile cu privire la sectorul în care activează. În principal este vorba de piaţa neagră a cartofului, dar şi de faptul că autorităţile nu consideră cartoful ca făcând parte din categoria „legumelor“, deci nu va beneficia de scăderea TVA prevăzută în Noul Cod Fiscal.

Piaţa neagră, „legată“ de TVA

Când va intra în vigoare Noul Cod Fiscal, cel mai probabil în următoarea lună, TVA-ul la legume şi fructe va scădea de la 24% la 19%, cu o singură excepţie – cartoful. Şi asta pentru că „a doua pâine a românilor“ nu ar face parte, cel puţin în opinia autorităţilor, din categoria „legumelor“, ci din cea a „culturilor de câmp“. „Nu ne vine să credem că noul Cod Fiscal nu prevede un TVA redus pentru cartof. Este inadmisibil! Recent am făcut un memoriu la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Agriculturii în care explicăm că este absolut necesar ca şi cartoful să se regăsească pe lista legumelor ce vor beneficia de scăderea TVA. 

Dorim foarte mult acest lucru pentru că evaziunea fiscală care se întâmplă şi este vizibilă va fi descurajată. Menţionez că 80% din piaţa cartofului este deţinută de piaţa neagră, unde samsarii dictează! De aceea actualul TVA de 24% este copleşitor şi imposibil de suportat. Sunt fermieri care vor să renunţe la această cultură sau să-şi reducă substanţial suprafeţele şi ar fi păcat să se întâmple acest lucru“ a declarat Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România. În prezent, piaţa neagră a cartofului a făcut ca preţul obţinut de fermieri să fie sub cel de producţie, aceştia fiind obligaţi să vândă cu 0,35-0,40 de bani un kilogram, în condiţiile în care preţul de producţie este de 0,55 de bani. Ce se află în spatele acestei situaţii ne-o spune un fermier, sub protecţia anonimatului: „De fapt, se doreşte ca la cartof TVA-ul să rămână mărit. De ce? Pentru că, dacă taxele ar scădea, s-ar prăbuşi şi piaţa neagră a cartofului din România. Mai trist este că am constatat că mare parte din cartofii introduşi fraudulos în piaţă provin din ţări ale UE, care, mai ales după embargoul impus Rusiei, efectiv nu mai au ce să facă cu marfa şi o «scapă» pe piaţa de la noi“, ne-a declarat fermierul. Cartoful a intrat în categoria „culturilor de câmp“ ca urmare a armonizării legislaţiei după aderarea României la UE.

Totuşi, se pare că există şi o veste bună. Din 2016, autorităţile iau un calcul o scăderea a TVA la cartofi. „Avem în vedere ca de la anul şi cartoful să beneficieze de o scădere a TVA-ului. Dar acum este doar la nivel de intenţie. Nu avem nicio garanţie că acest lucru se va întâmpla cu certitudine, dar noi, la nivel de minister, ne dorim acest lucru“, ne-a declarat Romulus Duică, director adjunct în Ministerul Agriculturii.

Bogdan Panţuru

An bun pentru cultivatorii de grâu

Direcţia Agricolă Suceava, instituţia care monitorizează situaţia terenurilor agricole din judeţ, are prognoze bune şi foarte bune pentru anul agricol 2014. Specialiştii instituţiei estimează că în acest an se vor obţine producţii peste media ultimilor ani la toate culturile însămânţate pentru că în 2014 noţiunea de secetă nu a existat în agricultura judeţului, nu sunt semnalate probleme majore cu bolile foliare care apar de la umiditate, iar rezerva de umiditate din sol din momentul de faţă este suficientă.

Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară în judeţ este de 16.812 ha, iar producţia ar putea depăşi 3.150 kg la ha, faţă de 2.700 kg la ha cât a fost anul trecut, 2.950 kg la ha în 2012 şi 2.600 - 2.700 kg la ha în 2010 şi 2011.

În privinţa calităţii bobului, specialiştii spun că din cauza ploilor acesta a ajuns mai greu la maturitate, deşi paiul este uscat, dar aceasta nu înseamnă o producţie mai mică, ci decalarea perioadei de recoltare, care a început în jurul datei de 25 iulie, cu o întârziere de aproape două săptămâni.

Există şi zone în care recolta la grâu este slabă atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, mai ales acolo unde nu s-au respectat „verigile tehnologice“, în special nu s-a fertilizat şi erbicidat. La fermierii care au pregătit terenul corespunzător, au administrat amendamente şi stimulente foliare corespunzătoare, precum şi tratamentele pentru boli şi dăunători, producţia este mare.

Preţuri mici la grâu şi în acest an

Preţurile oferite în cazul recoltei din anul acesta vor fi mici, în medie 0,6 lei/kg, cultivarea grâului fiind rentabilă doar pentru fermierii care vor aduna cel puţin 3.500 kg/ha. Aceasta, în condiţiile în care recoltarea unui hectar costă 500 de lei, adică contravaloarea a peste 800 kg de grâu, iar dacă se mai adaugă şi cheltuielile cu pregătitul terenului, sămânţa, înfiinţarea culturii şi lucrările de întreţinere, micul producător individual rămâne cu mai nimic. Referitor la utilaje, în judeţ există suficiente combine şi mijloace de transport, în schimb capacitatea de stocare în silozuri este limitată.

Marea problemă în judeţul Suceava este lipsa locurilor în care agricultorii să îşi poată depozita producţia de grâu. Pe lângă numărul insuficient, majoritatea silozurilor sunt de capacitate mică, câteva zeci de tone, şi sunt amplasate pe lângă fermele zootehnice sau societăţile de panificaţie. Silozuri moderne şi de capacitate mai mare există doar la Dorneşti şi aparţin firmei Nord Intermed Consulting, majoritatea producţiei fiind stocată în depozite de capacităţi mici.

Agricultorii suceveni vând la un preţ foarte mic grâul, anul acesta preţul fiind cuprins între 55 şi 65 de bani kilogramul, cam de două-trei ori mai puţin faţă de preţul obţinut peste câteva luni. La stocuri de câteva sute de tone, pierderile pentru agricultori sunt destul de mari cu producţia depozitată în propriile depozite, aceştia  putând aştepta un timp mai mare până la momentul oportun pentru vânzare.

După 25 de ani renunţă la grâu în favoarea rapiţei

Familia Verdeş din Cornu Luncii se numără printre cei care cultivă cereale în zona Fălticeni de peste 25 de ani. Capul familiei, Toader Verdeş, a predat ştafeta fiului Lucian, care a absolvit atât facultatea, cât şi masteratul în agronomie.

„Cultivăm cereale pe suprafeţe concentrate, adunate la un loc cu mari eforturi. De 25 de ani facem asta, am pornit de la 3 ha de teren moştenite de la părinţi şi am ajuns la 30 ha. Anul acesta avem grâu pe 10 ha, nu am estimat încă producţia, dacă anul trecut am avut 3.500 kg la ha, anul acesta cred că avem în jur de 4 t pe hectar. Calitatea nu este cea mai potrivită în acest an din cauza ploilor foarte dese şi abundente. În zonă, mulţi oameni renunţă la cultura cerealelor în favoarea rapiţei. Intenţionăm şi noi să facem asta, pentru că grâul este ca o loterie. Într-un an ţi-l cumpără, în altul nu, o dată producţia este mai slabă, altădată este mai bună, mai apar şi probleme din cauza intemperiilor. Rapiţa are o desfacere constantă şi sigură, preţul este acceptabil şi, pe lângă cartofi şi porumb, introducem şi rapiţa în rotaţia culturilor“, ne-a spus Toader Verdeş.

Lucian Verdeş lucrează de la 16 ani pământul. În liceu a studiat protecţia plantelor, în facultate a dobândit cunoştinţele necesare despre cultura plantelor, iar la masterat s-a specializat în managementul fermelor şi tehnologii agricole. La fermă nu se ocupă numai de coordonarea activităţilor, lucrează pe tractor şi pe combină, dar se ocupă şi de întreţinerea utilajelor. Tânărul fermier spune că preţul grâului este dat de cerere şi ofertă. Pentru că nu are un siloz, el depozitează cerealele în saci pentru a fi mai uşor vandabile. Şi-ar dori un siloz, dar birocraţia în obţinerea fondurilor europene şi lipsa garanţiei obţinerii unui preţ bun la vânzarea cerealelor l-au determinat să renunţe la această idee.

Agricultorul român ar trebui mai mult ajutat

„Utilajele sunt achiziţionate prin proiecte europene şi prin fonduri proprii. Combina am adus-o din Franţa, am cumpărat-o de la un fermier de acolo. Fermierii francezi au o viaţă foarte liniştită, la ei totul se desfăşoară în mod normal, ei ştiu ce preţ pot obţine pe producţie înainte de a însămânţa, pot să-şi calculeze un profit şi astfel ştiu cât pot investi în utilaje.

La ei agricultorul este ajutat, are un preţ minim garantat la produse, sub valoarea respectivă nu vinde sau îi acordă statul o primă. El ştie înainte de a înfiinţa o cultură cât va obţine la final şi asta îi asigură liniştea necesară continuării activităţii. La noi este destul de greu de obţinut fondurile europene pentru construcţii. Iar dacă le obţii îţi sunt puse atâtea beţe-n roate încât te fac ori să le dai banii înapoi ori să stai să modifici. Am accesat fonduri europene, numai eu ştiu câte drumuri am făcut, câte necazuri am întâmpinat. Dacă s-ar mai simplifica birocraţia, dacă pentru a obţine o hârtie nu ar trebui să umbli pe la două instituţii, dacă procedura nu ar fi aşa de greoaie, poate că am mai fi încercat“, ne-a spus Lucian Verdeş.

Fermierii suceveni spun că un hectar de grâu de la arat şi până la recoltat costă peste 2.000 – 2.500 de lei, având utilaje şi terenuri proprii şi fără a pune la socoteală munca fermierilor.

„Afaceriştii câştigă şi agricultorii pierd. În zona Sucevei nu ai o piaţă a grâului, nu avem cantităţi contractate. Contracte sunt unde suprafeţele cultivate într-o fermă sunt de ordinul sutelor şi chiar miilor de hectare. La asemenea suprafeţe poţi face un contract cu marii retaileri, poţi construi un siloz. În sudul ţării este mai aproape de port, producţia este mult mai mare faţă de zona Sucevei, iar comercianţii de cereale fac contracte unde este mai mult grâu“, ne-a declarat Toader Verdeş.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS