reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Premieră de la KWS Semințe. Lecție de performanță pentru cultivatorii de porumb

Strategia KWS Semințe este orientată atât către dezvoltarea de hibrizi de porumb valoroși, prin optimizarea materialului genetic în cadrul programelor proprii de ameliorare, cât și către parteneriatul pe termen lung cu fermierii din România. Aceste direcții strategice au la bază dialogul constant cu partenerii și oferirea de soluții concrete la probleme reale. În acest sens, KWS Semințe a inițiat un program de comunicare unic pe piața din România la acest moment, dedicat fermierilor, în cadrul căruia personalități marcante ale mediului academic, precum și specialiști cu experiență vastă în agronomie au abordat temele actuale de interes specifice industriei.

Sub egida „Prioritate pentru performanță“ a fost inaugurată prima ediție, cu tema „Elemente ale tehnologiei de cultivare a porumbului. Factori de influență în formarea prețului porumbului“. În cadrul seminarului au fost dezbătute teme speciale ale momentului cu privire la tehnologiile de cultură a porumbului și tendințele actuale ale industriei, scopul fiind găsirea și analiza soluţiilor de creştere a profitabilităţii culturii de porumb în ferme și oferirea de răspunsuri clare la problemele reale cu care fermierii se confruntă astăzi.

„De aproape 14 ani KWS Semințe și-a propus să vină în întâmpinarea fermierilor din România cu un portofoliu de hibrizi de porumb perfect adaptați condițiilor locale de sol și climă. Investim permanent în tehnologie și în specialiști de valoare, ca să dezvoltăm, în cadrul stațiunii proprii de cercetare-ameliorare de la Alexandria, hibrizi de porumb performanți, productivi, toleranți la secetă și arșiță, stabili în orice condiții“, a declarat în cadrul evenimentului Doriana Nițu, director general KWS Semințe, inginer agronom.

Componenta macroeconomică din cadrul evenimentului a fost susținută de dl Gabriel RAZI, inițiator al proiectului independent Agrofinanciar, care a detaliat „Factorii de influență și modalitatea de formare a prețului la porumb“.

Seminarul a fost onorat de un amfitrion de marcă, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Valentin ROMAN – inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, profesor universitar emerit la Universitatea de Științ̦e Agronomice și Medicină Veterinară din București, disciplina fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vicepreședinte al secției „Cultura plantelor de câmp“.

Fermierii participanți au considerat temele susținute ca fiind de interes major, apreciind utilitatea și importanța materialului prezentat în cultura porumbului din fermele proprii.

„Încurajăm astfel libertatea antreprenorială a fermierilor români, acordându-le suportul nostru, al KWS Semințe, pentru un viitor prosper al culturilor acestora pentru că succesul fermierilor parteneri înseamnă și succesul nostru“, a mai adăugat Doriana Nițu.

Astfel, KWS Semințe a dat startul oficial al unui program ce promite susținerea pe termen lung a parteneriatului de încredere cu fermierii de referință din România, cu impact pozitiv asupra întregului lanţ valoric al fermelor acestora.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali ai companiei KWS Semințe, personalităţi marcante ale industriei agricole din România, care au dezbătut studii de caz interactive privind tehnologia porumbului:

- Elemente de management al riscului la cultura porumbului – prof. univ. dr. Dr.H.C. Gheorghe Valentin ROMAN.

- Cartarea agrochimică şi sisteme de fertilizare – prof. univ. dr. Mihail DUMITRU;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii îndiguite a Dunării și ale terasei de la Chirnogi, județul Călărași – director ing. Ștefan MIHALCEA;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii Siretului și ale terasei de la Măicănești-Ciorăști, județul Vrancea – drd. ing. Teofil DASCĂLU;

- Problema dăunătorilor în cultura porumbului – dr. ing. Emil GEORGESCU;

- Sisteme de combatere a buruienilor în cultura porumbului – prof. univ. dr. Dumitru Ilie SĂNDOIU.

Abonează-te la acest feed RSS