Mare dilemă. A fi sau a nu fi ceva care să apere pământul de furia naturii.

Se știe, fenomenele naturale s-au manifestat dintotdeauna mai mult sau mai puțin agresiv, generate de factori independenți de voința celor care au trebuit să le suporte. Preocuparea primordială a acestora era concentrată mai întâi pe apărare împotriva fenomenelor naturale anormale, apreciindu-se a fi imposibilă înlăturarea lor.

Vijelii, tornade, înghețuri timpurii sau târzii, secetă pedologică și atmosferică și, peste toate acestea, grindină care uneori a distrus recolte, case, a ucis oameni și animale.

Intensificarea acestora, mai cu seamă în ultimele decenii, agresivitatea lor tot mai accentuată, a determinat creșterea interesului cercetătorilor pentru a descoperi metode menite a diminua cel puțin din intensitatea și consecințele lor. Numai că, nu întotdeauna noul este întâmpinat cu bucuria unui fapt împlinit.

Raportându-ne la amploarea și efectele fenomenelor naturale asupra agriculturii, domeniu de interes nu doar pentru fermieri, complexul de împrejurări în care aceștia își desfășoară activitatea îi determină cu atât mai mult să fie reticenți față de așa-zisul nou pe care autoritățile încearcă, sau au încercat, să-l aducă pentru protejarea afacerilor din domeniu.

Pe lângă lansarea de noi tehnologii propuse de cercetători, noi și variate metode de asigurare a apei pentru plante, noi soiuri și hibrizi toleranți față de fenomenele tot mai puțin prietenoase cu mediul și agricultura, au fost lansate și noi tehnici de prevenire a acestora, precum sistemele antigrindină și, mai nou, cele care... aduc ploaie.

Minunate idei pentru care autorii și promotorii lor se străduiesc de mulți ani să le implementeze. Rămâne doar ca cei cărora li se adresează toate acestea să le îmbrățișeze și să le pună în practică, cel puțin în măsura în care apreciază valoarea lor.

Până una, alta, vremea și vremurile creează disfuncționalități, mult mediatizata încălzire globală se manifestă tot mai agresiv, estompând de multe ori bunele intenții. O parte dintre fermieri se întreabă dacă sunt sistemele antigrindină, de pildă, benefice agriculturii sau, mai degrabă, generează o lipsă acută de precipitații.

Argumentele specialiștilor susțin importanța lor în eliminarea pericolului distrugerii culturilor ca urmare a căderilor de grindină.

Agricultorii, pe de altă parte, susțin contrariul, apreciind că pagubele generate de grindină la nivel global sunt mult mai mici decât cele cauzate de lipsa precipitațiilor, lipsă ce este atribuită în multe zone sistemelor care „sparg norii de ploaie“.

Un subiect care a creat două tabere aflate în conflict. Și totuși, argumentele științifice trebuie să învingă. Dacă sunt științifice și se dovedesc benefice. Până atunci, să dăm crezare faptelor.

Ion BANU

În ședința de Guvern din 12 aprilie 2023, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare de 27 de milioane lei credite bugetare și 86,65 milioane lei credite de angajament.

Pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare - din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate anul acesta vor finanța realizarea de studii de fezabilitate pentru înființarea a două unități de creștere a precipitațiilor - una în Muntenia și una în Moldova, precum și pentru înființarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj și Sălaj-Bistrița. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovița-Argeș, Matca, Suceava-Botoșani și Maramureș.

De asemenea, anul acesta vor fi realizate activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor precum și pentru  utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviație, generatoare terestre și baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.   


INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive, protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2004. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând de anul acesta.

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrată în ziua de 24 aprilie în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea, prin punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost realizate activități de combatere a căderilor de grindină.

Astfel, Punctele de lansare (PL) din cadrul UCCG Iași au intervenit, în data de 24 aprilie, în intervalul orar 16:50 – 19:12, cu 42 rachete antigrindină (RAG), pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Codăești și Averești.

Formațiuni noroase convective s-au manifestat și în zona de sud a Moldovei, astfel că, în aceeași zi, în intervalul 16:24-17:01, PL din cadrul UCCG Vrancea au utilizat alte 6 RAG pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Varnița, Bolotești și Beciu.

Acestea sunt primele acțiuni de intervenții active în atmosferă din sezonul 2018 de combatere a căderilor de grindină, care a început la 15 aprilie. Data apariției fenomenelor meteorologice periculoase, înregistrate în 24 aprilie în această zonă, este mult mai avansată față de perioada similară din sezonul 2017, când primele acțiuni de combatere au avut loc în 7 mai, în județul Prahova, cu un consum total de 7 rachete antigrindină lansate din 3 puncte de lansare. De asemenea, și intensitatea fenomenelor de la Iași a fost peste medie, fiind specifică furtunilor cu grindină din lunile iunie-iulie, cu consum mare de rachete antigrindină pentru fiecare intervenție.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind, pe alocuri, 5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul  scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

În România, implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă este realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a instituției responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.


antigrindina1

antigrindina2

Sursa: madr.ro

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 24 mai 2016, în intervalul 15.30-19.00, toate cele trei Unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

UCCG Moldova 2 Vrancea, inaugurată în toamna anului 2015, a realizat ieri primele activități de combatere a căderilor de grindină de la nivelul județului. Din 3 puncte de lansare - Bizighești, Boloteși și Panciu, s-au înregistrat 17 intervenții active în atmosferă, cu un consum de 48 rachete antigrindină care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 3 și 5 cm diametru.

Tot ieri, în raza de intervenție a UCCG Moldova 1 Iași, în intervalul orar 15.40-19.48 au avut loc 7 intervenții active în atmosferă, fiind lansate 15 rachete antigrindină din punctele de lansare Hodora, Maxut și Valea Racului.

UPCCG Prahova a intervenit doar cu 3 rachete antigrindină, lansate din punctele Tohani și Pietroasele, în intervalul orar 18.30-19.00.

Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină.

Implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Imagine radar de alertă. Se observă mai jos formarea grindinei în formațiunile noroase din zona Bizighești, Vrancea.

Sursa madr.ro

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti