Andrei Timotei Răchită, un tânăr inginer agronom din comuna Vultureni, sat Șoimeni, județul Cluj, administrează o mică fermă agricolă, atât cu culturi de câmp, cât și cu culturi de nișă, precum zmeură, coacăz negru și mentă. Povestea fermei a început în anul 2014, când, din pasiune pentru tractoare și utilaje agricole, clujeanul a pornit pe drumul agriculturii. Cu bani puțini la început, dar dornic de cunoaștere și dezvoltare, a evoluat treptat, iar în prezent administrează 60 de hectare.

Zmeura - cultura profitabilă pe suprafață relativ mică

Încă de la bun început, a mizat pe cultura de zmeură pentru a avea fructe proaspete pe masă și a face produse procesate pe placul întregii familii.

„Am înființat cultura de zmeură în anul 2018, din dorința familiei de a avea fructe proaspete pe masă și de a face produse procesate pe placul nostru. Ulterior, am extins paleta de culturi speciale prin coacăz negru, mentă și căpșuni. Am prins drag pentru cultura de zmeură abia după momentul înființării culturii. Îmi plăcea ideea și am crezut în ea împreună cu întreaga familie. Locuind în zona Clujului, prețul terenurilor au explodat în perioada în care noi am decis să facem agricultură și de aici a venit ideea că trebuie să avem o cultură profitabilă pe o suprafață relativ mică, pe care o putem controla și din punctul de vedere al irigațiilor, al spațiului și, mai ales, am decis ca, fiind aproape de Cluj, de o metropolă, putem ușor avea o piață mare de desfacere a fructelor sau a produselor“, specifică ing. Andrei Timotei Răchită.

Pentru înființarea culturii de zmeură sau a celorlalte culturi speciale din fermă, tânărul clujean a folosit doar fonduri proprii.

„Atât la începutul afacerii familiale, cât și pe parcurs am crescut și ne-am dezvoltat din venituri și fonduri proprii aduse din afacere pentru afacere“, mai adaugă acesta.

Pentru cultura de zmeur, alegerea locației este extrem de importantă, dat fiind faptul că este o cultură perenă, cu arbuști fructiferi care intră pe rod semnificativ abia în anul al treilea.

„În primul rând, avem nevoie de acces la apă, nu putem risca întreaga cultură într-o perioadă secetoasă sau să riscăm prin exces de umiditate pe un termen lung în cultură. În al doilea rând, planeitatea și uniformitatea parcelei pentru cultură este importantă pentru lucrările care se efectuează mecanizat. Pentru a evita patinarea, răsturnarea sau deteriorarea culturii din cauza amintită mai sus, trebuie luat în considerare pH-ul solului, lucru care trebuie analizat înainte de a bate vreun cui sau de a planta vreun arbust în teren. Recoltarea fructelor se face exclusiv manual, având zilieri, dar și împreună cu familia recoltăm fructele și pregătim materia primă pentru procesare“, spune fermierul.

Polka și Polana, soiuri remontante

Andrei a ales Polka și Polana, soiuri remontante, care îl ajută la controlul întregii supra­fețe, chiar și la curățarea și întreținerea culturii.

„Avem un avantaj prin prezența fructelor până toamna târziu, dar și un început de recoltare ușor dezavantajos, dat fiind faptul că prima recoltă apare aproximativ în perioada 10-15 iulie. Momentan cultivăm suprafața de 0.5 ha cu culturi de nișă, dar avem în plan extinderea și dezvoltarea suprafețelor pentru anii care urmează. În privința tratamentelor fitosanitare am aplicat o politică proprie. Tratamentele de orice fel se fac până maximum la căderea petalelor sau începerea formării primelor boabe. După acest moment nu se intervine în cultură cu tratamente fitosanitare decât în cazuri excepționale și de extremă urgență. La cultura de zmeur întâmpin probleme diverse. În primul rând, dacă apar dăunători în sol trebuie ținut cont că această cultură nu dispare după un an sau după doi și soluțiile găsite trebuie să fie rapide și de durată, fără intervenție fizică sau chimică agresivă“, adaugă cultivatorul din județul Cluj.

Mâna de lucru este necesară și indisponibilă pentru că recoltarea se face manual și întreținerea culturii în cea mai mare parte se face tot manual de către familie sau zilieri, în plantația de la Șoimeni. Distribuția se face atât în mediul rural și preponderent în mediul urban, unde există o piață mare de desfacere în Cluj și zonele metropolitane ale orașului.

„Livrăm la domiciliu comenzile de minimum 150 de lei sau vindem din fermă orice fel de comandă. Kilogramul de zmeură variază de la an la an sau de la sezon la sezon, acesta fiind influențat de mulți factori externi pe care nu-i putem controla. Prețul mediu este de 25 de lei/kg. Atât în viitorul apropiat, cât și în cel îndepărtat avem ca perspectivă extinderea plantației și utilarea cu tehnică competitivă pentru a ne ușura munca fizică din câmp. Ne dorim creșterea productivității, dar fără a neglija calitatea produselor și a fructelor noastre, aspect care este primordial în afacerea noastră de familie“, menționează inginerul agronom.

Nu există business care să te facă milionar în 24 h, dar există business pentru care merită să lupți și să investești pentru a ajunge milionar, specifică tânărul din comuna Vultureni.

„Într-un astfel de business trebuie multă răbdare, calitate pe care, dacă nu o ai, o dobândești sau renunți. Acest aspect trebuie cunoscut înainte de a începe orice afacere. Pe lângă răbdare, trebuie perseverență și informare. Sunt atâția oameni care au încercat și care au reușit deja ce tu acum începi. Apelează la ei, apelează la informații pe care le dețin și întreabă, întrebările nu costă nimic, poate soluțiile costă puțin, dar învață acum ca să poți ajunge să creezi soluții.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Printre cei care au avut curajul să inițieze o afacere cu coacăz negru se numără și Mihai Mărisac din comuna Blândești, localitatea Cerchejeni, județul Botoșani. Acesta cultivă pe o suprafață de 60 de ari trei soiuri, respectiv Deea (are o aromă deosebită și dulce), Tisel (un soi foarte productiv, rezistent, bun pentru procesare) și Tihope (un soi puțin mai târziu față de restul, dar care are cele mai mari fructe din cele menționate).

Producție de 200-300 kg în anul 2 de la plantare

„Deocamdată, cultiv pe 60 de ari, dar din toamnă, cu ajutorul fondurilor europene, o să mă mai extind cu un hectar. În primul an chiar de la plantare am obținut 30 kg de fructe, iar anul acesta, în anul II de la plantare, preconizez o producție de cca 200-300 kg. Cu timpul, mi-aș dori să construiesc și o mică fabrică de procesare“, specifică tânărul.

Ideea înființări unei astfel de afaceri a avut-o când a găsit pentru prima dată în grădina bunicilor un coacăz roșu. Spune că după aceea acest arbust i-a încântat copilăria. După terminarea Facultății de Inginerie a Produselor Alimentare, din cadrul Universității „Ștefan cel Mare“ Suceava, trebuia să ia o decizie. „Mi-am spus că ori mă angajez, ori încerc ceva pe cont propriu. Am început să studiez cultura de coacăz și așa am descoperit coacăzul negru. Am citit despre cât de benefic este pentru sănătate și am decis să-l cultiv. Pentru a avea resurse pentru înființarea culturii, în 2019 am plecat un an în Anglia și cu banii strânși am înființat plantația pe o suprafață de 60 de ari. Asta se întâmpla în toamna anului 2020, pe terenul moștenit de la bunicul meu.“

Deea, Tisel, Tihope, soiuri alese pe „sprânceană“

Deocamdată, tânărul cultivă cele trei soiuri. „Sincer, dacă ar fi să dau un sfat, aș recomanda soiul Tisel, de origine poloneză. Acesta nu este pretențios, ci foarte versatil. Pentru că terenul este moștenire de la bunicul meu, nu am avut așadar posibilitatea să aleg locația, mă temeam că voi avea probleme cu cultura, dar coacăzele negre nu sunt pretențioase deloc, se pretează pe aproape orice tip de sol, mai ales dacă ajutăm cultura cu puțin îngrășământ. Coacăzul este destul de rezistent la boli, ger, secetă și dăunători, dar totuși recomand câteva stropiri de prevenire pentru orice eventualitate. Plus un mic secret care la mine a dat rezultate bune: gunoi de oaie macerat câțiva ani pus la baza arbustului, dar nu în cantitate mare. Necesită puțină apă, dacă este secetă mare“ adaugă Mihai Mărisac.

Tratamente fitosanitare împotriva buruienilor

Cea mai mare problemă din plantația de coacăz negru de la Cerchejeni o reprezintă buruienile dintre rânduri pentru că deocamdată tânărul nu deține decât o motocoasă și o motosapă.

„Pentru că este o suprafață destul de mare de acoperit de un singur om fac un cocktail

dintr-un insecticid (Karate zeon, Coragen), plus un acaricid (Nissorun, Vertimec), un fungicid (Ortiva Top, Cabrio top) și îngrășământ foliar. Tratamentele se fac în diferite perioade de dezvoltare a plantaței, de la intrare în vegetație până la ieșirea din vegetație. În mod normal, acest cocktail trebuie folosit din două în două săptămâni, dar eu sincer îl folosesc o dată pe lună.

Recoltarea are loc manual, ambalarea se face în caserole, iar distribuția produselor o realizează prin intermediul social media (Facebook, Instagram). „În zona Botoșaniului, de unde sunt eu, livrez coacăzele personal acasă la cumpărător, iar prețul este de 20 de lei/kg“, încheie Mihai Mărisac.


„Anul aceasta am accesat Submăsura 6.3. – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Urmează virarea banilor în cont, iar resursele obținute astfel le voi folosi pentru dezvoltarea plantației de coacăze, plus că am și 60 familii de albine pe care le îngrijesc în paralel.“– Mihai Măriseac


Beatrice Alexandra MODIGA

Coacăzul negru poate fi considerat un arbust eminamente european. Peste 85% din producția mondială provine din țările din centrul și nordul bătrânului continent. Fructul este considerat, dincolo de valențele sale alimentare, un întreg „laborator“ medical. Conține vitamina C (de trei ori mai mult decât portocalele), provitamina A, complexul B (B1, B2, B6), PP, zaharuri, antocianine, carotenoizi, flavonoizi, acizi organici, proteine, pectine, taninuri, săruri minerale cu potasiu, calciu, magneziu, fier, sodiu, fosfor, zinc. Frunzele, utilizate și ele în industria farmaceutică, sunt bogate în vitamina C, taninuri, ulei esențial, săruri de potasiu, iar semințele sunt valorificate pentru conținutul de acizi din gama linoleic. Consumul de fructe în stare proaspăte sau sub formă de gemuri, dulcețuri, sucuri, siropuri ori utilizarea produselor farmaceutice pe bază de frunze ar preveni, spun specialiștii, o mulțime de maladii: boli cardio­vasculare, respiratorii și pulmonare, renale, afecțiuni ale aparatului digestiv, reumatismale ori ale sistemului nervos.

În România, coacăzul negru dă rezultate foarte bune în nordul Transilvaniei și Moldovei, dar el este cultivat și în regiunile deluroase din restul zonelor țării. Este un arbust cu creștere de 1-2 m, cu tulpini erecte, viguroase, dezvoltate în tufă, lujeri cenușii-gălbui, pubescenți, frunze cordiforme, cu 3-5 lobi triunghiulari, flori așezate în raceme și fruct (bace) sferic, negru, care se coace în iunie-iulie. Rezistă bine la ger și îngheț, manifestă pretenții ridicate față de umiditate, îi place lumina, dar dă rezultate și la semiumbră, preferă solurile bogate în materie organică, profunde, cu bună capacitate de reținere a apei, aerate și un pH de 5,5-7. În Catalogul oficial de plante de cultură din România pentru anul 2018 este recomandat soiul Poli 51, creat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni. Tot aici însă au mai fost omologate soiurile Abanos, Deea, Ronix, Geo, Padina. În pepinierele din țară (Mureș, Sălaj, Călărași) se găsesc și soiurile Tsema, Tiben, Bogatâr, Tinker, Tenam.

Tăieri de formare, fructificare și regenerare

Despre înființarea plantației și lucrările de îngrijire nu vom vorbi astăzi. Reținem doar că arbustul intră pe rod în al treilea an de la plantare. Ne vom axa pe tăierile de formare și de fructificare, esențiale pentru producție, așa cum le-a recomandat unul dintre specialiștii de marcă de la ICDP Mărăcineni, dr. ing. Gheorghe Mladin, în Tehnologia de cultură a coacăzului roșu și negru: „Formarea tufei are loc etapizat. În anul al 2-lea, o plantă are 3-4 tulpini primare și pe fiecare cel puțin 2 ramuri secundare, în total, 4-5 ramuri de ordinul II. Toate se scurtează la 3-4 muguri, iar celelalte creșteri se taie de la punctul de inserție. În primăvara anului al 3-lea de la plantare, pe ramurile de ordinul II se vor găsi cel puțin 12 creșteri de ordinul III și mulți lăstari apăruți din zona coletului. Ramurile de prelungire și cele laterale se scurtează la 1/5 din lungime și la fel se procedează cu creșterile din zona tulpinii. Până în toamnă tufa este complet formată, iar prin tăierile din anul al 4-lea se aleg 18-20 de tulpini de vârste diferite, iar cele de prisos se înlătură de la nivelul solului. După anul patru de cultură se fac tăieri de fructificare care constau în eliminarea creșterilor mici, slabe, debile și înlocuirea lor cu tulpini de un an pornite de la baza tulpinii. Se elimină toate ramurile rupte, bolnave și cele bătrâne (de 4 ani), precum și cele care aglomerează centrul tulpinei și împiedică efectuarea lucrărilor de întreținere în plantație. Tăierile de reîntinerire pentru prelungirea capacității de producție, care survin după 8-9 ani de la plantare, se fac prin îndepărtatea tuturor tulpinilor cu vârsta mai mare de un an. În anul următor se rețin în tufă 12-16 tulpini care se scurtează la 1/3 din lungime, pentru a provoca ramificarea. Începând cu anul al treilea, plantele reintră în procesul de fructificare, iar tăierile de aici înainte sunt cele recomandate anterior“. O plantație reîntinerită poate să producă economic 14-16 ani (calculați de la înființare), după care aceasta se defrișează.

Maria BOGDAN

Bârsan Cristian s-a născut în Constanța și a studiat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“. Este navigator, mai precis căpitan pe nave port container, și lucrează la o firmă nemțească. Dar vraja Bucureștiului l-a ținut ceva vreme în capitala țării, începând cu anul 2012, după ce soția sa a terminat ASE-ul. Visul de a începe o carieră în Micul Paris s-a spulberat de îndată ce aceștia și-au dat seama că aici trebuie să lucrezi mult, cum spun ei, precum sclavul pe plantație. Viața printre betoane nu i-a încântat deloc și astfel au ajuns doi ani mai târziu în Bacău, la Izvoarele, și au început să planteze coacăze și zmeură.

Libertatea de a alege… și de a construi cu multă dragoste

– Care este povestea acestei culturi? Când ați prins drag de ea și cum ați ajuns să cultivați coacăze negre?

– În anul 2014, când ni s-a născut primul copil, ne-am dat seama că nu prea avem ce libertate să îi oferim în București, iar mai târziu când a crescut a fost și mai greu; îl duceam pe Radu, băiatul nostru, la plimbare printre mașini și betoane. Părculețul din Militari Residence, unde aveam noi apartamentul, era infim pentru câți copii trăiau în blocurile din împrejurimi. Așa că ne-am decis să ne mutăm la Bacău, având posibilitatea de a cumpăra o casă și un teren aici. Astfel ne-am dezlănțuit și am plantat pe terenul nostru 6.000 mp coacăze, 4.000 mp în toamna lui 2015, iar în toamna lui 2017, pe o suprafață de 1.800 mp, zmeură.

Datorită faptului că citisem atâtea despre cultura de coacăze pe Internet ne-am dat seama că este un fruct pe care ni-l dorim atât pentru noi, cât și pentru a-l vinde altora. Întotdeauna am visat să putem ajuta oamenii, să schimbăm ceva în lumea asta și prin plantația asta cred că acest lucru este începutul de a oferi celor care au nevoie fructe sănătoase ce previn cancerul, anemia, diabetul, adică exact bolile de care suferă majoritatea populației.

coacaze c

Așa că am plantat pe 4.000 mp doar coacăze negre, pentru că au mai mulți tanini, ca și coacăzele roșii, și sunt puternic antioxidante. Lumea se uită de multe ori la aspect și aleg coacăzele roșii sau în special fructele dulci, dar noi am învățat că nu contează aspectul sau gustul, ci calitatea și sănătatea. Multă lume, când se gândește la coacăze negre, spune că sunt acre, că așa au fost cândva, pe vremea lui Ceaușescu. Nu este adevărat, coacăzele negre, când sunt coapte cu adevărat, sunt dulcege, seamănă la gust cu afinele.

Terenul a fost cumpărat de la o cunoștință apro­piată, nu este de cea mai buna calitate, însă trebuie să ne mulăm după posibilități. Astfel, am citit diferite studii și ne-am informat cu privire la tehnologia de plantare, respectiv ce soiuri merg în zona noastră, distanța de plantare, precum și tăierea coacăzilor. A trebuit să montăm și un sistem de irigație prin picurare cu pix capilar; am considerat că este cel mai eficient în timp, chiar dacă a fost destul de scump de achiziționat.

– Pentru a înființa această plantație ați accesat fonduri europene sau ați avut fonduri proprii?

– Nu am reușit să accesăm fonduri europene, dar ne-am interesat și am renunțat la acest gând după ce am aflat cerințele; ni s-au părut imposibil de respectat. Cel mai bine este când faci cu banii tăi, nimeni nu-i cere  înapoi. Noi am plantat așa cum am știut, cum ne-am informat din cărți și ne-am descurcat de minune.

Soiuri poloneze eficiente

– Ce soiuri folosiți și ce producție aveți?

– Folosim soiurile Tisel și Tiben, produse în Polonia. Sunt destul de eficiente și mai ales rezistente la ger și boli. Anul trecut, când a nins la sfârșitul lunii aprilie, am crezut că am pierdut toată recolta, mai ales că erau și în floare, dar am reușit să scoatem o recoltă cât de cât bună pentru anul doi de la plantare. Recunosc că zmeura abia dacă reușim să o vedem la culoare anul acesta, însă din coacăzele de anul trecut, în anul doi de la plantare, am reușit să obținem 500 kg. Sperăm anul acesta la mai bine deoarece încă suntem la cules...

– Ce tratamente fitosanitare folosiți, dacă folosiți și când?

– Coacăzul este rezistent la boli și dăunători, până acum nu a fost nevoie de tratamente fitosanitare. În afară de NPK, pe care a trebuit să îl punem la început de fiecare an, din cauza calității solului, de alte tratamente nu a fost nevoie.

– Unde ați întâmpinat cele mai multe probleme la această cultură?

– Piața de desfacere este una slabă, cumpărătorul nu este îndeajuns de informat despre beneficiile coacăzelor și preferă să cumpere din lanțurile de magazine afine sau zmeură aduse din străinătate cu 40-50 de lei/kg, stropite cu tot felul de substanțe chimice, în loc să cumpere produse naturale autohtone și, cel mai important, sănătoase. Sperăm ca oamenii să se reorienteze către produsele românești, care sunt naturale, au gust și ajută la sănătate, în loc să ne îmbolnăvească mai mult.

Valorificare prin prelucrare

– Cum se face distribuția și cât costă un kilogram de coacăze negre?

– Distribuția se face către prieteni, cunoștințe, rar am mai vândut la cofetari. Noi am vândut anul acesta cu 13 lei/kg de coacăze. Am mizat și mizăm pe calitate și pe faptul că le producem natural, chiar dacă plantația se află aproape de oraș.

– Ce perspective de viitor aveți?

– Sperăm în anii următori la o producție cât mai mare. Însă preferăm să folosim coacăzele la gemuri, dulcețuri, iar anul acesta vom încerca să facem și vin din ele. Am încercat să facem și sucuri… sunt extraordinare, făcute cu puțină miere… sunt un boost de energie și vitamine. Vom ieși și pe piață cu ele, însă tare mă tem că lumea nu le va aprecia deoarece preferă să cumpere alte sucuri acidulate și pline de substanțe chimice decât ceva sănătos. Însă noi ne vom face datoria!

– Ce recomandați celor care vor să își facă o plantație de acest fel?

– Le recomand să se informeze foarte bine înainte de a o demara o astfel de investiție. Cu toate că noi avem o suprafață mică, ne-am sacrificat multe zile și, în loc să fim alături de copiii noștri dragi, am dat cu motosăpătoarea, am smuls buruienile și am instalat sistemul de irigație. O altă problemă este cea a culesului! Greu găsești oameni serioși pe care să îi aduci la muncă și să fii mulțumit de ei. Aș spune că este aproape imposibil!

Beatrice Alexandra MODIGA

Culturile de nișă pe suprafețe mici sunt printre cele mai profitabile investiții în agricultură, mai ales dacă ținem cont de faptul că alegerile pot fi variate, iar alegerile adaptate în funcție de zonă.

 Vă prezentăm în cele ce urmează planul de la A la Z pentru 5 culturi de nișă pe care le puteți înființa în această toamnă și care vă pot garanta profit în scurt timp.

AFINUL SIBERIAN

afin

Afinul siberian se adaptează destul de bine în ţara noastră. Preferă un sol puţin acid, cu Ph-ul 6, dar la fel de bine vegetează şi în soluri uşor alcaline cu Ph-ul 7,5. După plantare, când se acomodează cu solul, devine rezistent şi la arşiţă. Ca aproape în cazul tuturor plantaţiilor, recomandarea specialiştilor este să plantăm toamna imediat după ce plantele intră în pauza vegetativă. Atunci umiditatea din sol este ridicată, iar riscurile să nu se prindă sunt foarte mici. Mai mult decât atât, rădăcina se fixează în sol înainte ca planta să intre în vegetaţie şi vom avea plante care pleacă în vegetaţie foarte devreme. Foarte important este îngrăşământul organic (gunoiul de grajd) pe care ar fi bine să-l administrăm în fiecare groapă la plantare. Plantarea se face la 2 m între rânduri şi 1,5 m pe rând.
(Citește mai mult despre Afinul Siberian)

ARONIA

ARONIA

Este recomandată plantarea aroniei toamna sau primăvara devreme, dar poate fi plantată chiar şi iarna, cu condiţia ca solul să nu fie înghețat și plantele să nu fi început să vegeteze. Chiar dacă preferă locuri deschise, luminoase, cu umiditate înaltă, nu este pretenţioasă faţă de soluri, însă pH-ul optim pentru creşterea producţiei de fructe trebuie să fie uşor acid (6,0-6,5), tolerând o gamă mai largă a pH-ului, situată între 5,0 si 8,5. Se înmulţeşte prin seminţe, drajoni sau altoire. Puieţii pot fi achiziţionaţi din pepiniere, preţul variind între 13 lei, pentru cei de 1 an, şi 23 de lei, pentru cei de 3 ani.

Pregătirea terenului constă în prelucrarea de bază, aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm, discuire sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor dintr-o pepinieră.
(Citește mai mult despre Aronia)

GOJI

goji

Deşi considerată o cultură exotică, goji este un arbust rezistent şi nepretenţios, care se cultivă relativ uşor şi care s-a adaptat foarte bine climei din ţara noastră. În primii doi ani goji rezistă la temperaturi scăzute de -23 grade Celsius şi până la -30 grade Celsius după aceea, iar maximele suportate sunt până la +38 - 40 grade Celsius. Preferă zonele cu grad total de expunere solară şi o umiditate moderată a solului. O cerinţă specială este aceea că nu agreează solurile acide. Pregătirile pentru înfiinţarea unei plantaţii de goji încep din toamnă, atunci când terenul se ară şi se frezează. Odată cu aceste două operaţiuni se poate încorpora în sol şi gunoi de grajd. Plantările se fac cel mai bine toamna pentru că pământul are foarte multă apă şi nu este nevoie de irigare. Dacă se plantează toamna, atunci sunt recomandaţi butaşii de 40 cm pentru că sunt mai rezistenţi.
(Citește mai mult despre Goji)

MOȘMON

mosmon

Deși cunoscut de secole, moșmonul nu prea a atras atenția pomicultorilor din România, însă în urmă cu câțiva ani interesul pentru acest arbust a cunoscut un trend ascendent. Astfel, anumiți distribuitori de material săditor au devenit promotorii acestei specii tocmai pentru că valorificarea nu ar reprezenta o problemă deoarece în piață nu se prea găsesc aceste fructe.

Înființarea unei plantații trebuie să respecte pașii obișnuiți: analiza solului, pregătirea terenului și afânarea. Apoi plantarea se realizează din 4 în 4 metri – 4 m distanţa între plante şi 4 m între rânduri, se poate reduce distanța şi la 3 metri pe rând, dar nu și între plante. Moșmonii plantați sunt arareori crescuți pe propria rădăcină, ci pe port­altoi de gutui. Specialiștii atrag atenția asupra calității materialului săditor care trebuie să fie neapărat certificat pentru a obține rezultatele dorite. Plantarea se poate realiza primăvara sau toamna, atunci când solul nu este îmbibat cu apă sau înghețat. Dacă arbuștii au fost crescuți în ghiveci, se pot planta în orice perioadă a anului. În ziua dinaintea plantării este recomandată pregătirea unei mocirle din bălegar, pământ roșu și apă în care se pune rădăcina tăiată pentru a se înmuia. Acest proces este recomandat deoarece ajută la cauterizarea rănilor și stimulează creșterea radiculară. Costul pentru înființarea unui hectar de livadă diferă în funcție de vârsta materialului săditor. Recomandate sunt plantele de cel puțin un an, iar prețul lor este cuprins între 25 și 30 de lei/buc.
(Citește mai mult despre Moșmon)

COACĂZUL NEGRU

coacazul negru

O plantație poate fi înființată fie primăvara, fie toamna, însă specialiștii recomandă plantarea în toamnă deoarece este garantată plecarea mai rapidă în vegetație după anotimpul răcoros, unii amintind chiar faptul că, plantând în toamnă, mai câștigi un an. Primul pas recomandat este analiza de sol, pregătirea terenului care presupune curățarea terenului de resturi vegetale, dacă este cazul, apoi aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm și discuirea sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor care trebuie să provină dintr-o pepinieră care poate oferi garanția, prin acte, a mărfii. Pentru cei care vor să acceseze fonduri europene în vederea înființării unei culturi, alegerea pepi­nierei este foarte importantă deoarece materialul săditor trebuie să fie achiziționat cu toate actele necesare solicitate pentru acordarea banilor. După pregătirea terenului, coacăzul se conduce cel mai adesea în sistem clasic, unde plantele cresc în formă de tufă. Pentru plantare se recomandă distanța între rânduri de 2,5-3 m și între plante de 1-1,5 m, ceea ce înseamnă maximum 4.000 de plante/ha. Se sapă gropi de 30 x 30 x 30 cm, se așază planta, se acoperă cu pământ și se udă. În cazul în care pentru plantare au fost folosiți arbuști la ghiveci, prinderea lor este garantată.
(Citește mai mult despre Coacăzul Negru)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti