reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

Noi metode de combatere biologică a bolilor şi dăunătorilor la ciuperci

UE vrea alimente fără pesticide

Asociaţia Naţională a Producătorilor de Ciuperci din România (ANPCR), împreună cu Organizaţia Interprofesională Naţională PRODCOM Legume-Fructe, a organizat la Braşov seminarul ştiinţific cu tema „Noi tehnici şi tehnologii în tratamentele fitosanitare pentru cultura ciupercilor. Evenimentul a reunit peste 50 de fermieri, reprezentând „top 30 cei mai mari producători de ciuperci din România“, după cum a afirmat Eugen Băjenaru, preşedintele ANPCR, dar şi consultanţi şi specialişti veniţi din Polonia şi Germania.

Manifestarea a avut ca scop diseminarea în rândul fermierilor din România a bunelor practici şi metodelor moderne în domeniul tehnologiei şi tratamentelor, pentru promovarea alimentelor sănătoase, lipsite de reziduuri chimice. Aceasta nu întâmplător pentru că de curând, în urma analizelor de laborator, s-au găsit concentraţii mari de pesticide pe merele româneşti. Conform reglementărilor UE, un cultivator de ciuperci este considerat un producător de alimente, iar UE vrea să asigure protecţia consumatorilor prin Regulamentele nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor, nr. 396/2005 privind utilizarea pesticidelor în agricultură şi introducerea sistemului integrat în producţia de alimente nr. 128/2009. Prin aceste măsuri UE vrea să elimine urmele de pesticide din producţia de alimente.

„Am dedicat acest seminar ştiinţific găsirii, împreună cu specialişti reputaţi din ţările Europei, a unor soluţii viabile, concrete, de a pune pe mesele românilor alimente mai proaspete şi mai sănătoase. Tendinţa actuală este de a promova tratamentele biologice şi pe cele care elimină tratamentele clasice cu substanţe relativ toxice“, a declarat Eugen Băjenaru.

Sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor

În acest sens, dr. ing. Nikodem Sakson, consultantul din Polonia, a vorbit de sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor în fermele de ciuperci, prezentând o serie de recomandări pentru a menţine o fermă curată şi o producţie sănătoasă. „Cumpăraţi materii prime certificate, pentru a evita riscul apariţiei infecţiei primare cu mucegaiuri şi alte boli. Utilizarea pesticidelor să se facă conform listei de recomandare şi pe baza unei instrucţiuni în prealabil. De asemenea, păstraţi standardele ridicate de igienă în fermă, identificaţi eventuale surse de infecţie. Pentru a testa podeaua şi pentru a identifica infestarea cu boli udaţi pardoseala cu o soluţie 18% peroxid de oxigen. Apariţia bulelor indică o infestare puternică, în timp ce lipsa acestora înseamnă că nu există semne de infecţie. Spălaţi bine camerele şi coridoarele, folosind produse chimice adecvate pentru dezinfecţie. Altfel, principalele boli şi dăunători precum putregaiul uscat (Verticillium fungicola), pânza de păianjen (Dactylim dendroides), mucegaiul verde şi muştele vor produce pierderi în cultură“, a spus consultantul polonez.

Având în vedere că în România nu există fabrici de compost, iar producătorii români aleg de regulă cultivarea pe composturi incubate care scurtează ciclul de producţie la 42 de zile, eliminarea dăunătorilor se face exclusiv prin întreţinerea culturilor şi tratamente care nu au remanenţă.

„Spre deosebire de ciuperca importată, producătorii români nu folosesc substanţe de conservare pe termen lung, ci se limitează doar la frig. Sectorul nostru este oarecum favorizat, pentru că ciclul scurt de obţinere a ciupercii nu permite, mai ales în perioadele de fructificare şi recoltare, niciun fel de tratament şi atunci cultivatorii sunt obligaţi să folosească mai degrabă tratamentele bio. Astăzi am văzut substanţe bazate pe eliminarea dăunătorilor în mod natural, prin aplicarea de aerosoli cu substanţe nontoxice“, a adăugat preşedintele ANPCR.

Tratamentele bio asigură producţii sănătoase

O altă temă de discuţie foarte apreciată de participanţii la seminar a fost combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor. Invitatul din Germania, ing. Michael Lichtenberg, a prezentat produsul Nemacel, ce asigură un control biologic eficient mai ales împotriva Sciaridelor la ciuperci. În concluzie, acesta a atras atenţia asupra beneficiilor aduse de produs, menţionând faptul că acesta oferă un control bun şi de lungă durată împotriva muştelor sciaridis, este uşor de aplicat prin udare, nu este toxic, ceea ce îl clasifică drept un aliat prietenos şi de încredere împotriva răspândirii bolilor. Tot din Germania, Uwe Bohm a venit cu metode biologice în dezinfectarea fermelor de ciuperci. Acesta a prezentat produsul BEDO Bio Care, un concentrat lichid pur biologic folosit pentru dezinfectarea tuturor tipurilor de suprafeţe şi spaţii, eficient împotriva bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor. Combinaţia de natural, biodegradabil, non-toxic şi ingrediente ecologice asigură un efect fungicid, bactericid, substanţa nepericuloasă putând fi aplicată de către fermier fără îmbrăcăminte de protecţie.

„Mi-a plăcut seminarul pentru că s-a discutat despre o temă de actualitate – combaterea biologică, fără pesticide. Specialiştii din Polonia şi Germania au venit cu pesticide biologice, fără remanenţă, biodegradabile, ceea ce este un pas pentru ciupercarii noştri. Avem nevoie de astfel de informaţii, pentru că mulţi producători nu sunt informaţi, iar la noi în ţară nu mai există nici laboratoare de cercetare în problema ciupercilor“, a apreciat Ioana Tudor, specialist în cultura ciupercilor.

Producătorii ar trebui să îşi diversifice sortimentul

Conform specialiştilor în cultivarea ciupercilor, acest domeniu nu este pentru orice întreprinzător. O afacere profitabilă trebuie să respecte anumite condiţii. „Este important să existe spaţii foarte bine izolate termic, dotate cu toate utilităţile şi capacitatea celulelor optimizate astfel încât să încapă un tir de compost, adică 15-20 tone, pe stelaje şi pe mai multe nivele. Pe lângă utilităţi este vital microclimatul creat, încălzire, răcire, umidificare, ventilaţie, controlul bioxidului de carbon, or toate aceste instalaţii costă“, este de părere Ioana Tudor. Deşi majoritatea gândesc că ar putea începe cu o singură hală de producţie, cei cu experienţă în domeniu consideră că un start bun în afacere se face cu cel puţin 6 hale de producţie.

Deşi ciuperca este o hrană sănătoasă, o sursă importantă de proteine, situându-se pe locul 2 ca proteină vegetală după soia, în România nu există o tradiţie în consumul de ciuperci. Românii au început să consume ciuperci de 50 de ani, iar înainte de 1989 totul pleca sub formă de conserve la export, pentru a aduce valută în ţară. De aceea, chiar şi în prezent un român consumă în medie doar 1 kg de ciuperci pe an, în timp ce în Olanda consumul este de 5 kg anual.

„Eu le spun producătorilor să lărgim sortimentul. Am putea cultiva Shiitake (Lentinus edodes) sau ciu­perca parfumată, extraordinară pentru că este anticancerigenă, întăreşte sistemul imunitar, polizaharidele din ea scad colesterolul, glicemia, deci are foarte multe virtuţi medicinale. Se pretează foarte bine la deshidratare, poate fi transformată în pudră, deci se poate păstra uşor, se fac din ea extracte şi se poate folosi ca supliment alimentar“, a punctat Ioana Tudor.

Patricia Alexandra POP

Trichineloza, boală ce afectează animalele domestice, sălbatice şi omul

Cunoscută şi sub denumirea de trichinoză, trichineloza este o boală parazitară gravă ce afectează diverse specii de animale domestice, sălbatice şi omul, având localizare în intestinul subţire şi în musculatura striată.

În prezent există opt tipuri ale genului Trichinella, dintre care cea mai răspândită este Trichinella spiralis care prezintă receptivitate deosebită a omului la infestaţie şi evoluţie clinică gravă, chiar mortală.

Ciclul biologic

Se realizează fără trecere prin mediul extern, gazda intermediară fiind și gazdă definitivă. După acuplare, masculii mor, iar femelele depun larvele în mucoasa intestinului. Larvele migrează prin sânge în cordul drept, plămâni şi cordul stâng, trec în circulaţia generală până ajung în musculatură. Ajunse aici, larvele se spiralează şi se formează un chist, acestea rămânând vii toată viaţa animalului.

Epidemiologie

Speciile receptive sunt reprezentate de porc, câine, pisică, mistreţ, urs, lup, vulpe, şobolan şi om. Sursele de contaminare sunt chisturile prezente în musculatura animalelor infestate de larvele din chisturile eliminate prin fecale de animalele recent infestate, larvele aflate în circulaţie la femelele gestante sau care alăptează şi păsările carnivore care se hrănesc cu animale infestate şi pot elimina parazitul prin fecale. Porcul este infestat în principal prin consumul şobolanilor şi şoarecilor vii sau morţi, iar infestarea omului se produce prin consumul de carne de porc preparată insuficient.

Rezistenţa parazitului este slabă în cazul masculului care moare imediat după fecundare, iar femela trăiește 5-6 săptămâni la animale şi până la 4 luni la om.

În cadavre şi carcase larvele pot supravieţui până la 3 săptămâni, chiar şi în condiţii de putrefacţie. Larvele sunt sensibile la fierbere, dar pot rezista la congelare.

Simptomatologie

Faza intestinală manifestată la 3-5 zile după infestaţie evoluează cu: diaree, dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, creşterea temperaturii și slăbirea animalului. După 2-3 săptămâni, simptomele dispar.

Faza musculară apare după 15 zile de la infecţie şi are manifestări specifice: dureri musculare, dificultăți la mestecare, mişcare înceată, mâncărimi ale pielii, umflarea capului şi slăbirea bruscă.

La examenul trichineloscopic se observă prezenţa parazitului în musculatură. Cea mai eficientă metodă de distrugere este arderea cadavrului în totalitate.

Tratament şi profilaxie

Cel mai important aspect de care trebuie să ţinem cont este deparazitarea animalelor. Această acţiune trebuie efectuată de 3-4 ori pe an, folosind produsele Romivermectin 1% sau Romoxibendazol pulbere/comprimate, concomitent cu deratizarea prin folosirea produselor Ratitox F sau Broditop pastă/blocuri cerate. După sacrificarea animalului se va face dezinfecţia adăpostului utilizând Decontaminol sau Dezinfectant cationic. Ultima deparazitare a animalului se va face obligatoriu cu o lună înainte de sacrificare, utilizând produsul Romoxibendazol.

Dr. Gabriela LOTREA
Medic veterinar
SC Romvac Company SA

Suceava - cartofii, ameninţaţi din nou de bolile de carantină

Şi în acest an culturile de cartof din judeţul Suceava sunt ameninţate de două boli periculoase, după ce de-a lungul timpului câteva sute de hectare de culturi de cartof din judeţ au fost afectate de acestea, motiv pentru care pe suprafeţele infestate a fost instaurată carantina. Un raport de analiză înaintat de Direcţia Agricolă Suceava arată că în judeţ se înregistrează probleme generate de importurile de cartofi proveniţi din Polonia care, cu toate că erau destinaţi consumului, au fost utilizaţi ca sămânţă în campania de primăvară, provocând contaminarea unor importante suprafeţe agricole. Conform raportului Direcţiei Agricole Suceava, „mulţi fermieri din gospodăriile individuale şi-au asigurat necesarul de seminţe de la comercianţi neautorizaţi care au vândut aceste produse în pieţe şi oboare, existând incertitudini asupra calităţii acestora“.

Culturile dar şi cartofii de consum, atent monitorizaţi

Unitatea Fitosanitară, în colaborare cu Laboratorul central de carantină fitosanitară, monitorizează în prezent atât culturile cât şi cartofii comercializaţi în pieţe sau supermarketuri pentru a preveni apariţia contaminării acestora cu bacteriile Clavibacter michiganensi (putregaiul inelar) şi Ralstonia solanacearum (putregaiul brun) ori intrarea pe piaţă a cartofilor proveniţi din circulaţia intracomunitară contaminaţi cu aceste bacterii.

Aşa cum am aflat de la ing. Aurica Bodea, consilier superior în cadrul Unităţii Fitosanitare Suceava, la controalele efectuate până în prezent în marile lanţuri de magazine din Suceava nu s-au depistat cartofi contaminaţi, în general aceştia fiind importaţi din Olanda şi Egipt, având acte şi etichetare corectă.

În schimb, în ceea ce priveşte culturile de cartofi, încă din 2005 au apărut suprafeţe contaminate cu Clavibacter, iar în ultimii ani, conform directivelor Uniunii Europene, se iau măsuri şi asupra suprafeţelor „probabil contaminate“. Din 2005 şi până în 2012, în judeţul Suceava au fost contaminate cu Clavibacter 281,14 ha de cartof sămânţă, 154,57 ha de cartof consum şi alte 229,40 ha au fost „probabil contaminate“. Cu Ralstonia, care a fost introdusă în ţară undeva prin 2010, au fost contaminate până în prezent 45 ha de cartof sămânţă, 30,10 ha de cartof consum şi 87,6 ha au fost „probabil contaminate“.

Cartofii de sămânţă, insuficienţi

Asigurarea necesarului de cartofi de sămânţă a fost deficitară la nivelul judeţului în această primăvară ca urmare a reducerii de către cultivatorii autorizaţi a suprafeţelor lucrate, din cauza preţului mic al cartofului în anii precedenţi şi a lipsei susţinerii financiare prin subvenţii. 

„În acest an suprafaţa cultivată cu cartofi s-a redus drastic, mai avem doar 4 mari cultivatori de cartofi de sămânţă cu o suprafaţă totală de doar 25 de hectare. Catastrofal de mică“, ne-a spus ing. Aurica Bodea. Printre motivele acestui declin se numără şi instaurarea pe unele suprafeţe a carantinei fitosanitare.

„Am avut foarte multe cazuri în care producătorii aduceau în primăvară cartofi de sămânţă din Germania, Olanda, respectau cerinţele fitosanitare pentru că doreau să obţină producţii bune şi în toamnă le apărea un caz de Clavibacter sau de Ralstonia. La alţii, în schimb, explicaţia a fost că au avut aceste bacterii şi în anii anteriori şi au folosit şi sămânţă proprie amestecată cu cea din import“, ne-a spus ing. Aurica Bodea.

Suprafeţele contaminate se află în carantină

Reprezentanţii Unităţii fitosanitare Suceava nu au dorit să facă publice zonele din judeţ unde sunt cartofi contaminaţi „pentru a nu se produce o discriminare în rândul producătorilor“, asigurându-ne că suprafeţele unde au fost semnalate cele două bacterii rămân în carantină. La Clavibacter carantina este între 3 şi 4 ani, iar la Ralstonia între 4 şi 5 ani. Nu se cultivă în această perioadă cartofi, terenul putând fi folosit pentru culti­varea de cereale.

„Ralstonia este o bacterie periculoasă care se poate transmite atât prin apa utilizată la irigaţii, dar şi prin alte plante-gazdă, în special varză, conopidă, ardei, tomate. În perioada de carantină nu se cultivă aceste plante. Nu există tratamente, iar dacă apare bacteria în vegetaţie trebuie distrusă cultura respectivă. Problema este însă că aceste bacterii pot ajunge foarte uşor de pe roţile tractorului sau de pe utilaje de pe o parcelă pe alta“, a precizat Aurica Bodea.

La Clavibacter rareori se întâmplă ca simptomele apariţiei bacteriilor să fie observate pe teren, ele putând fi mascate şi de alte boli sau de vătămări mecanice. Cel mai simplu boala este identificată pe tubercul. Cele două bacterii nu sunt periculoase pentru om, dar duc la scăderea producţiei, cartoful nu se mai poate păstra şi nu se dezvoltă cum trebuie.

Deşi legislaţia obligă la folosirea de sămânţă certificată, chiar şi în aceste condiţii mulţi cultivatori folosesc încă sămânţa lor proprie.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Oxiuroza, o boală parazitară nemiloasă pentru cabaline!

Este o boală parazitară produsă de nematode din familia Oxyuridae, ce parazitează în intestinul gros, determinând mâncărimi anale şi ducând la apariţia zonelor lipsite de păr la baza cozii. Adulţii sunt localizaţi în colon şi cecum (intestin gros) la cal, măgar şi catâr, iar masculii şi femelele tinere se regăsesc liberi în intestinul subţire, hrănindu-se din conţinutul acestuia.

Contaminarea

Sursele de contaminare sunt reprezentate de animalele infestate, care eliberează ouăle în adăpost și pe pășune. Contaminarea se realizează prin ingerarea ouălor infestate odată cu hrana sau prin așternutul infestat.

Cum se manifestă boala

Se întâlnesc două forme clinice de manifestare a bolii: oxiuroza intestinală şi oxiuroza anală.

Oxiuroza intestinală evoluează fără semne clinice, iar atunci când viermii sunt foarte numeroși pot apărea colici.

Oxiuroza anală are semne clinice caracteristice și este produsă de femelele mature care depun ouăle perianal, determinând mâncărimi în zona anusului și inflamarea acestuia. În consecință, apar peri zburliți la baza cozii sau chiar zone lipsite de păr. În zona rectului se poate observa scurgerea unui lichid alburiu sau brun ce conține un număr mare de ouă de parazit.

Diagnosticul se poate suspiciona pe baza mâncărimilor anale și a prezenței crustelor din cauza scărpinatului excesiv. Diagnosticul diferențial se face față de râia psoroptică și infestația masivă cu păduchi.

Prevenire şi tratament

Este necesară menținerea igienei corporale și igienizarea adăposturilor, a obiectelor de pansaj și a harnașamentelor cu ROMPARASECT 5% sau DECONTAMINOL. De asemenea, periodic, animalele trebuie să fie deparazitate cu ECVIROM sau ECVIROM I, medicamente antiparazitare cu spectru larg de acțiune. Tratamentul trebuie aplicat tuturor animalelor de 2-3 ori pe an.

Pereții adăpostului se spală cu apă clocotită sau cu soluție dezinfectantă (Dezinfectant cationic sau Pursept) la temperatură ridicată, iar gunoiul se va depozita pe platformă pentru sterilizare biotermică.

Dr. Gabriela LOTREA
Medic veterinar
SC Romvac Company S.A.
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Insectele din casă, vinovate de transmiterea multor boli la om!

Există anumite insecte de disconfort, cum ar fi gândacii de bucătărie, puricii, furnicile, muştele, ploşniţa de pat, care nu numai că deranjează prin simplul fapt că pătrund în locuinţele oamenilor, cauzându-le muşcături sau înţepături, dar care pot să le transmită şi diferite boli periculoase. Prin modul lor de viaţă, pe care îl duc în medii murdare, aceste insecte răspândesc diferiţi microbi în locuinţele oamenilor, mai ales pe alimente şi băuturi.

Astfel, muștele și gândacii de bucătărie sunt vectori pentru mulți microbi, pe care îi transportă la distanță, aceștia fiind răspunzători de îmbolnăvirea oamenilor (cauzând în special boli digestive).

Există însă și posibilitatea ca unele insecte să fie purtătoare de germeni patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) pe care îi transmit omului odată cu mușcătura sau înțepătura. De asemenea, aceste insecte pot să inoculeze diferite substanțe alergenice. Astfel, gândacii de bucătărie sunt răspunzători de reacții alergice, inclusiv astm bronșic, în special la copii.

Puricii sunt insecte care îți pot invada locuința dacă ai câini sau pisici. Aceștia, pe lângă reacțiile alergice pe care le pot provoca, pot fi și gazdă pentru unii paraziți (tenii).

Căpușele mamiferelor pot transmite diferite boli periculoase, cea mai frecventă fiind borelioza sau boala Lyme.

Ploșnița de pat poate transmite diferiți paraziți prin intermediul excrementelor pe care le lasă la locul înțepăturii, în timp ce se hrănește cu sânge, putând cauza afecțiuni grave la nivelul diferitelor organe interne și sisteme (inimă, sistem circulator, sistem nervos etc.).

În prezent, numărul persoanelor infectate cu variați agenți patogeni răspândiți prin intermediul insectelor este din ce în ce mai mare, acest fenomen apărând și ca o consecință a răspândirii acestor insecte pe tot globul, pe diferite căi (păsări migratoare, mijloace de transport etc.).

Prevenția pentru apariția acestor afecțiuni la om este foarte importantă și se realizează prin combaterea acestor insecte. Pentru a reuși să le eliminăm în totalitate este necesar să acționăm în mai multe direcții, igienizând atât casa, cât și animalele și curtea locuinței.

Astfel se folosesc insecticide adecvate, cu substanțe active eficace, cum ar fi: GÂNDĂCID 200, GÂNDĂCID 100 şi GÂNDĂCID 90, create special pentru gândacii de bucătărie din locuințele oamenilor, dar și pentru furnici, ploșnițe de pat etc. şi ROMPARA­SECT 5%, folosit pentru adăposturile animalelor.

Pentru combaterea muștelor, SC. ROMVAC COMPANY SA comercializează capcane pentru muște care se plasează la intrarea în locuință. Aces­tea reprezintă un sistem revoluționar, ecologic, care constă în pungi cu atractant natural, datorită căruia muștele sunt atrase, intră în capcană și nu mai pot să iasă.

Foarte importantă este deparazitarea externă a câinilor cu PARAKILL pentru combaterea puricilor și căpușelor.

Dr. Viorica CHIURCIU,medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale, SC Romvac Company SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Bolile frecvente ale bovinelor de carne

Receptivitatea raselor de bovine de carne faţă de agenţii care produc bolile specifice acestor animale este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber pe păşune şi producţiei mai mici de lapte.

Afecţiunile oftalmologice la bovinele de carne sunt destul de frecvente, în special la tineret, cu simptome de cheratită şi conjunctivită, în unele cazuri – prin afectarea văzului producând pagube mari, din cauza sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infectocontagioase şi parazitare, cele mai frecvente fiind cele bacteriene. Factorii favorizanţi sunt aerul din grajd plin de amoniac şi praf, condiţiile de igienă necorespunzătoare, respectiv insectele care transmit boala şi lipsa vitaminei A. Ca tratament se recurge la administrarea de unguent sau picături oftalmice – Unguent oftalmic, Oculoforte şi la dezinfecţia periodică a grajdului cu Catiorom sau Decontaminol. Ca măsură de prevenţie se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut timp de 5-7 zile.

Indigestia ruminală se produce cel mai frecvent prin schimbări bruşte de furaje, prin nutreţ cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Alcaloza ruminală este rezultatul greşelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de „obişnuire“) de furaje bogate în proteine sau azot şi, respectiv de furaje sărace în glucide. Rezultatul este creşterea concentraţiei de amoniu în rumen, alcalinizarea conţinutului ruminal, cu afectarea activităţii prestomacelor.

Indigestia ruminală putridă este consecinţa administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiţii improprii sau păşunat pe terenuri necorespunzătoare.

Acidoza ruminală este, de asemenea, consecinţa furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutreţuri bogate în glucide care fermentează uşor, instalându-se dismicrobismul ruminal şi formându-se în perioadă scurtă de timp cantităţi mari de acid lactic.

Meteorismul ruminal acut („balonare“) este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentaţie în rumen şi reţea, conţinutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie – indigestie spumoasă, sau gaze fără spumozitate – indigestie gazoasă. Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgenţă. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutreţurilor verzi, fragede, umede şi reci, mai cu seamă al leguminoaselor. În cazul apariţiei bolii la un animal pe păşune este obligatorie întreruperea păşunatului şi scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje şi limitarea numărului de animale afectate.

Tratamentul este în funcţie de tipul indigestiei şi urmăreşte corectarea raţiei alimentare, administrarea orală de ruminative ca Rumigen, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale, stimulând indirect rumegarea şi îmbunătăţind digestia; antibiotice: Oxitetraciclina, 1-3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină şi sulfat de magneziu.

Se foloseşte un tratament de susţinere cu: Hepatoprotect, Vitamina B1-B6, Perfuzol, Glucoză şi Multivitarom.

În cazuri grave, se recurge la sondaj bucoesofagian sau ruminocenteză şi la însămânţarea rumenului cu alt conţinut rumenal de la un animal sănătos.

Dr. Gabriela LOTREA
Medic veterinar
SC Romvac Company SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Boli întâlnite frecvent la iepurele domestic

Eimerioza afectează iepurii tineri, evoluând cu tulburări digestive sau hepatice, în funcţie de speciile de Eimeria parazite.

Sursele de infecție sunt reprezentate de iepurii bolnavi, cei trecuți prin boală, dar și de adulții purtători, aceștia contaminând așternutul, furajele și cuștile prin eliminarea ouălor de paraziți. Contaminarea se realizează prin consumul furajelor și al apei contaminate. Receptivitatea cea mai mare este întâlnită la tineretul în faza de înțărcare și scade cu vârsta, animalele peste 6 luni fiind rezistente.

Boala evoluează mai frecvent primăvara-vara, în funcţie de factorii favorizanți: malnutriția, condițiile neigienice, aglomerarea.

Semnele bolii în forma acută se manifestă după 7-12 zile, cu lipsa poftei de mâncare, constipație, balonament abdominal și slăbire exagerată. După câteva zile apare diareea cu fecale gălbui și miros respingător, deshidratare și murdărirea blănii. Forma cronică la iepurii mai mari de 3-6 luni se manifestă prin întârzierea creșterii, alternanța diaree-constipație și apetit capricios.

Tratamentul se instituie de la apariția primelor semne de boală, cea mai eficientă fiind administrarea de Sulfaccocirom 15 ml/10 l apă, 3 reprize a câte 3 zile, la intervale de 3 zile. Prevenirea se face prin igiena cuștilor și a vaselor de adăpat, dezinfecția adăposturilor cu Romparasect, Decontaminol sau Dezinfectant cationic; înțărcarea timpurie a puilor și creșterea separată de adulți, corelate cu administrarea preventivă de Amprolium.

Râia psoroptică (auriculară) debutează prin scărpinarea capului și a urechilor. La exteriorul urechii se observă cruste ce pot cuprinde toată urechea. După îndepărtarea lor pielea rămâne sângerând. Uneori se produce schimbarea poziției urechii.

Râia notoedrică (a capului) se manifestă prin apariția de leziuni în zona botului, ochilor, nasului și până la zona gâtului. Crustele sunt groase, cenușii-văroase, iar în cazurile netratate crustele devin abundente, ducând la deformarea botului.

Tratamentul constă în curățarea zonei afectate și aplicarea unguentului local, Otoguard.

Stafilococia iepurilor este o boală frecvent întâlnită la iepurele domestic. La iepurași poate apărea o formă purulentă, adesea mortală, dar și iritaţii cu multiple abcese de dimensiunea unui bob de mazăre răspândite pe spate, abdomen şi labe. La adulți apar noduli mai mari pe tot corpul. Aceştia sunt duri, apoi devin moi și dureroși la atingere. Scărpinarea zonei afectate determină linsul excesiv, ducând la apariția zonelor fără blană. Cea mai întâlnită manifestare clinică este boala labelor. Acestea sunt acoperite de un depozit purulent uscat, luând aspectul unor cruste îngroșate lipite de blană, de culoare negricioasă. Leziunile sunt atât de dureroase încât animalul refuză deplasarea. Apariția acestora este cauzată de igiena deficitară, suprafața dură a cuștii, obezitate sau predispoziție genetică, rarefierea porilor de la nivelul labelor. Tratamentul se face prin deschiderea abceselor și administrarea antibioticelor: Colistirom pulbere, Enrofloxarom soluţie buvabilă şi Sulfadiarom soluţie injectabilă. Pentru a preveni îmbolnăvirea, adăposturile se dezinfectează cu Decontaminol sau Dezinfectant cationic, iepurii vor fi hrăniţi corespunzător şi se vor izola animalele bolnave.

Dr. Gabriela LOTREA
SC ROMVAC COMPNAY SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

RAHITISMUL, o afecţiune a tineretului tuturor speciilor!

Rahitismul este o afecţiune întâlnită la tineretul tuturor speciilor şi se caracterizează prin tulburări în mineralizarea oaselor, ceea ce duce la deformări osoase, articulare şi la fracturi. Este întâlnită mai frecvent la pui, purcei, căţei şi mai rar la miei, mânji şi viţei.

Cauza cea mai importantă care duce la apariţia rahitismului este în primul rând o nutriţie neechilibrată în calciu, fosfor, un raport necorespunzător între acestea sau carenţe în vitamina D. Alţi factori care duc la apariţia bolii sunt stabulaţia permanentă, lipsa de mişcare, absenţa luminii solare, parazitismul intestinal, înţărcări precoce, tulburări de absorbţie, afecţiuni digestive şi hepatice. Indiferent de etiologie, rezultatul este lipsa mineralizării oaselor lungi, cu lărgirea capetelor articulare şi deformarea acestora.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

 

Dr. Viorica CHIURCIU
Medic veterinar,
Doctor în ştiinţe medicale
SC ROMVAC COMPANY SA

Răsfugul alb şi răsfugul negru, două boli infectocontagioase grave ale oilor şi caprelor

Cele două boli prezente pe tot globul, inclusiv în ţara noastră, provoacă pagube economice însemnate la oi şi capre, atât prin mortalitate, cât şi prin afectarea producţiei de lapte.

AGALAXIA CONTAGIOASĂ A OILOR ȘI CAPRELOR, numită popular „răsfugul alb“, este o boală infectocontagioasă la care sunt sensibile, de obicei, femelele în lactație, dar se pot îmbolnăvi și femelele sterpe, masculii, precum și tineretul. Agentul etiologic al bolii este Mycoplasma agalactiae, cu rezistență redusă în mediul exterior, dar care poate să rămână în stare latentă în glanda mamară un timp îndelungat.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Dr. Viorica CHIURCIU - Medic veterinar,
Doctor în ştiinţe medicale
SC ROMVAC COMPANY SA
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS