reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

UE a adoptat un nou regulament pentru îngrășăminte

UE adoptă noi norme pentru introducerea produselor fertilizante pe piața UE. Recent, Consiliul a adoptat un nou regulament care armonizează cerințele pentru îngrășămintele produse din minerale fosfatice și din materii prime organice sau secundare în UE, deschizând noi posibilități pentru producția și comercializarea acestora pe scară largă. Regulamentul stabilește limite armonizate pentru o serie de contaminanți, cum ar fi cadmiul, conținuți în îngrășămintele minerale.

Potrivit regulamentului, produsele fertilizante ale UE care poartă „marcajul CE“ vor trebui să îndeplinească anumite cerințe pentru a beneficia de libera circulație pe piața internă a UE. Acestea includ niveluri maxime obligatorii ale contaminanților, utilizarea unor categorii de materii componente definite și cerințe în materie de etichetare.

Producătorii de îngrășăminte care nu poartă marcajul CE vor avea în continuare posibilitatea de a le introduce pe piața lor națională.

Noul regulament, care înlocuiește regulamentul precedent din 2003 privind îngrășămintele, reglementează toate tipurile de îngrășăminte (minerale, organice, amelioratori de sol, substanțe care influențează creșterea etc.).

Reglementarea va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE, probabil în jurul datei de 30 iunie. Aplicarea sa va deveni obligatorie în toate statele-membre la trei ani de la intrarea sa în vigoare.

Principalul ei obiectiv este acela de a încuraja producția de îngrășăminte din materii prime organice sau secundare provenite de pe piața internă, în conformitate cu modelul economiei circulare, prin transformarea deșeurilor în nutrienți pentru culturi.

Biostimulatorii vor fi considerați îngrășăminte

Pe de altă parte, noua reglementare aduce o serie de modificări destul de însemnate față de cele anterioare. Între altele, biostimulatorii, care erau supuși reglementărilor privind substanțele pentru protecția plantelor, vor intra acum sub incidența acestei noi hotărâri.

Tot prin acest document, mai exact în Anexa 1, sunt stabilite noi valori, minime și maxime, ale conținutului de anumite elemente la mai multe categorii de fertilizanți. Spre exemplu, conținutul de fosfonați nu trebuie să depășească 0,5%. Această categorie de compuși nu se adaugă în mod intenționat în fertilizanți în UE.

Îngrășămintele organice, în sensul noii prevederi, conțin carbon organic și nutrienți de origine exclusiv biologică. Un îngrășământ organic poate conține turbă, leonardit și lignit, dar nu și alte materiale fosilizate sau încorporate în formațiunile geologice. Contaminanții într-un îngrășământ organic nu trebuie să depășească următoarele valori-limită: cadmiu (Cd) – 1,5 mg/kg substanță uscată; crom hexavalent (Cr VI): 2 mg/kg substanță uscată; mercur (Hg) – 1 mg/kg substanță uscată; nichel (Ni) – 50 mg/kg substanță uscată; plumb (Pb) – 120 mg/kg substanță uscată și arsen anorganic (As) – 40 mg/kg substanță uscată.

Într-un îngrășământ organic nu trebuie să se găsească biuret (C2H5N3O2), iar concentrația de cupru (Cu) trebuie să fie de maximum 300 mg/kg substanță uscată. Cea de zinc (Zn) nu trebuie să depășească 800 mg/kg substanță uscată.

Un îngrășământ organic solid trebuie să conțină cel puțin unul dintre următorii nutrienți principali: azot (N), pentaoxid de fosfor (P2O5) sau oxid de potasiu (K2O).

În cazul în care un îngrășământ organic solid conține un singur nutrient principal, concentrația respectivului nutrient trebuie să reprezinte cel puțin: 2,5% din masă azot (N) total; 2% din masă pentaoxid de fosfor (P2O5) total sau 2% din masă oxid de potasiu (K2O) total.

În cazul în care un îngrășământ organic solid conține mai mult de un nutrient principal, concentrațiile respectivilor nutrienți trebuie să reprezinte cel puțin câte un procent din masă, fiecare. Suma concentrațiilor respectivilor nutrienți trebuie să reprezinte cel puțin 4% din masă. În același timp, concentrația de carbon organic prezent într-un îngrășământ organic solid trebuie să reprezinte măcar 15% din masa totală.

În schimb, pentru îngrășămintele organice lichide, în cazul în care conțin doar un nutrient principal, azotul total trebuie să fie măcar de 2%, iar pentru pentaoxidul de fosfor limita scade la un singur procent. Pentru cele care conțin mai multe macroelemente, valoarea minimă a fiecăruia este păstrată la fel ca la îngrășămintele solide, dar concentrația minimă de carbon organic este crescută la 5%.

Îngrășăminte anorganice mai „curate“ și mai eficiente

Pentru îngrășămintele anorganice, conținutul minim de fertilizanți cerut este mai mare, în timp ce conținutul de alte substanțe este limitat ceva mai drastic. Astfel, într-un îngrășământ anorganic cu macroelemente cantitatea de contaminanți nu trebuie să depășească următoarele valori-limită: cadmiu (Cd) – (i) în cazul în care un îngrășământ anorganic cu macroelemente are un conținut total de fosfor (P) mai mic de 5% din masă echivalent pentaoxid de fosfor (P2O5) – 3 mg/kg substanță uscată sau (ii) în cazul în care un îngrășământ anorganic cu macroelemente are un conținut total de fosfor (P) mai mare sau egal cu 5% din masă echivalent pentaoxid de fosfor (P2O5) („îngrășământ fosfatic“) – 60 mg/kg pentaoxid de fosfor (P2O5); crom hexavalent (Cr VI) – 2 mg/kg substanță uscată; mercur (Hg) – 1 mg/kg substanță uscată; nichel (Ni) – 100 mg/kg substanță uscată; plumb (Pb) – 120 mg/kg substanță uscată; arsen (As) – 40 mg/kg substanță uscată; biuret (C2H5N3O2) – 12 g/kg de substanță uscată; perclorat (ClO4) – 50 mg/kg substanță uscată; cupru (Cu) – 600 mg/kg substanță uscată; zinc (Zn) – 1.500 mg/kg.

Excepție de la aceste valori-limită se face în cazul în care cuprul (Cu) sau zincul (Zn) au fost adăugate intenționat cu scopul de a corecta deficitul de oligoelemente din sol și sunt declarate.

În cazul în care un îngrășământ anorganic solid simplu cu macroelement conține un singur macroelement, acesta trebuie să reprezinte cel puțin: 10% din masă azot (N) total; 12% din masă pentaoxid de fosfor (P2O5) total; 6% din masă oxid de potasiu (K2O) total; 5% din masă oxid de magneziu (MgO) total; 12% din masă oxid de calciu (CaO) total; 10% din masă trioxid de sulf (SO3) total; 1% din masă oxid de sodiu (Na2O) total. Cu toate acestea, concentrația de oxid de sodiu (Na2O) total nu trebuie să depășească 40% din masă.

Așadar, în următoarea perioadă fermierii vor trebui să se obișnuiască cu noi concentrații de substanțe active și vor trebui să își refacă calculele referitoare la necesarul de substanță comercială, pe măsura apariției acesteia.

Alexandru GRIGORIEV

Biostimulatorii Fertiactyl - soluția pentru culturi profitabile, protejate de efectul factorilor de stress

Biostimulatorii Fertiactyl – soluția pentru culturi profitabile, protejate de efectul factorilor de stress

Datorită compoziției unice patentate, biostimulatorii Fertiactyl acționează asupra plantei prin metode diferite față de cele ale simplelor îngrășăminte foliare, care asigură DOAR starea de nutriție a plantelor. Biostimulatorii radiculari Fertiactyl influențează pozitiv creșterea plantelor încă din primele stadii de vegetație, iar absorbția preponderent radiculară permite aplicarea produsului chiar dacă culturile nu prezintă încă un sistem foliar foarte bine dezvoltat.

Factorii de risc care pot apărea la înființarea culturilor de toamnă sunt:

  • pregătirea necorespunzătoare a terenului, ceea ce poate cauza o germinare-răsărire întârziată;
  • lipsa precipitațiilor în cantități optime, ceea ce poate crea probleme la răsărire;
  • apariția fluctuațiilor diurne foarte mari (diferențe mari între temperaturile de peste zi și cele nocturne);
  • intrarea în iarnă a culturilor în fenofaze necorespunzătoare, ceea ce va duce la o rezistență scăzută la iernare, pierderi pe densitate, repornire greoaie în vegetație primăvara;
  • stres din cauza tratamentelor cu pesticide aplicate în culturi.
  • Biostimulatorii Fertiactyl acționează în multiple moduri, cum ar fi:
  • dezvoltarea rădăcinii, primordială după răsărirea culturii pentru asimilarea eficientă a apei și a nutrienților;
  • elementul cu rol major în dezvoltarea rădăcinii, fosforul, este deficitar în solurile din România. Problematica fosforului rezultă din fertilizări deficitare și/sau ca urmare a blocajului fosforului în funcție de ph acid (70% din solurile din România) sau bazic;
  • rezistență la stresul biotic (boli, dăunători) și abiotic (secetă la răsărire, temperaturi scăzute apărute brusc după răsărire, fitotoxicitate chimică din cauza pesticidelor);
  • susținerea și reglarea principalelor procese fiziologice, precum fotosinteza, respirația, transpirația, absorbția și transportul apei și al nutrienților, metabolismul substanțelor organice;
  • datorită stimulării radiculare și acizilor huminici și fulvici, Fertiactyl va valorifica mai bine atât NPK și microelementele din fertilizarea de bază, cât și cele existente în rezerva solului;
  • prevenirea instalării carențelor pentru macro și microelemente importante pentru culturile de rapiță (Bor) și grâu (Zn, Mn) și care ar putea cauza deprecierea cantitativă și calitativă a recoltei;
  • pregătirea culturilor de grâu și rapiță pentru iernare prin acumularea de rezerve și pentru un restart rapid și viguros în primăvară.

Aplicarea biostimulatorilor Fertiactyl este esențială mai ales pentru plantele întârziate față de optim, însă aplicarea acestor produse și în cazul culturilor bine dezvoltate și în stadiu fenologic optim maximizează șansele de atingere a potențialului genetic al soiului/hibridului.

Campania Fertiactyl 2018 „Fermierul în pole position“ include produsele din gama Fertiactyl: 

  • Starter – destinat atât culturii de grâu cât și de rapiță.

Doză apă – 3 l/ha. 

Perioade de aplicare: grâu înainte de înfrățire. Răpiță – 4 frunze. 

Doză apă – minimum 150 l/ha.

  • Trium – soluția ideală pentru cultura de grâu.

Doze: 1,5 l/ha înainte de înfrățire. 

1,5 l/ha la repornire în vegetație primăvara. 

Doză apă – minimum 250 l/ha.

  • Radical – focusat pe cultură de rapiță.

Doze: 2 l/ha în toamnă, 4-6 frunze în 300 l apă/ha. 

1 l/ha în primăvară la repornire în vegetație, doză apă 150 l/ha.

Oricare dintre aceste 3 soluții achiziționate în această toamnă vă poate oferi șansa de a câștiga marele premiu al tombolei, un Nissan Navarra 4 x 4.

Încă mai avem motive de mândrie, biostimulatorii produși la Bacău, recunoscuți și peste hotare

Romchim Protect, fabrica de îngrășăminte chimice din localitatea Filipești, județul Bacău, se numără printre puținele afaceri din țara noastră cu capital 100% românesc care s-a dezvoltat încet, dar sigur, ajungând să fie recunoscută chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Care este povestea acestei fabrici am aflat stând de vorbă cu Pervin Asan, director comercial la Romchim Protect SA.

– Reprezentați singura fabrică din Bacău care mai produce îngrășăminte pentru agricul­tură. Care este istoria acestei fabrici?

– Romchim Protect s-a născut din cenușa ruinelor unei foste fabrici de amidon din localitatea Filipești, județul Bacău, construită în anul 1890. După preluarea fabricii, în anul 1989, s-a trecut la renovare, s-au făcut investiții serioase, recrutări de personal, au fost angajați tineri absolvenți de facultăți de chimie.

– Investitorii sunt români?

– Da, investitorul este român, inginer silvicultor de meserie, dar și pasionat de nutriția plantelor. Este un om foarte ingenios, care tot timpul ține legătura cu fermierii și, în funcție de cerințele acestora, inventează noi rețete și formule.

– Ce produce în acest moment fabrica din Bacău?

– Începuturile fabricii au coincis cu lansarea unui produs revoluționar pentru România și nu numai, pentru că este recunoscut la nivel mondial. Vorbim despre produsul ASFAC-BCO-4, cu aplicare universală în agricultură, nu este toxic și se poate aplica în orice fază de vegetație. Este practic o auxină sintetică care vine și accelerează procesul de fotosinteză, astfel încât plantele să aibă o imunitate crescută și să fie mai rezistente la boli. În plus, dezvoltă sistemul radicular, eliminând neplăcerile provocate de secetă, favorizează acumularea de zaharuri în fructe, iar recolta poate fi depozitată mai mult timp. Ceea ce este important din punctul de vedere al sănătății este faptul că nu este toxic nici pentru oameni, nici pentru albine, nu are remanență, fructele și legumele putând fi consumate chiar și imediat după aplicare.

– Ce spor de producție se obține după aplicarea acestui produs?

– Spre exemplu, anul acesta, la Ziua Grâului organizată la Caoaceu, județul Bihor, s-a obținut un spor de producție de 1.900 kg/ha, iar la porumb, de 970 kg/ha. Și la legume stăm foarte bine, avem legumicultori în zona Nisipari, județul Constanța, care folosesc produsele noastre la ceapă, tomate și viticultori la Cernavodă, Medgidia care le folosesc în tehnologia de fertilizare.

– Cu ce vă diferențiați totuși de competitori?

– Pe lângă produsul ASFAC-BCO-4, am lansat și gama de foliare specializată pe fiecare cultură în parte, dar toate produsele foliare conțin și acest biostimulator ASFAC-BCO-4 în proporție de 15%, respectiv 20% în biostimulatorul Rerum. Acesta din urmă este ideal în cultura căpșunului. Chiar în județul Bacău avem un producător de căpșuni care a aplicat produsele ASFAC-BCO-4, Rerum și îngrășământul pentru fertirigare AGRISOL 3:37:37 pe care l-am introdus în fabricație la cererea producătorilor de căpșuni din zona Oradea, iar la începutul lunii noiembrie erau singurii de pe piață care livrau fructe. Până să cunoască produsele noastre, aceștia foloseau un alt produs adus din altă țară, pe care îl cumpărau cu 6 euro/kg, dar acum achiziționează produsul creat de noi, iar investiția este de doar 2 euro/kg. Pentru porumb avem produsul Messis Porumb care conține azot, fosfor, potasiu, microelemente și 15% biostimulator ASFAC-BCO-4, dar are un conținut mai ridicat de sulf și zinc, necesare culturii porumbului. Pentru cultura de floarea-soarelui există produsul Messis Bor, evident cu un conținut mai mare de bor necesar culturilor de mazăre, soia și floarea-soarelui. Aceeași variantă, dar cu mai mult magneziu, este dedicată grâului. Un alt îngrășământ, numit Embrio, este fascinant și asta o spun legumicultorii care au transplantat răsadurile de ardei și vinete și care au văzut că s-a eliminat perioada de stres de 8-10 zile după transplantarea răsadurilor. Același Embrio are un efect extraordinar la înrădăcinarea culturii de floarea-soarelui și porumb, pentru că are în compoziție și triptofan.

– Aveți doar produse dedicate agriculturii?

– Nu, pe lângă această gamă de produse avem soluții folosite la degivrarea aeronavelor și o divizie care produce vopsele epoxidice. Probabil vom colabora cu Metrorex, pentru că avem o soluție antigraffiti, dar și cu primăriile, cărora le putem oferi vopsele pentru marcajele rutiere. Un alt produs fabricat de noi este o soluție ignifugă care în anul 2002 a fost premiată cu medalia de aur la Salonul de Inventică de la Bruxelles. Acest produs se fabrică atât în România cât și în Noua Zeelandă și Australia.

– Cum produceți acolo, ați vândut rețeta?

– Nu. Australienii, fiind probabil mai naționaliști și mai patrioți decât noi, au luat inițial produsul de la noi, s-au convins de calitatea lui și ne-au spus: „Dacă vreți să mai colaborăm pe viitor, vă rugăm să veniți și să deschideți fabrică aici, pentru că altfel nu mai cumpărăm produsul.“

– Deci, Romchim are fabrică în Noua Zeelandă și Australia... angajații sunt români?

– Da, sunt trimiși români. Romchim Protect susține acțiunea legumicultorilor și producătorilor de produse alimentare românești prin care îndeamnă consumatorii să cumpere doar produse autohtone.

GALERIE FOTO


 

Patricia Alexandra POP

Legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici

La mijlocul lunii septembrie, legumicultorii suceveni şi din judeţele învecinate s-au întâlnit cu specialişti în legumicultură din ţară, reprezentanţi ai Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Servicii Conexe din Camera Deputaţilor, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Prefecturii şi cu fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, în ferma legumicolă administrată de Vasile (foto) şi Marius Mătrăşoaie în satul Bursuceni, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Zilei Legumiculturii Sucevene.

Cei prezenţi au discutat în teren despre tehnologii şi multe alte probleme specifice fiecărei culturi prin analiza a peste 100 soiuri de tomate, 46 soiuri de ardei iuţi, şapte soiuri de ceapă, 32 soiuri de vinete, peste 30 de soiuri de ardei gras, 11 sortimente de capia, sfeclă galbenă, 5 soiuri de sfeclă roşie, 32 soiuri de cartofi nemţeşti, franţuzeşti şi româneşti şi cartoful mov unguresc, morcovi portocalii, galbeni, albi, mov şi roşii, cinci soiuri de pătrunjel, plus numeroase plante aromatice. Printre noutăţile prezen­tate s-au numărat şi noile soiuri, aclimatizate în judeţ, de tomate, vinete şi ardei provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău şi varza produsă la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Agricultură Bacău.

Manopera ridică preţul produselor eco

Asul din mâneca agricultorilor este certificatul eco, dar mulţi legumicultori care practică o astfel de agricultură nu se simt protejaţi. În studiul de caz s-a precizat că sunt comercianţi care obţin docu­mente privind trasabilitatea produselor eco, dar pe care le amestecă cu cele obţinute convenţional şi le vând ca produse eco. Efectul: sucevenii nu pun preţ pe produsele agricole obţinute în sistem ecologic, care presupun un volum mult mai mare de muncă şi un preţ mai mare. Au fost date ca exemplu în influenţa preţului folosirea erbicidelor versus plivit şi minimum şase praşile manuale pentru îndepărtarea buruienilor în sistemul eco şi dezinfectarea solului cu var şi cenuşă de ciucălăi în sistem eco şi cu substanţe chimice în agricultura convenţională. Randamentul producţiei este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura obişnuită, iar dacă adăugăm şi costurile cu forţa de muncă mult mai mari, nu sunt mulţi cetăţeni dispuşi să suporte costurile legumelor şi fructelor eco. Şi rotaţia culturilor ridică preţul produselor eco, culturile leguminoase în sistem ecologic fiind performante doar în rotaţii cu culturi trifoliene, fiind necesară şi introducerea culturilor de cânepă care curăţă câmpul de buruieni şi lasă o situaţie favorabilă în sol pentru multe culturi.

Din ferma de la Bursuceni produsele eco pleacă la câteva pensiuni din judeţ, în baza unor contracte, se vând la două tarabe pe care familia Mătrăşoaie le-a închiriat în Piaţa din Suceava şi sunt culese direct din fermă de cei care doresc astfel de produse. În judeţul Suceava legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici din două motive: lipsa unei asocieri a fermelor legumicole eco care să asigure o producţie mare pentru export sau pentru marile lanţuri de magazine şi, în al doilea rând, judeţul din nordul ţării nu este o zonă legu­micolă consacrată, „dar în urma schimbărilor climatice, va ajunge în câţiva ani la fel de cunoscută cum sunt câteva localităţi din sudul ţării“, cum s-a precizat la întâlnirea de la Suceava.

Puncte de valorificare la poarta fermelor

Majoritatea celor care vor produse eco le cumpără direct din ferme sau pe bază de comandă, şi nu din pieţe pentru că nu au încredere în comercianţi. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a venit şi cu o soluţie pentru a intra în posesia produselor eco direct de la fermieri.

„Eu recomand de foarte mult timp – şi am văzut prin multe ţări prin care am umblat, inclusiv în Australia – deschiderea punctelor de valorificare la poarta fermelor. Din păcate, acest mod de valorificare a produselor obţinute în fermă nu are o reglementare la nivel naţional, având în vedere o anumită ruptură între anumite instituţii, inclusiv ANSVSA. Dar, a vinde produsele la poarta fermei, după un anumit program, este un mod de a veni direct în contact producători-comercianţi sau consumatori finali. Printr-un astfel de lanţ speculanţii şi importatorii care aduc tot felul de produse ajunse la limita expirării sau de calitate inferioară nu ar mai putea păcăli oamenii. Aşa cum se întâmplă în multe ţări, consumatorii sunt educaţi să facă diferenţa între produse şi, dacă produsele din fermele din zonă devin cunoscute şi căutate, comercianţii vor veni să cumpere direct de la poarta fermei produse garantate, pe care pot să le culeagă chiar de pe ogor“, a precizat Valeriu Tabără.

Biostimulatorii dezvoltă şi protejează planta

Deşi numărul producătorilor ecologici şi al suprafeţelor cultivate este în creştere, cea mai mare parte din producţie se exportă, România fiind printre primii 20 de exportatori ecologici la nivel mondial.

„Sunt două componente în legumicultura eco: în primul rând sămânţa şi apoi întreţinerea culturilor fără ierbicidare şi fără a infecta cu pesticide şi insecticide. Cel mai mult ajută gunoiul de grajd, care trebuie să fie putred. Pentru întreţinerea culturilor folosesc numai produse ecologice. Ca insecticid, cel mai bun este ceaiul din tutun cubanez şi cel din pelin amar, iar erbicidul cel mai bun în culturile eco este sapa. Pentru dezvoltarea şi protecţia plantelor am folosit biostimulatori care contribuie la formarea unor plante cu rădăcini puternice, cu viaţă lungă. Am putut menţine foliajul plantei neatins de dăunători până la momentul actual. Dăunătorii au atins plantele martor, asta dovedind că sunt stimulatori foarte buni pentru protecţia plantelor la dăunători şi la stresul hidric şi termic. Albinele nu mor, viaţa subterană nu dispare, iar gradul de poluare este zero, poţi să stropeşti şi apoi să mănânci legume“, a spus Vasile Mătrăşoaie.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat că şi gunoiul de grajd, îngrăşământ organic într-o anumită cantitate, pentru anumite plante, în special rădăcinoase, poate fi un poluant cu nitriţi, dacă nu se respectă tehnologiile, cantităţile etc.

Din cauza costurilor de producţie mari, varza eco se obţine pe spaţii mici

Dr. ing. Silvica Ambăruş (foto), director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, a apreciat încercările legumicultorului Vasile Mătrăşoaie de a obţine varză în sistem ecologic, chiar dacă rezultatele nu sunt atât de spectaculoase ca în cultura convenţională. „Eu nu pot să dau o recomandare pentru varză în agricultură ecologică, pentru că eu nu am putut să o obţin. Domnul Mătrăşoaie a obţinut-o, merită un premiu“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş.

La rândul său, Vasile Mătrăşoaie a precizat că obţinerea verzei în sistem eco se poate face pe terenuri mici, iar costurile sunt mari. A fost dată ca exemplu înlocuirea aracetului pentru aderenţa pe frunză a „ceaiului“ din plante folosit ca insecticid la stropire, cu un amestec de miere de albine şi zahăr. În plus, varza eco trebuie udată prin aspersare şi nu la rădăcină, procedeu care implică o repetare a tratamentelor de combatere a dăunătorilor la intervale scurte de timp. Din peste 10 soiuri de varză pentru care a încercat să obţină producţie eco, cel mai bine s-a comportat soiul Silviana, produs de Staţiunea Legumicolă Bacău, un soi foarte căutat, care se plantează la sfârşitul lunii iulie, iar după 15 octombrie poate fi recoltat, fiind adaptat la variaţiile mari de temperatură dintre zi şi noapte din lunile de toamnă.

„Este păcat că un soi nou, românesc, Silviana, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, o varză de toamnă cu predilecţie pentru murat, cu frunza subţire şi foarte bună pentru sarmale, nu pătrunde pe terenurile româneşti şi preferăm hibrizii străini“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş, precizând că unitatea de cercetare din Bacău trimite gratuit în ţară mostre de seminţe pentru a vedea cum se adaptează în diferite zone şi la diferite tipuri de soluri.

GALERIE FOTO


Silviu BUCULEI

Biostimulatorii, suplimente nutritive pentru plante

Aşa cum ne-am obişnuit cu suplimentele alimentare care fortifică organismul uman ajutându-l să treacă mai uşor peste perioadele de stres, boală sau temperaturi extreme ar trebui să înţelegem că şi plantele pe care le cultivăm ar putea beneficia de un plus de energie din partea unor substanţe care nu pot fi sintetizate în surplus, dar care pot fi asimilate din exterior. Aceste substanţe sunt cunoscute astăzi pe piaţă drept biostimulatori, chiar denumirea făcând referire la stimularea propriilor sisteme de apărare a plantei, ajutând-o să fie mai viguroasă şi mai productivă.

Biostimulatori naturali sau de sinteză?

Ceea ce trebuie ştiut însă despre aceşti biostimulatori este că pe piaţă există produse care au la bază substanţe naturale, dar şi produse de sinteză obţinute chimic. Majoritatea produselor comercializate în România folosesc silicaţi sau alte produse de sinteză care au structură chimică asemănătoare hormonilor existenţi în plante (auxine, inhibitori, gibereline) cu excepţia retardaţilor care nu se sintetizează în plante, dar care sunt obţinuţi prin procese de sinteză.

Rolul acestor substanţe este de a dirija creşterea şi dezvoltarea plantelor prin reglarea echilibrului metabolic. Însă excesul, deficitul de lumină, temperaturile extreme pot influenţa echilibrul hormonal.

Dacă la produsele de sinteză întotdeauna există acest amendament, biostimulatorii obţinuţi din substanţe naturale sunt asimilaţi mai uşor de plante şi nu creează dezechilibre. Un astfel de produs care are la bază acidul silicic asimilabil am găsit la reprezentanţa unei companii din Olanda. „Suntem singurii pe piaţă care folosim acidul silicic asimilabil, majoritatea folosind silicaţi. Practic, noi folosim substanţe naturale din sol, separăm substanţele, extragem siliciu printr-un procedeu brevetat de stabilizare a siliciului în soluţie, iar punctul forte este faptul că acest siliciu este asimilat de plantă“, după cum susţine Viorel Ionescu (foto), reprezentantul firmei din Olanda.

De ce este atât de preţios siliciul?

Chiar dacă siliciul este al doilea element cel mai prezent în mediul nostru de zi cu zi, regăsindu-l nu doar în natură ci şi în plastic, în electronică el are o valoare deosebită prin beneficiile aduse organismelor care îl sintetizează. În agricultură siliciul conferă plantei o rezistenţă sporită la stresul biotic şi abiotic, o masă foliară mai bogată, deci mai multă fotosinteză, mai multă glucoză, o tulpină mai groasă, o cantitate mai mare de apă în ţesuturi, ceea ce oferă o rezistenţă sporită la factorii de stres (temperatură, furtună, secetă).

„În România testele efectuate în perioada 2012-2014 au indicat la porumb un spor de producţie de 3.000 kg boabe la ha, iar la grâu între 1.500-2.000 kg/ha faţă de martor. În horticultură, viticultură, pomicultură am avut clienţi care ne-au sunat disperaţi şi ne spuneau că nu mai pot continua tratamentul pentru că pomul nu mai rezistă la surplusul de producţie şi s-a impus rărirea manuală“, argumentează Viorel Ionescu.

Dacă ne întrebăm de ce siliciu, ne întoarcem la anii 1970 la Institutul de Cercetare a Stufului din Tulcea care, împreună cu oameni de ştiinţă din China şi Japonia, a descoperit că siliciul are o importanţă vitală pe planetă atât la nivel vegetal, animal cât şi uman. În anii ‘50, doi doctori din Finlanda au făcut un studiu de combatere a osteoporozei la femei în Anglia şi au demonstrat că femeile din mediul rural sunt mult mai puţin predispuse la osteoporoză comparativ cu femeile din mediul urban, explicaţia fiind că acestea asimilau mult mai mult siliciu prin mâinile nespălate, fructele nespălate, mâncate direct din natură. Chiar dacă praful ajungea în corp, el era dizolvat de acizii din corpul uman, dar acidul silicic din stomac era asimilat şi întărea sistemul osos.

Cât şi cum se aplică?

În funcţie de cultură diferă cantitatea aplicată. Spre exemplu, la grâu sunt suficienţi 2 litri la hectar în 4 etape, la floarea-soarelui avem nevoie de 2,5 litri, iar la porumb de 2,6 litri/ha. În schimb, în horticultura protejată sunt necesari 3 litri la hectar. Fiind un foliar se aplică la nivelul frunzelor, iar costurile sunt de 90 euro la hectar. „Mulţi ar spune că este un produs scump, dar reducem costurile de tratament cu 50%. În funcţie de analiza solului reducem îngrăşămintele cu 40-50% şi înregistrăm un spor de productivitate între 25 şi 50% în funcţie de soi şi hibrid. Spre exemplu, la cultura de lucernă în judeţul Brăila sporul a fost de 120 euro la hectar, un câştig net pentru fermier. La fel în Zimnicea, unde am aflat de la fermierul cu care lucrăm că la grâu s-a înregistrat o concentraţie în proteină de 24% comparativ cu martorul care a înregistrat 18%.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS