Cel mai nou produs în familia Apisrom de la Vaslui, unul dintre principalii procesatori de miere de albine din România, este berea. Astfel, producția de bere din Regiunea Moldovei va fi revitalizată de Dumitru Răscanu. Creativ, harnic și neînfricat, antreprenorul vasluian a pus la bătaie 300.000 de euro ca să deschidă o fabrică de bere artizanală cu șapte sortimente de bere. În curând își va deschide porțile și va produce 12 tone de bere/lună.

Berea este un produs de larg consum

Alături de Dumitru Răscanu am făcut turul fabricii și am degustat mai multe sortimente de bere, printre care și cea cu miere de albine, și am aflat ce l-a ambiționat pe acesta să treacă de la mierea de albine la bere, ce costuri a suportat și cum arată fabrica care deja a făcut prima șarjă de bere. Începută de anul trecut, fabrica este un concept de la una dintre cele mai mari companii din lume, respectiv o companie chinezească, cu foarte multă tradiție.

„Chinezii au peste 80 de fabrici instalate în Europa și foarte multe în Asia, America, Australia. Fabrica dispune de tehnologie de ultim moment, este ultraperformantă, iar întreaga parte de clădire a ajuns să coste undeva la 300.000 de euro. Ne aflăm în prima fabrică de bere artizanală din județul Vaslui, unde deja am pus la punct vreo șapte rețete pe care le preparăm, de la bere belgiană, la bere blondă, bere arămie și bere neagră, diferite rețete pentru cele patru tipuri deocamdată. În total avem șapte rețete depuse spre aprobare, urmând să mai dezvoltăm și alte tipuri de bere. Am ales să investesc într-o astfel de fabrică pentru că mi s-a părut extrem de provocator pentru consumul oamenilor. Am observat că în general oamenii și-au rafinat orientarea de consum și așteaptă noi produse, în primul rând mai naturale, mai corecte din punctul de vedere al rețetei și da, berea este un produs de larg consum“, specifică Dumitru Răscanu.

bere artizanala Vaslui Apisrom

Capacitatea de producție este de 8 până la 10 tone/lună

Antreprenorul vasluian specifică că de mai mult de un an de zile se chinuie să autorizeze fabrica de bere.

„Din punct de vedere tehnic suntem foarte pregătiți, însă autorizarea circuitului este extrem de dificilă, ne chinuim mai mult de 12 luni cu autorizările. Noi o să avem un portofoliu de șapte tipuri de bere, dar fiecare trebuie autorizată individual și de asta procesul durează. În schimb, cred că peste câteva luni o să fim prezenți pe piață cu cele șapte sortimente pe care ni le dorim. Capacitatea de producție este de 8 până la 10 tone/lună, deja am dat comandă de noi tancuri de fermentare și o să creștem undeva la 12 tone/lună.“

Prima șarjă de bere produsă, berea cu miere de albine

Pentru a ne convinge că totul este nou-nouț, am mers în fabrica de la Vaslui și am aflat despre procesul tehnologic pe care vasluianul ni l-a spus pas cu pas. Așa am aflat și de prima șarjă de bere cu miere de albine.

„Ne aflăm în sala de materii prime. În aceste butoaie sunt sacii cu malț, fie că sunt malțuri obișnuite, fie că sunt malțuri speciale pentru cele trei tipuri principale de bere pe care le producem. Malțul din saci se cântărește după rețete care sunt deja înregistrate și se urcă în moară, în vederea măcinării lor. Din moară o să plece în buncărul de stocare și după intră în prepararea propriu-zisă a berii. Cerealele intră în buncărul de cereale, urmând ca aici să preparăm mustul de bere, care mai târziu intră în fermentatoare și, în aproximativ 30 de zile, berea este gata, ajunge la maturitate completă. În general, producem șarje de aproximativ 1.000 de litri de bere. Sunt anumite reguli, o anumită tehnologie prin care se respectă modul de dozare și de preparare a mustului; mustul respectiv, după preparare, intră într-o zonă de fierbere și, timp de aproximativ o oră, se fierbe, urmând după asta să fie răcit și când ajunge la 30 grade îl urcăm în aceste fermentatoare și stă timp de 28 până la 30 de zile, după care ajunge la maturitate completă. Cu siguranță va fi pe placul consumatorului pentru că știm ce le place oamenilor, știm să facem bere și cu siguranță vom face o bere specială pentru că ingredientele sunt speciale. Avem bere îmbuteliată și aceasta are și un conținut mic de miere, crescând gradul alcoolic și nefiind necesară pasteurizarea ei. Așadar, este o bere 100% artizanală, nepasteurizată, nefiltrată. În modul acesta de ambalare este prima șarjă de bere pe care o producem, absolut o noutate“, mai adaugă producătorul din Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ionel Păsărică împreună cu trei belgieni au investit într-o berărie artizanală după ce şi-au dat seama că ar fi primii pe o astfel de piață în Iași. Cu toate că a fost lansată în vara anului 2017, berea Capra Noastră este disponibilă deja în cinci sortimente, iar un al șaselea sortiment va apărea în curând. Aceasta este o investiție de 400.000 de euro, iar capacitatea totală de 5.000 de litri nu acoperă cererea. 

Prima fabrică de bere a Iașului

După ce a lucrat în mai multe domenii, de la producție la consultanță, Ionel Păsărică a decis să investească într-o berărie artizanală: „Am lucrat în afară câțiva ani și m-am gândit că aș vrea să mă întorc să fac ceva acasă. Inițial au fost mai multe idei, dar am observat că Iașului îi lipsește o fabrică de bere, iar acest lucru m-a pus pe gânduri și mai mult. Într-un final m-am trezit că am comandat instalația, aveam locul, dar nu știam să fac berea. Investisem deja 400.000 de euro și nu voiam să intru pe piață cu un produs care să nu aibe căutare. Așa am început să caut un specialist. M-am uitat m-ai întâi către Germania, deoarece aceasta este o țară cu tradiție în producerea berii, însă am ajuns la concluzia că gusturile nemților pentru bere nu s-ar potrivi cu cele ale românilor. M-au ajutat foarte mult doi prieteni belgieni, care m-au pus în legătură cu un maestru berar din raiul berii artizanale, însă nu înainte de a testa care este apetitul ieșenilor pentru un astfel de produs.“

…Importurile mai presus de toate

În hala din zona industrială a Iașului se respectă proporția ingredientelor după reţetele maestrului berar. Toate ingredientele sunt aduse din afară, deoarece în ţară se găsesc foarte rar sau în unele cazuri chiar deloc: „Am adus malţul din Polonia, hameiul din Franţa, Italia şi Belgia, iar drojdiile din Franţa. În România fabrică de drojdie nu este, malţuri sunt doar două tipuri, iar eu folosesc 18. Hamei facem puţin şi este exportat. Nici sticle nu mai fabricăm în România, datorită acestui fapt le aduc din Polonia“, ne spune ieșeanul.

De ce Capra Noastră?

A durat șase luni până să obțină autorizație pentru a funcționa în regulă, iar primele beri au ieșit pe piață abia la jumătatea anului trecut. Astfel, cu șase luni de producție efectivă, în anul 2017, aceștia au avut venituri de 325.000 de euro: „De ce Capra Noastră? Recunosc că am apelat la profesionişti! Am avut de ales între multe nume, la început numele acesta nici nu era printre preferatele mele, dar am mers pe această variantă şi nu regret. Am investit atât de mulţi bani în această afacere, încăt nu ne puteam permite să dăm greş la partea aceasta. Fiindcă, într-o lume în care există o tensiune mocnită între marii producători și berari artizanali, noi am vrut să ne concentrăm doar pe berea noastră: Capra Noastră Albă, Capra Noastră Triplă, Capra Noastră Brună, Saison și IPA. În acest moment, berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 litri, dar o să iau în calcul și alte ambalaje, cât și alte sortimente de bere“ , ne-a precizat antreprenorul ieșean.

Procesul de fabricare a berii durează aproape două luni și jumătate, de la pregătirea ingredientelor până la etichetare și punerea în cutii pentru a fi distribuită, iar Capra Noastră se vinde doar în câteva unități de specialitate din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Iași, Suceava și în HoReCa, dar și pe două site-uri care vând bere. În retailul mare, sunt prezenți în hipermaketul Auchan Iași și în Carrefour-ul din bulevardul Barbu Văcărescu din Capital.

Pentru anul acesta Ionel Păsărică dorește să achiziționeze un teren pentru a deschide un showroom unde să organizeze degustări de bere și, eventual, chiar și un food pairing.

Beatrice Alexandra MODIGA

Micii producători de bere din Brooklyn și până în Beijing profită de creșterea cererii de bere artizanală din partea consumatorilor chinezi cosmopoliți, o tendință care ar putea să îi ajute și pe marii producători mondiali să genereze noi profituri pe cea mai mare piață a berii din lume, transmite Reuters.

China este o piață crucială pentru marile mărci de bere în condițiile în care în alte părți creșterea stagnează, fiind responsabilă pentru jumătate din creșterea volumului vânzărilor înregistrată la nivel mondial de industria berii. Însă analiștii de la Deutsche Bank estimează că deși un sfert din berea din întreaga lume este consumată în China, această piață este responsabilă doar pentru 3% din profiturile marilor berari.

"Segmentul premium va fi un teren pe care marii producători vor concura intens în viitor deoarece va fi principalul factor de creștere. Berarii au început să-și reajusteze strategia pentru a se concentra mai mult pe produsele din zona superioară", a declarat analistul Rabobank, Katharine Song.

Accentul pus pe produsele premium reflectă o schimbare în preferințele celor aproximativ 1,4 miliarde de consumatori chinezi, care în prezent vor produse mai personalizate începând de la fast-food și până la călătorii. În cazul berii, analiștii estimează că mărcile premium ar urma să reprezinte o treime din piața chineză (estimată la 80 de miliarde de dolari) la finele acestui deceniu, comparativ cu mai puțin de 10% în 2010. O dovadă este faptul că mărcile de bere high-end importate au înregistrat anul trecut au înregistrat o creștere de 60%, în condițiile în care consumatorii chinezi au încercat mărci precum "Hop Zombie" și "Armageddon IPA".

Însă dorința consumatorilor chinezi pentru produse personalizate vine cu un preț. O sticlă de bere artizanală costă aproximativ 30 de yuani (6,37 dolari) în Shanghai, de aproape 10 ori mai mult decât cea mai ieftină bere de masă produsă de Tsingtao Brewery Co Ltd sau CR Beer.

"Este ceva rar și unic iar aroma este mai bună. Merită să plătești mai mult", a declarat Hao Xiaowei, o asistentă medicală în vârstă de 33 de ani care a încercat o bere artizanală bavareză la un bar din centrul orașului Shanghai.

Această dorință a consumatorilor chinezi de a plăti mai mult i-a atras pe o serie de mici producători de bere artizanală precum BrewDog din Scoția sau Brooklyn Brewery din New York, care au început să se concentreze în mod activ pe piața chineză. "China este pe lista piețele care vor fi abordate în viitorul apropiat", declară Luke Raven, director la Ilkley Brewery, un producător de bere din nordul Angliei care fabrică mărci de bere artizanală cu nume precum "Hanging Stone" sau "Holy Cow".

Pe de altă parte, industria berii trece printr-un proces de consolidare care a fost marcat de preluări din ce în ce mai mari. În 2004 aproape jumătate din piața mondială a berii era controlată de primii 10 berari, însă analiștii estimează că în 2014 aproximativ 47% din volume și trei sferturi din profituri la nivel mondial au fost controlate de doar patru producători: AB InBev, SABMiller, Heineken NV și Carlsberg. În scurt timp numărul marilor giganți va scădea de la patru la trei după preluarea SAB Miller de către AB Inbev pentru 100 de miliarde de dolari.

AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti