Adama Sultan iulie 2020
update 5 Aug 2020

Sărbători creștine și tradiții populare în luna august

Supranumită și gustar, augustru, măselar sau secerar, luna august din calendarul gregorian este marcată de trei mari sărbători creștine (6 august – Probejenia sau Schimbarea la Față, 15 august – Sfânta Maria Mare și 29 august – Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul), la care se adaugă, pe 1 august, Scoaterea Sfintei Cruci sau Macaveii, în tradiția populară.

Macaveii ursului și stupilor, Macabeii și Ziua Crucii

Pe 1 august se prăznuiesc Sfinții 7 Mucenici Macabei, cei uciși la porunca împăratului Antioh, sub privirea mamei lor. Și tot atunci este celebrată Scoaterea Sfintei Cruci, sărbătoare instituită din dorința comună a ortodocșilor ruși și greci, spre a cinsti victoriile împotriva bulgarilor, respectiv, a sarazinilor. În tradiția populară românească, prima zi din august se suprapune cu Ziua ursului sau Macaveii (Macovei) ursului ori Macovei cap de post (aluzie la postul deschis pentru Adormirea Maicii Domnului). Se spune că, atunci când coboară stânele din munte, urșii nu mai au ce mânca și se duc și ei prin sate să caute hrana prin gospodării. Sau acum ar începe perioada de împerechere și e bine să te ferești din calea lor. Tot până la 1 august roiesc albinele; este datina de a se reteza sau tăia fagurii, luându-se mierea și lăsându-le albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă (Macaveii stupilor). Sătenii se ospătează cu vinuri îndulcite cu miere și cu turtiță caldă. La sate, pentru bunul mers al treburilor, se stropesc grădinile cu agheasmă pentru a le feri de insecte şi viermi dăunători. La biserică erau apoi sfințite boabele de grâu, care se amestecau cu cele păstrate pentru semănatul de toamnă. În această zi nu se lucrează, nu se mulg vacile, dar se sfințesc ierburile de leac.

Schimbarea la Față (Transfigurarea, Probejaniile) a Domnului

Sărbătoarea amintește de minunea de pe Muntele Tabor, unde Iisus Hristos a fost văzut de apostolii săi într-o lumină nouă. Nazarineanul a devenit strălucitor, a vorbit cu proorocii Moise și cu Ilie, fiind numit Fiul lui Dumnezeu: „Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El (...) Un nor luminos i-a umbrit pe ei și iată glas din nor zicând: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L.” (Matei). În popor a fost preluat din slavona veche termenul preobrajénie, care exact asta înseamnă, schimbare la față, dar sub diferite forme: probájinĭ, pobréjinĭ și pobrejéniĭ – în Moldova, pobreájen și probeajen – în Muntenia, probaje – în Transilvania și obrăjénie – în Oltenia. Tradiția spune că, în această zi, iarba s-a copt și începe să se îngălbenească frunza, deci gospodarii trebuie să încheie cositul, păsările migratoare se pregătesc să plece, insectele și târâtoarele își caută adăpost în pământ, pentru iernare.  Este, cum ar veni, semn de toamnă. Există apoi credința că, începând cu această zi, nu mai este bine să te scalzi în apa de râu. Acum se duc strugurii la sfințit în biserică și se mănâncă pentru prima dată din recolta nouă; de Schimbarea la Față a Domnului se culeg și ultimele plante de leac. Tradiția mai spune că, dacă vremea este însorită, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată, iar dacă plouă, va fi una mohorâtă.

Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului

La 15 august se slăvește momentul în care Născătoarea de Dumnezeu și-a dat sufletul în mâinile fiului său. Atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în Ceruri, Iisus l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil, același care o vestise că a fost aleasă pentru a-l naște pe Mântuitorul lumii, să-i dea de știre. El i-a adus Fecioarei Maria o ramură de finic, semn al biruinței asupra morții, iar după ce a înțeles semnul, Maica Domnului a mers să se roage pe Muntele Măslinilor, locul înălțării lui Iisus la Cer. După ce s-a rugat, Fecioara Maria s-a întors acasă și a pregătit toate cele cuvenite. Pe un nor a venit Apostolul Ioan, iar pe un altul, Petru, Pavel, Iacob și ceilalți ucenici; Maica Domnului și-a luat rămas bun de la toți, i-a binecuvântat și le-a promis că se va ruga pentru ei și îi va ocroti. Și-a dat apoi sufletul în mâinile lui Iisus, care a apărut pe un tron înconjurat de heruvimi. În tradiția populară, de Sântămăria Mare sau Sântămăria femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere, apoi se duc în cimitir și tămâiază mormintele rudelor. În alte zone pornesc în lungi pelerinaje și-și duc ruga spre Măicuța. Perioada dintre cele două Sântămării – Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie) – era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. Pe 15 august ciobanii coboară oile de la munte (La Sânta Maria Mare,/Tulesc oile la vale/ Și rămân stânile goale!/ Rămân stâni/ Fără stăpâni,/Strunguțe fără oițe,/Scaune fără băcițe!), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb, dormitul pe prispă, gospodarii angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor, fetele purtau năvalnic la brâu, ca să aibă pețitori, oamenii povesteau despre bunătatea și minunile Maicii Domnului. Ea era rugată arzător pentru prinderea răufăcătorilor, era chemată în rugăciunile pentru sănătate și prosperitate, fiind socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiți de soartă.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței și, de asemenea, mare zi de post. Ni se cere să postim pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospățului nemăsurat, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul, iar pe de altă parte, ca să avem viața înfrânată a lui Ioan. Oamenii nu beau vin sau nu mănâncau o serie de alimente (roșii, pepene și alte fructe) a căror formă sau culoare aminteau de cap și de sângele vărsat de Sf. Ioan Botezătorul. Unii servesc în această zi doar struguri, în timp ce alții țin post negru. În această zi nu se taie nimic cu cuțitul, ci totul se rupe cu mâna, nu se consumă varză, fiindcă o legendă spune că sfântului de șapte ori i s-a tăiat capul pe varză și iar a înviat. În zonele de sud ale României se crede că Sf. Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai apropiați de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl consideră, alături de Sfântul Nicolae, patronul pruncilor, cel care are grijă ca aceștia să nu moară nebotezați. În tradiția populară, această zi tristă era cunoscută și ca „Sfântul Ioan cap tăiat“, „Santion de toamnă“, „Sfântul Ioan taie capul pe curechi (varză)“, „Crucea mică“ sau „Brumariul“.

Maria Bogdan

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală - august 2018

În cursul lunii august 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.347 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 127 de amenzi contravenționale în valoare totală de 219.800 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.800 lei- neîntreţinerea spaţiilor, echipamentelor în condiţii corespunzătoare de igienă, depozitarea unor produse alimentare pe paviment
  • Arad, 4.000 lei- lipsă igienă
  • Arges, 2.000 lei- utilaje, ustensile insuficient igienizate, sifoanele din pardoseală colmatate
  • Bacău, 10.000 lei- depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neigienizate
  • Bihor, 3.200 lei- unitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare
  • Bistriţa-Năsăud, 5.000 lei- stare generală de igienă necorespunzătoare, termometre defecte, lipsă dezinfectanţi, stare de sănătate neatestată, nu se ţin înregistrări pentru parametru temperatură în spaţiile frigorifice, lipsă acţiuni dezinsecţie-deratizare, agregate frig neîntreţinute şi neigienizate, pardosea neigienizată, lipsă elemnente de identificare, blaturi din lemn, ustensile degradate
  • Botoşani, 6.000 lei- comercializare fără respectarea normelor în vigoare
  • Braşov, 16.400 lei- igienă şi depozitare necorespunzătoare
  • Brăila, 7.000 lei- bloc alimentar neigienizat, funcţionare fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Bucureşti, 6.000 lei- nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare
  • Buzău, 1.200 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare
  • Cluj, 8.600 lei - desfăşurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, neanunţarea DSVSA privind produsele neconforme
  • Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare, frigorific şi spaţiului de congelare pentru produsele de panificaţie şi patiserie congelată
  • Dâmboviţa, 51.400 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neînregistrare spaţii, depăşirea capacităţii de depozitare produse alimentare, etichetare necorespunzătoare
  • Dolj, 6.000 lei - neîntreţinere utilaje, depozitare necorespunzătoare, igienă necorespunzătoare
  • Giurgiu, 12.000 lei - lipsă trasabilitate
  • Gorj, 9.600 lei - depozitarea unor produse alimentare direct pe paviment sau în contact cu pereţii congelatorului care prezentau depuneri masive de gheaţă, comercializarea produselor alimentare fără a deţine înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea nesectorizată, lipsă elemente de identificare, spaţiul de servire nu este întreţinut corespunzător, suprafeţele interioare ale incintei (pereţi, paviment), ustensilele şi echipamentele din dotare nu sunt igienizate
  • Ialomiţa, 3.800 lei - depozitare necorespunzătoare, produse alimentare neconforme neevacuate dintre cele conforme, neasigurarea transmiterii probelor la laborator în timp util
  • Iaşi, 6.800 lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă document înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mehedinţi, 3.200 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor, lipsă buletine analiză produse finite, lipsă documente care atestă controlul stării de sănătate la personalul lucrător, nerespectarea condiţiilor de depozitare, activitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mureş, 8.800 lei - igienă, depozitare, manipulare necorespunzătoare
  • Prahova, 2.000 lei - etichetare necorespunzătoare
  • Satu-Mare, 2.600 lei - spaţii neigienizate
  • Sibiu, 14.400 lei - manipulare, etichetare, depozitare necorespunzătoare
  • Timiş, 6.000 lei - spaţii de producţie şi depozitare în condiţii de igienă necorespunzătoare
  • Tulcea, 11.200 lei - depozitare necorespunzătoare, produse aşezate direct pe paviment
  • Vâlcea, 6.800 lei - spaţii neîntreţinute corespunzător, depozitare necorespunzătoare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

 

Atenție! Se anunță o vară fierbinte

Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

Soiul de cireș George ne oferă fructe în luna august

Condițiile climatice din țara noastră impun, mai ales în ultimii ani, plantarea pomilor fructiferi cu rezistență la ger. Un astfel de soi este George, creat la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Iași. Însă nu această caracteristică îl face vedeta stațiunii, ci perioada de coacere. Este printre puținele soiuri din Europa Centrală și de Est care se coace chiar și după 10 august.

Pomul are vigoare mijlocie, este rezistent la principalele boli și dăunători, precum și la secetă. Rodește abundent și constant și asigură pomicultorilor un preț ridicat deoarece, spre deosebire de lunile mai și iunie, atunci când tarabele sunt pline de cireșe, iar prețul este stabilit în funcție de cantitățile de fructe recoltate și poate fi unul destul de mic, în luna august altfel stau lucrurile, pentru că astfel de fructe sunt rare în piață, deci prețul este unul mai mult decât mulțumitor.

Fructele sunt roșii și alungite, de mărime mare, 6-8 grame, și rezistente la crăpare. Pulpa se desprinde ușor de pe sâmbure, este suculentă și are gust dulce, ușor acidulat.

Despre originea cireșului ne-a vorbit cu mândrie directorul stațiunii, domnul inginer Gelu Corneanu: „În cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iași avem o importantă colecție de soiuri de cireș, dar ne mândrim cu un soi special, creat aici: este vorba de soiul George. I-am dat acest nume deoarece așa s-a numit primul director al stațiunii, iar noi ținem la tradiție. Provine dintr-un soi italian, ai cărui genitori au fost păstrați. Până în anul 1989 la Iași existau 10 astfel de pomi și erau foarte bine păziți, iar fructele erau solicitate în special de știm noi cine (n.r. Nicolae Ceaușescu). Fructele acestui soi italian erau destul de mici, nici nu producea foarte mult, și nu excelau în calitate, de aceea ne-am gândit să găsim o soluție și să-l valorificăm. Am cercetat și am folosit și alți genitori, de la un alt soi, și așa a rezultat George, cireșul de august și mândria stațiunii noastre. Este alegerea ideală pentru fermierii care dispun de teren și vor să aibă venituri mai mari chiar în mijlocul verii“, a specificat directorul stațiunii ieșene.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 22

Luna august în pomicultură

În livezile de pomi fructiferi, în luna august se aplică obişnuitele lucrări de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor, irigarea – acolo unde fermele dispun de sistem propriu de udare, tăierile în verde (de fructificare), în cazul câtorva specii de sâmburoase (cireş, vişin, piersic şi cais) şi, evident, recoltarea. În livada sa mixtă (cireşi-vişini-meri-pruni) de la Iţeşti, judeţul Bacău, inginerul Constantin Teodorescu şi-a programat următoarea gamă de intervenţii:

Tăieri în verde (de producţie) la cireş şi vişin: se substituie tăierilor în uscat, urmează aceleaşi reguli ca şi în cazul acestora, dar avantajul este că se obţine o cicatrizare mai bună a rănilor şi se evită scurgerile de gome. La cireş, tăierea constă în rărirea (reducţia, după caz) ramurilor de semischelet, înlăturarea ramurilor lacome din partea superioară a coroanei, extinderea în lateral, limitarea înălţimii şi înlăturarea ramurilor uscate sau afectate de boli şi dăunători. Pomul trebuie întreţinut astfel încât să nu se ajungă la suprimarea ramurilor groase deoarece specia îşi cicatrizează foarte greu rănile. La vişin, prin tăiere se întineresc ori se înlocuiesc ramurile plete, se asigură rărirea corespunzătoare în interiorul coroanei, se limitează extinderea acesteia dincolo de spaţiul de nutriţie şi se menţine zona de fructificare cât mai aproape de ramurile groase. La pomii bătrâni se aplică tăierea de regenerare, care poate prelungi fructificarea cu cel mult 6 ani.

Tăieri în verde se mai aplică la piersic (tăiere clasică – rărirea ramurilor de rod la 25-30 cm în lungul ramurilor multianuale, scurtarea lor la 35-40 cm, lăsarea unor cepi de 3-4 mulguri lângă fiecare ramură lungă şi suprimarea celorlalte creşteri anuale; tăierea modernă – rărirea ramurilor mixte de rod la 20-30 cm, scurtarea lor dacă depăşesc 70 cm şi suprimarea celorlalte creşteri anuale) şi la cais (diferenţiat, în primii 3-4 ani de fructificare şi după această perioadă, în funcţie de soi şi de modul de fructificare, pe ramuri lungi sau pe buchete).

În toate cazurile, tăierile în verde este bine să fie urmate de o fertilizare şi de irigare.

Tratamente fitosanitare, înainte sau după recoltare, în funcţie de specie:

• măr, tratamente împotriva principalelor boli şi dăunători, cum ar fi rapăn, făinare, monilioză, acarieni, afide, psilide, defoliatoare şi minatoare. Manualul vorbeşte despre trei stropiri în luna august; practic, se realizează în acest interval ultimul tratament din ciclul anual al culturii. Un exemplu pentru o reţetă reuşită ar fi: Shavit F 72 WP – 0,2% + Reldan 40 EC – 0,15% sau Decis 25 WG – 0,003% + Demitan 200 SC – 0,07%;

• păr (valabil şi pentru gutui) – rapăn, monilioză, septorioază, păduchele de San José (G2), viermele fructelor (G2), afide şi acarieni, cu Dithane M 45 – 0,2% sau Captadin 50 PU – 0,25%, Merpan 50 WP – 0,25% ori Winner M 80 – 0,2% + Calypso 480 SC – 0,02% sau Dantop 50 WG – 0,02% + Omite 570 EW – 0,1% sau Envidor 240 SC – 0,04%;

• prun, soiuri târzii, pentru monilioză, rapăn, viermele fructelor (G3), acarieni şi afide (Topsin 70 WDG – 0,07% + Dantop 50 WG – 0,02% + Nissorun 10 WP - 0,03%);

• cireş şi vişin, unde se urmăresc atacurile de Hyphantria cunea (G2), păduchele de San José, acarieni, insecte defoliatoare, monilioză, ciuruirea frunzelor, se aplică un tratament cu Zeamă borde­leză „MIF“ – 1% + Reldan 40 EC – 0,15% + Omite 570 EW – 0,1%;

• piersic şi cais, pentru monilioză şi afide (Topsin 70 WDG 0,07% + Decis Mega 50EW 0,015% sau Rovral 500 SC 0,10% + Karate Zeon 0,015%). La ambele culturi, tratamentele vor continua şi în septembrie pentru atacul de Taphrina, Fusicocum, monilinia şi bacterioze, la piersic şi monilioza, Cytospora, Gnomonia, la cais.

Lucrările solului: în plantaţiile menţinute în ogor negru se efectuează în continuare lucrări de cultivare a solului, la 6-8 cm, iar acolo unde ploile au favorizat apariţia bogată a buruienilor se mai intervine cu un erbicid. Între pomi pe rând, în livezile intensive şi superintensive, se combat buruienile prin praşilă superficială, la 4-5 cm. Intervenţiile asupra solului ajută şi la păstrarea apei în sol, acolo unde cantităţile de apă nu au fost suficiente şi unde nu există posibilităţi de irigaţie. În livezile înierbate (zona de deal şi perimetrele irigabile) se aplică un cosit, dacă talia plantelor cere acest lucru.

Irigarea livezilor: mărul, părul şi gutuiul au nevoie, în această perioadă, de o udare care să asigure 300-400 mc/ha, iar la celelalte specii, chiar dacă s-a cules fructul, o irigare imediată este bine-venită, fiindcă pomul este epuizat de recoltă şi trebuie să-şi formeze mugurii de rod pentru anul următor.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Abonează-te la acest feed RSS