reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Nov 2019

Cultură ecologică de aronia la Corneşti

Pentru Melania Cozea, din satul Cătunu, comuna Corneşti, judeţul Dâmboviţa, cultivarea plantelor de aronia pe o suprafaţă de 3 ha, este o afacere rentabilă, în care a investit timp, bani și multă pasiune. În prezent, întreaga producţie este destinată procesării de diverse sucuri concentrate, răcoritoare şi siropuri. Aceasta nu se rezumă la atât, de aceea pe viitor vrea să facă o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin.

De la plantaţie de soc şi lavandă la cea de aronia

Melania a început să cultive plante medicinale şi arbuşti fructiferi în anul 2014, pe un teren luat în arendă. Iniţial a înfiinţat o cultură de lavandă şi soc. Apoi, continuând studiul despre fructe cu conţinut puternic de antioxidanţi (cum este şi socul), a aflat despre aronia, ne spune aceasta. „În anul 2015 am înfiinţat cultura de aronia pe o suprafaţă de 3 ha. Ulterior, fiind deja convinşi că pasul nostru în domeniul agriculturii nu este o greşeală, am achiziţionat şi terenurile. Dintre avantajele culturii de aronia pe care le-am identificat la acel moment erau: aronia este o cultură nouă în România, fructele au un conţinut puternic de antioxidanţi, fiind şi o cultură uşor de întreţinut. La acea vreme fiind „nespecialişti“, era important pentru noi să putem întreţine o astfel de cultură, cu atât mai mult cu cât decizia ca plantaţia să fie ecologică o luasem deja.“

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, familia Cozea a avut două proiecte depuse dar, din păcate, nu a primit finanţare, mai adaugă tânăra. „Primul a fost respins, iar al doilea a fost reuşit, dar s-au terminat sumele alocate. Ca urmare, toată investiţia a fost efectuată din fonduri proprii şi împrumuturi bancare prin leasing.“

...lupta cu buruienile este continuă

cultura aronia 1

Pentru simplul fapt că aronia nu este o plantă care necesită un teren special, alegerea acestuia au făcut-o mai mult în funcţie de disponibilitate, specifică Melania. „Important este să nu stagneze apa, pe sol o perioadă mare de timp. Avem chiar un teren dificil, destul de argilos. Cu toate acestea, plantaţia de aronia s-a dezvoltat frumos. Mai dificil este faptul că, fiind o cultură ecologică, lupta cu buruienile este continuă, începând cu luna aprilie şi până la sfârşit de septembrie. De altfel, curăţarea plantaţiei de buruieni este cea mai mare consumătoare de timp, urmată apoi de partea de recoltare“, a ţinut să specifice Melania Cozea.

Soiul Nero, certificat ecologic

Plantaţia de aronia a familiei Cozea se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, iar soiul pe care l-au ales a fost Nero. Plantele au fost aduse din Polonia, fiind certificate ecologic. „Deoarece terenul era înscris deja în agricultura ecologică, am optat pentru achiziţia soiului Nero direct din Polonia deoarece la noi în ţară nu am găsit material săditor certificat ecologic. Producţia anuală în această perioadă de început de dezvoltare este între 6-12 tone. Ne aşteptăm ca în câţiva ani, pe măsură ce plantele se dezvoltă, să avem cca 6-8 tone pe hectar. De altfel, ca tratamente fitosanitare folosim numai pe cele permise în agricultura ecologică. Dintre cele utilizate până acum menţionez: zeolit, dolomită, humus de râmă, paie, purin de urzică, ceai de frunze de soc şi ceai de vetrice. Cele mai mari probleme la cultura de aronia sunt determinate de faptul că, la menţinerea plantaţiei nu folosim erbicide şi insecticide. Fiind o cultură ecologică, în lupta împotriva buruienilor singurele „arme“ pe care le avem sunt mâinile. Între rândurile de aronia folosim freza sau cositoarea, dar între plante pe rând putem curăţa numai manual. De asemenea, în anii dificili din punct de vedere meteorologic apar invazii de omizi sau alte insecte. Pentru acestea încercăm tot felul de preparate tradiţionale, cum ar fi purinul de urzică, maceratul de frunză de soc şi de vetrice“, a menţionat antreprenoarea.

cultura aronia 2

În viitor o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin

Vânzarea fructelor proaspete este mai puţin uzuală deoarece aronia este un fruct care se pretează mai mult la procesare, de acea identificarea din timp a unor posibili parteneri pentru comercializare este mai mult decât necesară, mai spune dâmboviţeanca. „Se utilizează la fabricarea sucurilor, a gemurilor şi siropurilor. Noi facem atât sucuri concentrate, cât şi sucuri răcoritoare şi siropuri. Toate din aronia. De aceea, în viitor am vrea să facem o mică fabrică de gem şi de fructe uscate şi chiar de vin. Ne pregătim pentru amenajarea spaţiilor, apoi urmează pregătirea avizelor şi a autorizaţiilor. Sperăm că în vara anului 2020 să avem o gamă extinsă de produse pe bază de aronia. Recomandarea pentru viitorii producători ar fi să identifice încă de la început un eventual partener pentru comercializare sau, să se alăture unei asociaţii existente. De exemplu, noi suntem în Asociaţia Proecologic Sistem. În cadrul asociaţiei se pot identifica mai uşor eventualii procesatori care ar fi interesaţi de achiziţia de fructe. În plus, prin asociaţie comercializăm produsele în supermarketul Carrefour şi, în plus, participăm şi la diverse târguri şi expoziţii de profil“, a încheiat Melania Cozea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Aronia, „copilul meu crescut din fașă“

Aronia este cunoscută și ca scorușul negru. Intră în categoria culturilor de nișă, care aduc profituri semnificative, fiind cultivată chiar și pe suprafețe mici. Capacitatea antioxidantă a acestor fructe le face să fie la mare căutare, așa că plantațiile au început să se extindă. Șipoș Siminica este administrator la Aronia Elixirul Vieții și vom afla de la aceasta secretele unei astfel de culturi. Așadar, poposim la o plantație de aronia localizată în Drăgușeni, județul Satu Mare, o zonă de câmpie scăldată de razele soarelui vara și ferită de fenomene meteo extreme în restul anotimpurilor. Aici suntem bineveniți și cinstiți cu un pahar cu vin de aronia, o încântare pentru papilele gustative...

Mlădița de aronia emană sănătate

– Care este povestea acestei culturi? Cum ați ajuns să cultivați aronia?

– Atunci când sunt întrebată cum am început îmi place să spun că „am început de la o crenguță“. Am plantat o crenguță firavă care visa să ajungă un arbust frumos și am crescut odată cu ea. Am pornit cu multe greutăți și situații neprevăzute în acest proiect, ne-am lovit de lipsa noastră de cunoștințe sau a altora, dar cu perseverență și pasiune am muncit, am învățat, am greșit, iar am învățat și am reușit să deținem o frumoasă plantație ecologică de aronia și să producem sucul de aronia cu proprietăți benefice organismului. Ideea a venit de la un articol pe care l-am văzut în presă și care mi-a stârnit curiozitatea. Am început să citesc și am rămas surprinsă de câte calități poate avea acest fruct. Am citit multe rezultate ale studiilor făcute de diferiți cercetători și toate demonstrau capacitatea antioxidantă a acestor fructe. Atunci am hotărât să facem plantație de aronia deoarece este atât de minunată încât sigur vom avea succes. Dar nu a fost chiar așa, a trebuit să treacă trei ani să avem succes. Noi am îndrăgit-o din primul an, practic este copilul meu crescut din fașă; este o cultură care îți oferă o imagine vizuală ce seamănă cu un tablou, de multe ori în fotografii am numit-o „minunat tablou al naturii“. Este greu să nu o îndrăgești, crește repede, ramifică mult de la un an la altul, chiar și noile mlădițe emană sănătate prin culoarea frunzelor, iar primăvara, când înfloresc, sunt un spectacol. Vara, în perioada fructificării, ramurile elastice se apleacă sub greutatea ciorchinilor cu fructe zemoase.

Mașină de recoltat: 10.000 euro

– Ce ne puteți spune despre tehnologia de cultivare pe care o folosiți?

– Înainte de plantare am făcut analize de sol pentru aciditate și elemente, iar în urma rezultatelor am îmbunătățit pământul cu dolomită amorfă. Am plantat puieți aduși din Austria. Imediat după plantare am făcut instalația de irigare prin picurare, aceasta fiind esențială. Tot imediat după plantare am început demersurile pentru certificarea ecologică. Lucrările de întreținere constau în prășit manual în primii doi ani, iar în acest moment doar în cosit. Se mai fac și lucrări de tăiere a ramurilor neproductive. Recoltarea o facem manual, bob cu bob. Este un volum mare de muncă, având în vedere dimensiunea boabelor, însă încă nu ne permitem o mașină de recoltat. Costă aproximativ 10.000 euro.

– Ce suprafață cultivați aronia și ce soiuri folosiți?

– Pe o suprafață de cca un hectar avem soiul Melanocarpa nero. Este un soi timpuriu, la care recoltarea sa se face la începutul lunii august. Anul acesta, la fel ca toate celelalte fructe, și aronia se coace mai repede, cam în 10 zile cred că vom recolta, așteptăm analiza zaharurilor din fructe.

– Ce tratamente fitosanitare folosiți, dacă folosiți, și când?

– Această plantă nu prea are nevoie de tratamente. După cum am mai spus, am pus dolomită amorfă la plantare, care acoperă timp de 3 ani; anul acesta am folosit pentru fertilizare macerat de urzici; este surprinzător, dar după doar trei zile s-a schimbat culoarea frunzelor. Probleme sunt în perioada înfloririi deoarece suntem atacați de gândacul păros care devorează florile.

aronia 2

Recomandare: informare, informare, informare!

– Unde ați întâmpinat cel mai mult probleme la această cultură?

– Noi avem o mare problemă cu forța de muncă; la recoltare nu prea găsim. Trebuie să antrenăm toată familia, prietenii și vecinii. La început a fost mai greu pentru că nu era prea cunoscută, primii doi ani de producție i-am folosit pentru a-i face cunoscute proprietățile, dar acum avem rezultate îmbucurătoare. Am câștigat încrederea clienților prin calitate și suntem extrem de mulțumiți atunci când ne comunică rezultatele curelor făcute. Fiecare telefon primit ne confirmă că am făcut o alegere bună, atât pentru noi cât și pentru cei care au nevoie de fructele noastre.

– Cum se face distribuția și cât costă un kilogram de aronia?

– Noi colaborăm cu fabrici de medicamente și suplimente, dar vindem și oricui dorește. Un kilogram de fructe proaspete pleacă de la noi cu un preț între 12-15 lei, în funcție de cantitate.

– Ce perspective de viitor aveți și ce recomandați celor care vor să își facă o plantație de acest fel?

– Pentru viitor avem câteva planuri îndrăznețe. Dorim să creștem Aronia Elixirul Vieții! Vom face câteva produse, naturale și curate, fără adaosuri de niciun fel. Alimentele pe care le consumăm au un rol important în menținerea sănătății, iar aronia este mai mult decât un aliment, este un rezervor de antioxidanți, vitamine și minerale. De cele mai multe ori vine să repare acolo unde o alimentație greșită a distrus. Recomandările mele sunt: informare, informare, informare! Nu mai putem face nimic după ureche sau după o poză frumoasă văzută undeva. Informarea înseamnă putere!

Beatrice Alexandra MODIGA

5 culturi profitabile care se pot înființa toamna

Culturile de nișă pe suprafețe mici sunt printre cele mai profitabile investiții în agricultură, mai ales dacă ținem cont de faptul că alegerile pot fi variate, iar alegerile adaptate în funcție de zonă.

 Vă prezentăm în cele ce urmează planul de la A la Z pentru 5 culturi de nișă pe care le puteți înființa în această toamnă și care vă pot garanta profit în scurt timp.

AFINUL SIBERIAN

afin

Afinul siberian se adaptează destul de bine în ţara noastră. Preferă un sol puţin acid, cu Ph-ul 6, dar la fel de bine vegetează şi în soluri uşor alcaline cu Ph-ul 7,5. După plantare, când se acomodează cu solul, devine rezistent şi la arşiţă. Ca aproape în cazul tuturor plantaţiilor, recomandarea specialiştilor este să plantăm toamna imediat după ce plantele intră în pauza vegetativă. Atunci umiditatea din sol este ridicată, iar riscurile să nu se prindă sunt foarte mici. Mai mult decât atât, rădăcina se fixează în sol înainte ca planta să intre în vegetaţie şi vom avea plante care pleacă în vegetaţie foarte devreme. Foarte important este îngrăşământul organic (gunoiul de grajd) pe care ar fi bine să-l administrăm în fiecare groapă la plantare. Plantarea se face la 2 m între rânduri şi 1,5 m pe rând.
(Citește mai mult despre Afinul Siberian)

ARONIA

ARONIA

Este recomandată plantarea aroniei toamna sau primăvara devreme, dar poate fi plantată chiar şi iarna, cu condiţia ca solul să nu fie înghețat și plantele să nu fi început să vegeteze. Chiar dacă preferă locuri deschise, luminoase, cu umiditate înaltă, nu este pretenţioasă faţă de soluri, însă pH-ul optim pentru creşterea producţiei de fructe trebuie să fie uşor acid (6,0-6,5), tolerând o gamă mai largă a pH-ului, situată între 5,0 si 8,5. Se înmulţeşte prin seminţe, drajoni sau altoire. Puieţii pot fi achiziţionaţi din pepiniere, preţul variind între 13 lei, pentru cei de 1 an, şi 23 de lei, pentru cei de 3 ani.

Pregătirea terenului constă în prelucrarea de bază, aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm, discuire sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor dintr-o pepinieră.
(Citește mai mult despre Aronia)

GOJI

goji

Deşi considerată o cultură exotică, goji este un arbust rezistent şi nepretenţios, care se cultivă relativ uşor şi care s-a adaptat foarte bine climei din ţara noastră. În primii doi ani goji rezistă la temperaturi scăzute de -23 grade Celsius şi până la -30 grade Celsius după aceea, iar maximele suportate sunt până la +38 - 40 grade Celsius. Preferă zonele cu grad total de expunere solară şi o umiditate moderată a solului. O cerinţă specială este aceea că nu agreează solurile acide. Pregătirile pentru înfiinţarea unei plantaţii de goji încep din toamnă, atunci când terenul se ară şi se frezează. Odată cu aceste două operaţiuni se poate încorpora în sol şi gunoi de grajd. Plantările se fac cel mai bine toamna pentru că pământul are foarte multă apă şi nu este nevoie de irigare. Dacă se plantează toamna, atunci sunt recomandaţi butaşii de 40 cm pentru că sunt mai rezistenţi.
(Citește mai mult despre Goji)

MOȘMON

mosmon

Deși cunoscut de secole, moșmonul nu prea a atras atenția pomicultorilor din România, însă în urmă cu câțiva ani interesul pentru acest arbust a cunoscut un trend ascendent. Astfel, anumiți distribuitori de material săditor au devenit promotorii acestei specii tocmai pentru că valorificarea nu ar reprezenta o problemă deoarece în piață nu se prea găsesc aceste fructe.

Înființarea unei plantații trebuie să respecte pașii obișnuiți: analiza solului, pregătirea terenului și afânarea. Apoi plantarea se realizează din 4 în 4 metri – 4 m distanţa între plante şi 4 m între rânduri, se poate reduce distanța şi la 3 metri pe rând, dar nu și între plante. Moșmonii plantați sunt arareori crescuți pe propria rădăcină, ci pe port­altoi de gutui. Specialiștii atrag atenția asupra calității materialului săditor care trebuie să fie neapărat certificat pentru a obține rezultatele dorite. Plantarea se poate realiza primăvara sau toamna, atunci când solul nu este îmbibat cu apă sau înghețat. Dacă arbuștii au fost crescuți în ghiveci, se pot planta în orice perioadă a anului. În ziua dinaintea plantării este recomandată pregătirea unei mocirle din bălegar, pământ roșu și apă în care se pune rădăcina tăiată pentru a se înmuia. Acest proces este recomandat deoarece ajută la cauterizarea rănilor și stimulează creșterea radiculară. Costul pentru înființarea unui hectar de livadă diferă în funcție de vârsta materialului săditor. Recomandate sunt plantele de cel puțin un an, iar prețul lor este cuprins între 25 și 30 de lei/buc.
(Citește mai mult despre Moșmon)

COACĂZUL NEGRU

coacazul negru

O plantație poate fi înființată fie primăvara, fie toamna, însă specialiștii recomandă plantarea în toamnă deoarece este garantată plecarea mai rapidă în vegetație după anotimpul răcoros, unii amintind chiar faptul că, plantând în toamnă, mai câștigi un an. Primul pas recomandat este analiza de sol, pregătirea terenului care presupune curățarea terenului de resturi vegetale, dacă este cazul, apoi aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm și discuirea sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor care trebuie să provină dintr-o pepinieră care poate oferi garanția, prin acte, a mărfii. Pentru cei care vor să acceseze fonduri europene în vederea înființării unei culturi, alegerea pepi­nierei este foarte importantă deoarece materialul săditor trebuie să fie achiziționat cu toate actele necesare solicitate pentru acordarea banilor. După pregătirea terenului, coacăzul se conduce cel mai adesea în sistem clasic, unde plantele cresc în formă de tufă. Pentru plantare se recomandă distanța între rânduri de 2,5-3 m și între plante de 1-1,5 m, ceea ce înseamnă maximum 4.000 de plante/ha. Se sapă gropi de 30 x 30 x 30 cm, se așază planta, se acoperă cu pământ și se udă. În cazul în care pentru plantare au fost folosiți arbuști la ghiveci, prinderea lor este garantată.
(Citește mai mult despre Coacăzul Negru)

Aronia, arbustul cu fructe-minune

Aronia face parte din familia Rosaceae, iar în popor este cunoscută sub denumirea de scorş negru. Originar din America de Nord, arbustul este cultivat în ţara noastră cu precădere în scop ornamental, însă în ţări precum Serbia, Rusia sau Bulgaria face parte din programele pomicole. Pe lângă scopul decorativ, pot exista şi plantaţii industriale de aronia deoarece fructele sunt comestibile, iar conţinutul bogat în antioxidanţi, resveratrol şi vitamine poate fi un motiv solid pentru înfiinţarea acestor culturi pe teritoriul României, mai ales prin faptul că planta nu este pretenţioasă la căldură, rezistă la îngheţ, boli sau dăunători.

Despre înfiinţarea unei culturi de aronia am discutat cu Marin Constantin, unul dintre producătorii de material săditor care îşi desfăşoară activitatea aproape de Bucureşti, la Crevedia.

Paşii pentru înfiinţarea unui culturi

Este recomandată plantarea aroniei toamna sau primăvara devreme, dar poate fi plantată chiar şi iarna, cu condiţia ca solul să nu fie înghețat și plantele să nu fi început să vegeteze.

Chiar dacă preferă locuri deschise, luminoase, cu umiditate înaltă, nu este pretenţioasă faţă de soluri, însă pH-ul optim pentru creşterea producţiei de fructe trebuie să fie uşor acid (6,0-6,5), tolerând o gamă mai largă a pH-ului, situată între 5,0 si 8,5. Se înmulţeşte prin seminţe, drajoni sau altoire. Puieţii pot fi achiziţionaţi din pepiniere, preţul variind între 13 lei, pentru cei de 1 an, şi 23 de lei, pentru cei de 3 ani.

Pregătirea terenului constă în prelucrarea de bază, aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm, discuire sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor dintr-o pepinieră.

În cazul înfiinţării unei livezi convenţionale, densitatea de plantare recomandată este de 3 x 1,5 m, ceea ce ar constitui 2.222 de plante/ha. La o astfel de distribuire, fiecare plantă primește 4,5 m² din spațiu. Plantarea trebuie efectuată la adâncimea la care puieţii au fost plantaţi în pepinieră. Se recomandă săparea unor gropi cu adâncimea de 20 cm și diametrul de 30 cm. Puieţii se pun atent în gropi, se udă, după care se pune pământ umed peste, apoi se tasează atent în jurul tulpinii pentru a stabili un contact bun între rădăcinile plantei și sol, dar şi pentru eliminarea aerului. În perioada plantării se recomandă irigarea pentru a preveni uscarea puieţilor.

Întreţinere şi recoltare

Pentru a facilita creșterea arbustului se recomandă aratul printre rânduri, tăierea și recoltarea, dar poate fi folosită şi metoda de altoire. Altoirea nu se realizează în primii 3 ani şi se folosesc diverse moduri, alegerea metodei depinzând de grosimea de altoire a bazei de arbori și lăstari. Îngrijirea constă în prăşire, irigare şi introducerea îngrăşămintelor, de preferat fiind gunoiul de grajd. Singurii dăunători care s-au observat până în acest moment în culturile din ţara noastră, arareori ce-i drept, au fost păduchii verzi, adică afidele. Coroana arbuştilor nu se lasă prea mare, dar în cazul în care coroana a crescut prea mult se poate tunde drastic după perioada de înflorire, în mai sau iunie.

În luna mai arbustul are flori mici albe, asemănătoare florilor de cireş, iar înflorirea durează aproximativ 10 zile, polenizarea fiind făcută de albine. Pe timpul verii este recomandată udarea arbuştilor la 2-3 zile pentru a-i accelera creşterea; nu se usucă în cazul în care nu se realizează această operaţiune, însă nu vor creşte la fel de repede, iar fructele sunt mult mai uscate. Arbuştii pot da primele fructe în 2 ani de la plantare, iar la maturitate vor ajunge în 3 ani.

Fructele se coc în august, randamentul fiind de aproximativ 35-40 fructe la o medie de doi lăstari pe plantă. În primul an de la plantarea puieților de doi ani pot fi obținute 100-200 kg de fructe/ha. În anul 2 se obțin 200-300 de grame pe plantă sau 440-660 kg de fructe/ha, în cel de al zecelea an de viață al plantaţiei productivitatea poate fi de aproximativ 5-10 kg/plantă sau de la 11 la 22 tone/ha. Fructele ating o greutate de la 0,6 la 1,1 grame, într-un kilogram regăsindu-se între 1.000 şi 1.600 fructe.

Perioada de recoltare recomandată este la sfârșitul lunii august, dar nu apar consecinţe drastice în cazul în care recoltarea nu se realizează la timp deoarece plantele se pot valorifica şi uscate.

Beneficii şi consum

Fructele se pot consuma în stare proaspătă ori uscate, dar şi sub formă de sucuri, gemuri şi vinuri. Din fructele uscate pot fi preparate şi infuzii: o lingură de fructe la o cană cu apă fiartă. Sucul de aronia presat la rece este foarte bun pentru prevenirea anumitor boli de ficat sau boli ale tractului digestiv şi urinar. Pe lângă fructe, şi frunzele de aronia pot fi folosite, în special pentru ceaiuri.

- Aronia este un arbust cu numeroase ramuri, frunze simple în formă ovală sau de elipsă. În America de Nord-Est sunt cunoscute două tipuri de aronia, denumite după culoarea fructului său, aronia roșie și aronia neagră, dar mai există și aronia de culoare mov – un hibrid rezultat din cele 2 soiuri.

- Aronia arbutifolia (Photinia pyrifolia), roșie crește între 2-4 m înălţime, rar poate 6 m. Frunzele sunt de 5-8 cm lăţime și dens pufoase pe partea inferioară, florile sunt de culoare roz pal sau alb, iar fructul este de culoare roșie şi are 4-10 mm în diametru.

- Aronia melanocarpa (Photinia melanocarpa), neagră tinde să fie mai mică, atinge 1,5-2,5m înălţime, rareori 3 m. Frunzele sunt mai mici, au nu mai mult de 6 cm lăţime, florile sunt albe, cu o lăţime de 1,5 cm, iar fructul este negru, având 6-9 mm în diametru.

- Aronia prunifolia (Photinia floribunda), violetă, este un hibrid provenit de la aronia neagră și cea roșie. Fructul este violet închis spre negru şi are 7-10 mm în diametru.

- Arbustul de Aronia produce fructe ce conţin de 15 ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele sau rodiile şi sunt folosite pentru tratarea mai multor boli.

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS