reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Nov 2019

Altoirea plantelor legumicole. Tehnologia viitorului în combaterea bolilor și dăunătorilor de sol

Folosirea intensivă a terenului destinat cultivării cu plante legumicole, precum și renunțarea în cele mai multe cazuri la  o rotație adecvată a culturilor, au condus la creșterea virulenței atacului unor agenți patogeni de sol, în special Fusarium oxysporum și a dăunătorilor din sol (Meloidogyne sp.). Altoirea plantelor legumicole a apărut ca o necesitate pentru prevenirea pierderilor şi deprecierilor ca urmare a atacului produs de bolile şi dăunătorii de sol dar şi în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei şi a creşterii gradului de toleranţă şi rezistenţă a plantelor la stresul termic și hidric.

altoirea ardei

Avantajele principale ale altoirii sunt:

  • rezistența la atacul unor agenți patogeni de sol conferită hibridului sau soiului de către portaltoi permite cultivarea acestora în zone unde aceștia compromit culturile de legume;
  • este eliminată aplicarea de sterilizanţi pentru sol, contribuind la siguranţa producătorului şi protecția mediului, altoirea putând fi considerată un mijloc eficient permanent pentru obţinerea producțiilor biologice;
  • datorită sistemului radicular viguros al portaltoiului, care exploatează un volum mare de sol, randamentul de utilizare atât a îngrășămintelor organice și chimice cât și al apei este mai ridicat față de culturile nealtoite.
  • altoirea poate induce o vigoare ridicată, toleranţă la temperaturi mai scăzute şi creşterea atât a producţiei timpurii cât şi a celei totale;
  • altoirea determină mici schimbări pozitive în calitatea fructelor și valoarea nutritivă;
  • cheltuielile pentru producerea răsadului altoit sunt compensate de numărul mai mic de răsaduri folosite la unitatea de suprafață.

altoirea radacina tomate

Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin care doi parteneri (altoiul şi portaltoiul) vin în contact, se acceptă reciproc şi convieţuiesc ca o entitate nouă. Se practică mai multe metode de altoire, cele mai folosite fiind metoda prin „alipire cu un cotiledon“ și altoirea „cu pană între cotiledoane“.

altoirea tomate

Pot fi cultivate cu succes plantele altoite de pepene verde, pepene galben, castraveți, tomate, ardei, vinete.

Dr. ing. Elena CIUCIUC, SCDCPN Dăbuleni

Altoirea în ochi dormind

Este cea mai răspândită metodă de altoire în verde a pomilor fructiferi și se poate practica în sezonul vară-toamnă, 15 iulie - 15 septembrie. În primul interval se altoiesc părul, prunul, gutuiul, mărul și piersicul, iar în al doilea, cireșul și vișinul.

Portaltoii utilizați, pregătire

Se folosesc portaltoii din speciile deja cunoscute, tipice pentru orice gen de altoire (pentru grădina de acasă): măr – mărul franc (din sămânță), mărul pădureț; păr – părul franc, pădureț, uneori gutui; gutui – gutui, păducel; prun – prun franc, corcoduș, piersic, porumbar, zarzăr; cais – cais franc, prunul franc, piersic franc, corcoduș, zarzăr, migdal, porumbar; piersic – migdal, piersic franc, prun franc, corcoduș; cireș – cireș franc, cireș sălbatic, vișin; vișin – cireș franc sau sălbatic. Altoirea în plină vegetație permite și folosirea portaltoilor cu un diametru mai mic, de un an; important este ca el să permită incizia sub formă de „T“. Cu 10-14 zile înainte verificăm dacă, după incizie, coaja se desprinde cu ușurință. Dacă nu, insistăm cu udarea și scurtăm vârful, prin ciupire.

Altoiul

Se alege din soiul pe care dorim să-l multiplicăm (dintr-un alt exemplar pe care îl avem în grădină). Condițiile esențiale pe care trebuie să le aibă ramura de pe care secționăm mugurii sunt: dimensiunea, 40-70 cm; grosimea (diametru), 6-9 mm; să fie lignificată (dezvoltată în anul în curs); să nu prezinte lăstari; să aibă mugurii bine dezvoltați; să fie uniform crescut; să provină dintr-un măr/prun/cireș etc. sănătos.

Mod practic de altoire

Alegem locul pe portaltoi unde dorim să facem incizia, de preferat la 10-15 cm deasupra solului. Cu un briceag special de altoit facem întâi incizia transversală și, imediat sub ea, incizia longitudinală, de 3 cm (sub forma literei „T“). Tot de briceag, cu partea de spatulă, ne servim pentru a desprinde coaja (scoarța) secțiunii longitudinale pe ambele părți, până obținem rezultatul din Fig.1, litera „a“. De pe ramura altoi alegem mugurele pe care vrem să-l aplicăm în secțiunea portaltoiului. Punem briceagul la 1,5 cm sub mugure și începem să facem tăietura de desprindere astfel încât să secționăm și o parte de cambiu alături de țesutul liberian de sub scoarță. Mergem cu tăietura până sub mugure și apoi repetăm opera­țiunea la 1,5 cm deasupra mugurelului, până când cele două tăieturi se întâlnesc (Fig. 1, literele „b“ și „c“). Frunza crescută la nodul respectiv, unde este localizat și mugurele dormind, se taie mai mult de jumătate. Introducem fâșia (scut, scutișor) cu mugurele în incizia sub forma de litera „T“ de pe portaltoi, ajutându-ne de spatula briceagului. Fixăm scutișorul și strângem bine scoarța portaltoiului în jurul lui, presăm susținut, până se realizează contactul perfect. Ce depășește secțiunea transversală de pe portaltoi se suprimă (Fig. 2, litera „d“). Aplicăm parafina sau ceara de altoit (amestec de sacâz, ceară de albină, seu și spirt denaturat, obținut prin fierbere) și strângem apoi cu o bandă izolatoare punctul de altoire (deasupra și sub mugur – Fig. 2, litera „e“). Verificarea se face la 2-3 săptămâni. Dacă la o atingere ușoară pețiolul cade înseamnă că altoirea a reușit. Dacă nu, încercăm din nou operațiunea.

metode altoire pomi fructiferi

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 24

Abonează-te la acest feed RSS