reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

Cercetătorii amercani susțin că agricultura este unul dintre vinovații responsabili pentru încălzirea globală

Contribuția agriculturii la modificările climatice este comparabilă cu cea a despăduririlor, susține un grup de cercetători americani care au calculat cantitatea de carbon extrasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole, informează Reuters.

Încălzirea globală se datorează, în principal, acumulării de dioxid de carbon în atmosferă de pe urma unor activități, precum arderea combustibililor fosili și tăierii copacilor care, altfel, ar absorbi gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon. Un studiu publicat în PNAS, o publicație editată de National Academy of Sciences, arată că, în ultimele două secole, o cantitate de aproximativ 133 miliarde de tone de carbon a fost scoasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole.

Unul dintre autorii studiului, Jonathan Sanderman, specialist în sol la Woods Hole Research Center din Falmouth, Massachusetts, susține că acest studiu arată importanța agriculturii ca factor care contribuie la încălzirea globală. Sanderman subliniază că, deși solul absoarbe carbonul sub formă organică din plante și arbori pe măsură ce se descompun, agricultura a contribuit la diminuarea acumulării de carbon în sol.

"Este alarmant cât de mult carbon a fost pierdut din sol. Schimbări mici în cantitatea de carbon din sol pot avea consecințe importante cu privire la cât de mult carbon se acumulează în atmosferă", a spus Jonathan Sanderman. Potrivit acestuia, cele 133 miliarde de tone de carbon pierdute din sol ca urmare a agriculturii sunt comparabile cu cele 140 de miliarde de tone pierdute din cauza despăduririlor, cea mai mare cantitate pierdută după Revoluția Industrială.

Concluziile studiului arată potențialul pe care îl are solul terestru în a contracara încălzirea globală prin absorbția unei cantități mai mari de carbon grație unei gospodăriri mai bune a terenurilor agricole, precum și o mai bună diversitate și rotație a culturilor agricole.

Statele lumii au convenit la Paris, în anul 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili care sunt considerate vinovate de oamenii de știință pentru încălzirea planetei.

În luna mai a acestui an, însă, președintele Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris, susținând că documentul subminează economia și suveranitatea țării.

Sursa: AGERPRES

Gheorghe Alexandru, fermier: “Irigațiile și consultanța, două dintre necesitățile agriculturii românești”

Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.

Sistemul de irigații

În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-sin­gurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.

„Fermierii, la mâna altora“

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.

Sprijin pentru mediul rural

Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7

Atenție! Se anunță o vară fierbinte

Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

STUDENT la USAMV Bucureşti!

VREI O CARIERĂ ÎN DOMENIUL AGRO? Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti oferă studenţilor săi un mediu academic modern, efervescent şi intercultural, menit să susţină atât dezvoltarea personală, cât şi profesională în domenii de actualitate, specifice ştiinţelor inginereşti şi celor biologice şi biomedicale.

Ce oferă?

USAMV Bucureşti are în componenţa sa 7 facultăţi: Agricultură; Horticultură; Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere; Medicină Veterinară; Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului; Biotehnologii; Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul cărora sunt 23 de programe de studii de licenţă şi 25 programe de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Pentru anul universitar 2017-2018 Universitatea scoate la concurs 5.455 de locuri, dintre care 3.900 de locuri la studiile de licenţă, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă şi 1555 locuri la studiile de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Prin intermediul programelor de studii de licenţă, masterat şi doctorat studenţii au oportunitatea de a dobândi competenţe corespunzătoare exigenţelor pieţei forţei de muncă, absolvenţii Universităţii având posibilitatea de a obţine rapid un loc de muncă după finalizarea studiilor conform pregătirii lor profesionale.
USAMV şi-a propus să răspundă nu numai laturii profesionale a vieţii de student, ci şi celei personale. Condiţiile, la nivel european,pentru formarea profesională, sunt dublate de condiţii, la fel de bune, de locuire şi depetrecere a timpului liber în cele două campusuri - „Agronomie - Herăstrău” şi „Medicină Veterinară - Cotroceni.

DE CE SĂ ALEGI USAMV BUCUREŞTI?

• Pentru că pregătirea practică reprezintă o componentă importantă a curriculei;
• Pentru că vei dobândi cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul tehnologiilor agricole şi ştiinţelor economice;
• Pentru că vei deveni un bun manager cu temeinice cunoştinţe în domeniul economic;
• Pentru că îţi vei putea găsi un loc de muncă atât în producţia agricolă, cât şi în profile adiacente - cercetare, învăţământ, administraţie, asigurări, turism, agroturism, comerţ;
• Pentru că îţi vei putea administra propria afacere din domeniul agriculturii sau agroturismului;
• Pentru că ai posibilitatea de a alege între învăţământul la zi şi cel la distanţă;
• Pentru că facultatea acordă burse de excelenţă, merit şi sociale;
• Pentru că dispunem de o bază materială ce corespunde celor mai înalte standarde;
• Pentru că facultatea dispune deun centru de practică propriu la Bran, precum şi de autocar şi microbuz pentru deplasări;
• Pentru că dispunem de amfiteatre, săli de seminar dotate cu calculatoare, aparatură multimedia, internet full-time, două biblioteci moderne (peste 6000 de volume).

Studii universitare de licenţă: Învăţământ cu frecvenţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură:
- Bucureşti - 200 de locuri (80 la buget); Filiala Slatina - 100 de locuri (30 la buget); Filiala Călăraşi - 120 de locuri (30 la buget)
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism
- Bucureşti - 400 de locuri (92 la buget)

Învăţământ la distanţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură – 225 de locuri
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism – 250 de locuri

Pe parcursul studiilor, studentul poate obţine următoarele certificate: Certificat pentru pregătirea personalului didactic (Modul psiho-pedagogic), Certificat de auditor intern de mediu, Certificat de Manager al sistemului de managementul calităţii, Certificat de absolvire al cursului de contabilitate (CIEL), Certificat de Manager de proiect.

Sursa: APAR
http://presa-agricola.ro

  • Publicat în Social

Maria Cîrjă, 20 de ani de activitate în agricultura românească

Maria Cîrjă este una dintre femeile de succes ale agriculturii românești, iar acest lucru este susținut de fermieri, de competitori și de persoanele care observă îndeaproape evoluția acestui sector. În luna aprilie a celebrat 20 de ani de activitate în agribusiness, iar cu acest prilej ne-a oferit un interviu în care ne-a vorbit despre pregătirea sa ca agronom, despre parcursul profesional, dar și despre planurile de viitor.

De la Mălini la București și invers

Maria Cirja Pioneer4Născută în comuna natală a poetului Nicolae Labiș, Mălini – județul Suceava, Maria Cîrjă este un exemplu care dovedește faptul că din lumea satului provin specialiști care fac cinste agriculturii românești. Traseul în acest domeniu l-a început odată cu înscrierea la Liceul Agricol din Fălticeni, în cadrul secției Horticultură. După cei 4 ani de cursuri, s-a hotărât să urmeze același traseu și a ales să se înscrie la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Silvice din București. „În anul 1988 admiterea la facultate a fost foarte dificilă, eram 11 candidați/loc. Mediile de promovare au fost foarte mari, iar selecția foarte riguroasă. Studiile s-au desfășurat într-un mediu de înalt profesionalism, am avut colegi foarte bine pregătiți, unii chiar proveneau din familii de agronomi și aveau altă experiență în spate. Apoi, profesorii dedicați și devotați și ei au contribuit enorm la dezvoltarea mea ca agronom“, a specificat Maria Cîrjă, director de marketing DuPont Pioneer pentru România și Republica Moldova.

Despre trecerea din provincie către Capitală, Maria spune că nu a influențat-o decisiv pentru că în cadrul facultății de Horticultură a regăsit livezile de pomi, via și florile cu care era deja obișnuită din anii copilăriei, dar și din liceu. Odată cu absolvirea facultății, în anul 1993, când lucrurile deja se schimbaseră și fiecare absolvent trebuia să își găsească de lucru, Maria avea să se reîntoarcă în comuna natală, unde pentru 1 an a fost profesor.

Cercetarea, un pas important

Primul an în câmpul muncii a fost, după cum susține aceasta, unul frumos și a avut un impact important în dezvoltarea personală și profesională, însă o întâmplare fericită avea să o readucă spre București. „Întoarcerea mea la București pot spune că a fost o întâmplare fericită, am venit să îmi ridic diploma de absolvire și m-am întâlnit cu un fost profesor care mi-a propus să merg către cercetare. Așa am avut ocazia ca pentru 2 ani și jumătate să lucrez la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură și Floricultură Vidra. Acolo, în 1994, încă se lucra la un nivel înalt, terenurile nu erau retrocedate, iar cercetătorii pe care i-am întâlnit erau foarte bine pregătiți, atât pe segmentul protecției plantelor unde am lucrat eu, cât și în cadrul altor sectoare ale cercetării agricole. Pot spune că pe unii dintre ei i-am avut ca părinți spirituali și au contribuit la formarea mea profesională“, a mai adăugat Maria.

Trecerea în agribusiness

Activitatea în cercetare a fost o provocare căreia i-a făcut față cu succes și care i-a adus numeroase cunoștințe noi, dar și imboldul de a activa la un nivel tot mai înalt. Astfel, în cadrul unui târg agricol a avut ocazia să cunoască mai mulți manageri din cadrul companiilor străine private și tot atunci a primit propunerea de a schimba cercetarea cu activitatea comercială. „Când ești tânăr îți dorești foarte mult să schimbi lucruri în viața ta, așa eram și eu. Am văzut imediat o perspectivă în dezvoltarea mea profesională și am acceptat propunerea de a lucra în cadrul companiei Makhteshim Agan ca director tehnic. Acolo am avut ocazia să lucrez alături de persoane bine pregătite, oameni care m-au primit cu brațele deschise și m-au ajutat să învăț foarte repede lucruri pe care nu le știam și să devin în câțiva ani un specialist cunoscut în toată România. În acea perioadă fermierii erau deschiși către tot ce era nou, companiile străine veneau cu tehnologii noi, cu produse de protecția plantelor performante, care aveau să schimbe modul de abordare a procesului agricol. Eu eram cea care trebuia să înregistreze produsele noi în România, să le promovez bineînțeles și așa ajungeam ca în fiecare an să cunosc aproximativ 2.000 de fermieri. Aceștia credeau pe cuvânt ceea ce le spuneam și mă sunau după ce foloseau produsele spunându-mi că am avut dreptate. Prin profesionalism am reușit în cei 10 ani ca produsele să fie cunoscute și vândute în cantități foarte mari“, a declarat directorul de marketing Pioneer.

10 ani la Pioneer

Începând cu anul 2007, Maria a devenit puntea de legătură dintre fermieri și produsele companiei DuPont Pioneer. Maniera în care aceasta a reușit să se facă înțeleasă s-a observat în creșterile vânzărilor companiei, dar mai ales în fermele agricultorilor români la momentul recoltării. Cu fiecare campanie de marketing pe care aceasta a implementat-o, produsele Pioneer au fost mai bine cunoscute, mai utilizate, iar fermierii au aflat toate informațiile necesare, astfel încât să facă alegerea cea mai potrivită pentru propria fermă. „Acum 10 ani eram un începător în lumea semințelor, pentru că în orice domeniu, oricât de bine l-ai cunoaște, trecerea de la un loc de muncă la altul este un nou început, iar semințele sunt, pentru orice specialist agronom, o provocare. Sămânța este un organism viu, ale cărei rezultate sunt foarte ușor de măsurat, iar responsabilitatea pe care o ai în momentul în care promovezi un anumit produs este foarte mare și nu ai voie să greșești. Am avut marele noroc să lucrez într-o companie care aduce în piață produse premium, ale căror rezultate sunt foarte greu de atins de competitori. Iar dacă toată echipa, nu doar persoanele care se ocupă de promovare, este una profesionistă, succesul vine de la sine. În ceea ce mă privește, rezultatele de astăzi reprezintă munca constantă pe parcursul întregii activități, reprezintă ani plini de provocări, de învățare continuă și devotament. Activitatea profesională îmi ocupă aproximativ 80% din timp, iar fiica mea, Iris, a fost de mică alături de mine, a participat la unele campanii și pot spune că a contribuit enorm în dezvoltarea mea ca om“, a completat Maria.

Întrebată ce ar fi făcut dacă nu ar fi activat în domeniul agricol, aceasta a specificat faptul că cel mai probabil ar fi rămas la catedră, pentru că îi plac mult copiii și consideră important rolul profesorului care trebuie să știe cum să transmită cunoștințele.

Mulțumită de întreaga activitate, de reușitele din domeniu, Maria susține că și peste 20 de ani, dacă condițiile îi vor permite, ar vrea să fie un bun consilier pentru tânăra generație, care dorește să activeze în agricultură și să contribuie la dezvoltarea acesteia în țara noastră.

În același timp, și-ar dori ca tehnologiile moderne să nu lipsească din fermele și gospodăriile românilor: „Provenind din mediul rural, chiar dacă dintr-un sat de munte, tot aveam câteva prăjini în jurul casei care erau arate cu calul. Îmi amintesc tot din perioada în care eram acasă faptul că tata semăna porumbul împrăștiindu-l cu mâna, iar când recoltam aveam știuleți de maximum 10 cm, iar acum de pe o plantă de porumb se pot recolta chiar și 700 grame de boabe, ceea ce este mare lucru. În unele zone aceste lucruri încă se mai întâmplă, iar visul meu ar fi ca aceste aspecte să se schimbe și toată lumea să poată apela la tehnologiile de ultimă generație“, a conchis Maria Cîrjă.

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 42-44

Agricultura bazată pe pesticide, cancerul și defectele genetice

Mondializarea agriculturii bazate pe folosirea pesticidelor a dus la expunerea forțată la toxinele agrochimice a multor comunități. Argentina nu este, nici ea, o excepție. În loc să producă produsele alimentare de care țara are nevoie, argentinienii sunt obligați să cultive soiuri modificate genetic pentru export. În cadrul acestui proces, comunitățile sunt deposedate de suveranitatea alimentară și de diversitatea agricolă, fiind forțați să reziste unui atac violent al agrochimicalelor folosite, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Cercetătorii au pus în legătură pesticidele folosite în agricultură cu apariția unor defecte genetice rare în unele sate agricole argentiniene. Conform unei cercetări efectuate în provincia Chaco de către profesorul Andres Carrasco împreună cu biochimistul dr. Raul Horacio Lucero, genomul uman a suferit daune grave în această zonă a Argentinei, unde au fost folosite în exces agrochimicale periculoase pentru sănătatea umană. Profesorul Carrasco (azi decedat) și-a petrecut viața luptând pentru oamenii din Argentina și din lume care suferă de noi malformații congenitale și cancer cu debut precoce din pricina celebrului și controversatului glifosat, substanța activă din erbicidul Roundup.

În cercetările sale, profesorul Carrasco a găsit un cluster de cancer în regiunea „Pampa gringa (o zonă din centrul țării colonizată în special de imigranți italieni), un loc cultivat cu soia modificată genetic. Cercetătorul a constatat că rata mortalității din cauza acestor tipuri de cancer este dublă față de media națională. Colegul său, dr. Lucero, a confirmat concluziile, spunând: „Rezultatul cercetării este o confirmare oficială a ceea ce am denunțat ani de zile. Cazurile de cancer s-au multiplicat ca niciodată înainte în zonele cu utilizare masivă a pesticidelor“. Dr. Lucero a început cercetarea în urmă cu mai mult de două decenii, când a investigat malformații majore și defecte congenitale la populația din Chaco. Cei care au fost în contact direct cu pesticidele au fost cei mai expuși riscului.

Printre dezastruoasele urmări ale infestării oamenilor cu glifosat, cei doi specialiști au enumerat malformații ortopedice și genitale grave. „Niciodată nu am avut vreo îndoială că aceste defecte nu ar fi fost provocate de expunerea la agrochimicale în timpul celor mai incipiente stadii de gestație. Nu am publicat aceste comentarii deoarece ele necesită susținere prin studii epidemiologice, precum și prin măsurarea pesticidelor și a metabolițior lor în urină și sânge și prin măsurători ale nivelului de deteriorare a ADN-ului la acești pacienți, prin studii de genotoxicitate“, a spus dr. Lucerno.

La momentul actual, Institutul de Medicină regională, UNNE, este angajat într-un proiect de cerce­tare care să valideze descoperirile echipei formate din cei doi oameni de știință. „Toți pacienții sunt veniți din zone cu mari producții agricole și mamele acestor copii au fost expuse la pesticide în cel mai direct mod. Lucrând pe câmp, ele au fost expuse agro-chimicalelor spray-ate din avioane care tratau plantațiile“, a spus dr. Lucero.

Patrik SCORUȘ, student anul II, IMAPA, București

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 54

Agricultură și educație la Centrul de Permacultură Ulmu

Lumea pare să atingă culmile civilizației. Suntem înconjurați de super tehnologii, de calculatoare inteligente, de roboți. În această lume artificială, care parcă vrea să ne devoreze, natura a rămas singura insulă de naufragiu. Iar oamenii care aleg această cale sunt tot mai mulți. Pentru că într-un final civilizația nu înseamnă doar progres tehnologic, ci și o viață conectată la sursele de energie nevăzute ale pământului, un trai în care respectul față de pământ este literă de lege. Andrei Lupșe și fratele său Lucian sunt de câțiva ani misionarii acestei credințe. Așa că au transformat moștenirea bunicilor, o gospodărie cu un hectar de pământ din Ulmoasa, Baia Mare, într-un centru educațional de permacultură. Un proiect similar altora din țară, dar care nu sunt nicidecum la fel de complexe precum acesta.

O mișcare ce a început peste tot în lume

ulmu a

„Foarte multă lume își dorește o viață mai sănătoasă, dar nu există atât de multă informație - cursuri, seminarii, workshop-uri - pe tema grădinăritul ecologic, a caselor naturale. Și atunci ne-am spus că trebuie să facem un centru educațional prin care să promovăm aceste lucruri.“ Și principiul s-a transformat din teorie în practică. Baza Ulmu, așa cum este promovat centrul de permacultură al fraților Lupșe, a devenit cunoscută în țară, dar mai ales în afara ei. Prin acest proiect străini de pe toate continentele au descoperit România și au venit aici pentru a învăța de la doi tineri români cum se face agricultură ecologică și cum își pot construi case naturale. Voluntarii interesați să petreacă timp la Baza Ulmu primeau gratuit cazare, masă și participau la cursuri teoretice, însă își aduceau aportul la construirea infrastructurii de la Baza Ulmu. Astfel, teoria se împletea cu practica pentru că prin aceste workshop-uri învățau cum se clădesc construcțiile ecologice sau cum se realizează grădinile fără sapă.

Era o experiență la finalul căreia plecau cu noțiuni teoretice și practice despre permacultură.

„Proiecte educaționale de agroecologie, permacultură, case naturale sunt peste tot în lume. Unele sunt gândite holistic, conectate ca și proiectul nostru, iar altele sunt specializate pe unul dintre aceste domenii. Practic, această mișcare a început peste tot în lume. În Australia, spre exemplu, conceptul de permacultură este foarte bine cunoscut. Încet-încet, această mișcare se simte și în Europa și chiar în România.“

Construcții naturale

ulmu d

În cinci ani Andrei și Lucian au schimbat chipul gospodăriei moștenite de la bunicii lor. Cu ajutorul voluntarilor, străini în mare parte, și chiar cu ajutorul sătenilor au reușit să construiască aici un ecodom din trei module, început de la fundație, zidărie, acoperiș de stuf cu racordări de pământ cu vegetație și piatră, o pivniță semiîngropată și au înființat grădini fără sapă care să asigure hrană sănătoasă. Fost absolvent al Facultății de Design din cadrul Universităţii Tibiscus din Timişoara, cu o pasiune pentru designul industrial, Andrei și-a propus să realizeze singur schițele construcțiilor ce aveau să fie înălțate la Baza Ulmu. Firește că pe parcursul lucrărilor s-a consultat cu diferiți arhitecți, însă doar pentru a se asigura că ideile sale pot fi realizabile.

„Deocamdată în România nu există meșteri care să construiască ecodomuri, așa că cei care vor să aibă o astfel de locuință trebuie să învețe cum să îl construiască. Asta am făcut și eu.“

La construcția unui ecodom intră cca un kilometru de sârmă ghimpată, 1.000 de snopi de stuf, 1.000 de saci de rafie cu pământ (tehnica super adobe). Sacii de rafie, deși nu sunt naturali, conțin puțină polipropilenă prin raportul cu conținutul de pământ (masă termică), așa că nu pot fi considerați nocivi. Pe lângă ecodom, s-a început și o nouă construcție hexagonală prin tehnica cordwood în care se folosesc bușteni din lemn și bârne lungi, cu acoperiș viu, cu ferestre rotunde. Scheletul și acoperișul acestei construcții este deja făcut. Urmează doar să fie pus acoperișul viu.

P

ulmu b

ermacultura – cultură agricolă permanentă - se bazează pe principii ecologice și biologice, iar sistemele sale sunt constituite astfel încât mediul să se autosusțină. Practic, este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, care imită relațiile existente în ecosistemele naturale.

Andrei și-a propus ca prin proiectul acesta să schimbe, chiar și în cea mai mică măsură, trendul de acceptare a industrializării de acum. Și asta nu poate fi realizat decât prin educație. În schițele sale sunt creionate o sală de clasă, alta de mese, căbănuțe de cazare, bucătărie și dușuri. Cu o astfel de infrastructură va putea oferi condiții mai bune participanților la seminarii. Baza Ulmu este încă în dezvoltare. O dezvoltare care trebuie susținută cu fonduri. De aceea, sistemul de voluntariat nu mai este valabil. În schimb, cei care vor dori să capete experiență teoretică și practică la centrul de permacultură pot participa contra cost la seminarii și workshop-uri. „Am studiat de-a lungul anilor arhitectura ecologică și designul în permacultură ca să oferim educație de cea mai înaltă calitate în argoecologie și construcții naturale. Baza Ulmu e o școală de permacultură unică, unde oameni de peste tot din lume vin sa învețe despre case naturale, grădinărit fără sapă, păduri comestibile și foarte multă informație utilă urmărind principiile de bază ale permaculturii. Ne-am dori ca pe viitor, la finalul workshop-urilor pe care le organizăm, să putem da oamenilor și o calificare pentru meșteri, ingineri agro­nomi sau arhitecți care vor să se specializeze pe domeniul ăsta.“ În funcție de durata lor, prețurile vor porni de la 100 de euro, bani care vor permite continuarea construirii infrastructurii.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 48-49

Ce promite noul Cabinet agricultorilor

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

APIA: Se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că, până la data de 31.01.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2016 (trim. IV al anului 2016).

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru anul 2016 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR  nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea  nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  • situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din ordin;
  • documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
  • copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  • copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
  • adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
  • adeverinţă în original de la Direcţia pentru agricultură judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  • situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate aferentă  perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
  • copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  • situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medical împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10;
  • copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
  • copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  • situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
  • copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  • situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.11 din ordin;
  • copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar;
  • situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicit ajutorul de stat;
  • copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

De asemenea, vă informăm că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua, în perioada imediat următoare, plățile pentru diferența aferentă cantităţilor de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul III 2016, aprobată prin Ordinului MADR nr.3/11.01.2017.

Diferenţa cantităţilor de motorină este de 66.267.838,808 litri iar valoarea totală a ajutorului de stat aferent este de 119.116.651, 00 lei.

32 de firme din agricultură, în Top 500 cele mai puternice afaceri din România

Cele mai mari 500 de companii din România au însumat, în 2015, o cifră de afaceri de peste 504 miliarde de lei, respectiv 113 miliarde de euro, reprezentând 41,24% din totalul rulajului economiei naționale, relevă topul întocmit de Forbes România în 2016. Potrivit datelor Registrului Comerțului, calculate în baza situațiilor financiare depuse de 654.000 de companii, cifra de afaceri a crescut, anul trecut, cu 5%, ajungând la 1.222 miliarde de lei (271 miliarde de euro), specialiștii apreciind că a fost cel mai bun rezultat din businessul românesc ca profit și afacere. Totuși, unii spun că nu a fost atins anul de referință 2008, când cifra de afaceri s-a situat la 300 de miliarde de euro. În acest clasament și-au făcut loc și 32 de firme din agricultură, dar numai 10 dintre acestea activează direct în producție.

Într-un Top 10 al celor mai importante și profitabile companii se situează Automobile Dacia-Pitești (19,16 miliarde de lei, cu un număr mediu de angajați de 13.884 ), unitate care se menține pe prima poziție pentru al treilea an consecutiv, aceasta fiind urmată de OMV Petrom Marketing (14,77 miliarde de lei, 222 de angajați), OMV Petrom SA (13,668 mld. lei, 15.581 de angajați), Rompetrol Rafinare SA (9,811 mld. lei, 1.173 de angajați), Kaufland România (9,174 mld. lei, 13.263 de angajați), Rompetrol Downsteam (8,24 mld. lei, 1.577 de angajați), British American Tabacco România Trading (7,35 mld. lei, 715 angajați), Lukoil România (5,43 mld. lei, 2.986 de angajați), Carrefour România (5,15 mld. lei, 7.985 de angajați) și E.on Energie România (4,84 mld. lei, 183 de angajați). Între primele zece se situează o singură companie cu capital de stat majoritar românesc, E.on Energie România (51%), dar Ministerul Economiei mai deține un pachet de acțiuni și la OMV Petrom (20, 63%).

Un singur român în Top 20

În clasamentul primelor 20 de afaceri se situează, printre multinaționale, o singură afacere cu capital integral autohton, Dedeman Bacău (locul 17), deținută de frații Dragoș și Adrian Pavăl. Compania, care are 7.656 de angajați în toată țara, a raportat o cifră de afaceri de 4,36 miliarde de lei, în creștere cu aproape 900 de milioane de lei față de 2014, și un profit net de 593 milioane de lei. De altfel, Dedeman și-a spulberat concurența străină în bricolaj, firme care au făcut carieră în lume neputând să țină piept investitorilor români.

Mai mulți traderi de cereale în Top 100, dar niciun agricultor român printre ei

Deseori se spune că, în agricultură, comercianții și intermediarii câștigă mult mai mult decât producătorii. Că lucrurile stau așa o dovedește și acest top. Patru companii – și niciuna cu capital românesc – se găsesc în primele 100 mari afaceri din România și toate activează în zona tranzacțiilor de cereale (acestea dețin cele mai mari silozuri din România). A cincea, Bunge România, provine din industria uleiurilor, iar ultima din Top 100 se ocupă și de comerțul cu cereale și oleaginoase, carne și vite, dar și cu inputuri agricole. De reținut, toate au depășit un miliard de lei cifră de afaceri:

• Locul 44, ADM România Trading SRL București (parte a firmei mamă fondată în 1902, în SUA), 2,38 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015;

• Locul 45, Ameropa Grains SA România (parte a Grupului Ameropa Elveția), cu sediul în Constanța, 2,376 miliarde de lei cifră de afaceri;

• Locul 51, Cargill Agriculture București (companie americană înființată în 1865), 2,092 miliarde de lei;

• Locul 78, Nidera București, companie chinezo-olandeză, 1,56 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015;

• Llocul 86, Bunge România, cu sediul în Buzău, 1,33 miliarde de lei (în România s-a impus prin mărcile Floriol și Unisol; a fost fondată în 1818, în Olanda, astăzi fiind o companie la nivel global, cu sediul central în SUA);

• Locul 98, Agricover – Ilfov, 1,189 miliarde de lei (firma este înființată în 1990 de un iranian stabilit în România. Compania este furnizor de soluții complete pentru agricultură – semințe, pesticide, îngrășăminte, ocupându-se, într-o pondere de 55% din afacere, și de comerțul cu cereale și animale).

Primul producător român, pe locul 157; prima fabrică de ulei românească, pe locul 166

Prima afacere sută la sută românească și-a făcut loc în acest clasament abia pe poziția 157. Este vorba despre Comcereal Dolj, grup înființat de Mihai Anghel în 1993, dar dezvoltat din 1999, odată cu achiziționarea Cerealcom. În prezent, firma operează în partea de sud-vest a României, acoperind cultivarea și comercializarea cerealelor, a plantelor oleaginoase, atât pe piața internă, cât și internațională (Grecia, Italia, Germania, Cipru, Spania, Turcia, Egipt, Libia).

În 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 726 milioane de lei. Un loc în intervalul 100-200 mai ocupă:

– Agrana România (126), companie austriacă din domeniul industriei de zahăr, cu fabrici la Roman, Buzău și Țăndărei, 929 milioane de lei;

– CHS Agritrade România (134), parte a cooperativei CHS din SUA, 898 mil. lei cifră de afaceri și activitate în comerțul cu cereale, semințe și furaje;

– Bunge Banube Trading Buzău (138), companie a grupului Bunge, situat deja în top pe locul 86, care se ocupă de comerțul cu materii agricole, cu o cifră de afaceri de 869 milioane de lei;

– Prutul Galați (166), 736 milioane de lei cifră de afaceri în 2015. Compania este cu capital integral românesc, fiind unul dintre principalii producători de ulei vegetal și unul dintre cei mai importanți jucători din industria de agribusiness din țară.

Alți 9 români în Top 500

În restul clasamentului, de la 200 la 500, se regăsesc mai mulți investitori autohtoni, cu afaceri fie în producția și comerțul de cereale, creșterea animalelor și procesarea cărnii, fie în industria de profil (procesare lapte, sfecla de zahăr, floarea soarelui), fie în furnizarea de servicii pentru agricultură sau industria de îngrășăminte chimice. Poziția firmelor, ca rulaj economic în 2015, fie că au sau nu acționariat românesc, este următoarea:

• Locul 220, Agro-Chirnogi Călărași, 567 milioane de lei (patroni libanezi cu cetățenie britanică);

• Locul 234, Alcedo București, 529 milioane de lei (afacere românească în domeniul distribuției de produse de protecție a plantelor, semințe și îngrășăminte chimice);

• Locul 255, Danone București, 484 milioane de lei (grup francez care activează în procesarea laptelui și fabricarea brânzeturilor);

• Locul 276, Albalact Alba, 450 milioane de lei (grup fondat de români, preluat de o firmă franceză);

• Locul 277, CrisTim 2 Prodcom București, 448 milioane de lei (firmă românească din industria cărnii);

• Locul 329, Interagro SRL Teleorman, 375 milioane de lei (firmă românească, agricultură, energie, industria chimică);

• Locul 337, Agricola Internațional SA Bacău, 365 milioane de lei (societate mixtă româno-germană de creștere a păsărilor, abatorizare, procesare carne și comerț);

• Locul 338, Agricost Brăila, 365 milioane de lei (afacere autohtonă în producția de cereale);

• Locul 353, Floarea Internațional SRL București, 347 milioane de lei (agricultură și procesare oleaginoase, societate românească preluată de Trans Oil Group, firmă cu sediul la Chișinău, fondată de un magnat american cu origini gruzine);

• Locul 355, Monsanto România, Ilfov, 346 milioane lei (SUA – producător și furnizor de semințe și tehnologii agricole);

• Locul 357, Agrana Buzău, 344 milioane de lei (Austria, industria zahărului);

• Locul 365, Fabrica de lapte Brașov, județul Covasna, 338 milioane de lei (acționariat elen, unitate de procesare lapte și brânzeturi);

• Locul 373, Vel Pitar, Vâlcea, 333 mil. lei (firmă românească de panificație);

• Locul 409, Pioneer HI-Bred România, Ilfov, 313 mil. lei (SUA – producător și furnizor de semințe și tehnologii agricole);

• Locul 414, Recunoștința Prodcomimpex Prahova, 309 mil. lei (antreprenor român, creștere vaci cu lapte, fabricare brânzeturi și industria cărnii);

• Locul 429, Rodbun Grup, București, 301 mil. lei (antreprenoriat autohton, producție și comercializare, multiplicator de semințe de cereale);

• Locul 430, Zahărul Oradea, Bihor, 300 mil. lei (acționariat german, industria zahărului);

• Locul 458, Avicola Buzău, 284 mil. lei (antrepre­noriat autohton, producția și comercializarea de furaje, pui și ouă pentru incubat);

• Locul 471, Agrisol Internațional, Prahova, 276 mil. lei (creștere pui, abatorizare, acționariat libanez);

• Locul 473, Interagro SA București, 275 mil. lei (afacere românească din agricultură, energie, industria chimică);

• Locul 484, Plantagro Com Vaslui, 266 mil. lei (afacere românească în producția de cereale).

Ar mai fi de precizat că mai multe companii (Bunge, Agrana, precum și cele controlate de Radu Timiș și Ioan Nicolae) s-au divizat în mai multe grupuri de firme, fiecare dintre acestea situându-se în Top 500.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 8-10

Cum a evoluat agricultura României în ultimii 8-10 ani

Institutul Național de Statistică a dezvoltat o aplicație denumită „Atlasul agricol“, instrument care permite vizualizarea de date sub formă de hărți și grafice dinamice privind suprafața agricolă, producția de legume, fructe și cereale, precum și efectivele de animale și producția de carne la nivelul fiecărui județ. În unele cazuri, cifrele sunt structurate pe 10 ani (producția de fructe, suprafața arabilă), ultimul an înseriat fiind 2014. Cu alte cuvinte, aplicația nu este actualizată, dar este singura care concentrează la un loc datele privind agricultura României. Pentru alte secțiuni, cum ar fi efectivele de animale, datele se referă doar la anul 2014.

Suprafața arabilă, în scădere sensibilă

Folosind graficele puse la dispoziție, fiecare județ poate afla în ce măsură a scăzut sau a crescut suprafața arabilă în intervalul 2005-2014. Iar lucrurile nu stau din punct de vedere statistic atât de rău cum se vehiculează în spațiul public, multe informații creând uneori imaginea unui dezastru național. Spre exempli­ficare, vă oferim situația din județele pozițio­nate în zonele de câmpie. Vom vedea că în câteva suprafața arabilă a crescut, iar Satu Mare conduce detașat la acest capitol, cu un plus de 8.100 ha. La polul opus, în Ilfov, de pildă, 7.500 ha au fost scoase din circuitul agricol, pesemne în favoarea construcțiilor, știindu-se faptul că zona are și cel mai mare ritm de dezvol­tare economică din ultimii 8-10 ani. Datele MADR arată că, în 2007, România deți­nea 9,423 milioane de hectare de arabil, iar în 2013 acesta ar fi scăzut la 9,389 milioane de hectare (minus 34.000 ha), ceea ce ar însemna o viteză de scoatere din circuit de 4. 847 ha/an.

Cereale, plante tehnice și cartof

Statistica MADR vorbește despre o suprafață cultivată cu cereale (grâu, orz, ovăz, porumb, orez) de 5,4 milioane de hectare, în 2014, față de 5,1 milioane de hectare, în 2007 (o creștere de 300.000 ha). În opt ani, dacă datele sunt reale, producția toată de cereale aproape că s-a triplat, crescând de la 7,8 milioane de tone, în 2007, la 22 de milioane de tone, în 2014. Suprafața cultivată cu plante tehnice era, în 2007, de 1,34 milioane de hectare, iar în 2014, de 1,496 milioane de hectare, cu o producție de 1,04 mili­oane de tone în 2007 și de 3,46 milioane de tone, în 2014. Suprafața ocupată cu cartof a scăzut substanțial, de la 268.000 ha, în 2007, la 198.500 ha în 2014. În schimb, producția totală a rămas aproape neschimbată, crescând pesemne randamentul la unitatea de suprafață (3,7 milioane de tone în 2007 și 3,5 milioane de tone în 2014).
(vezi tabel în revista tipărită)

Pomicultură

În schimb, în pomicultură se poate vorbi despre un regres continuu. Potrivit datelor centralizate la MADR, suprafața ocupată cu livezi era, în 2007, de 206.000 ha, iar în 2014, de 145.500 ha (minus 60.500 ha, cu un ritm de scădere de 7.652, 5 ha/an). Consecință directă, așa cum cel puțin ne informează „Atlasul agricol“: producția de fructe a scăzut uneori dramatic, cel mai mare declin fiind înregistrat în bazinele pomicole din estul și nordul țării, dar și în Subcarpații Meridionali (excepție făcând Vâlcea, la producția de prune, și Argeș, la producția de mere).
(vezi tabel în revista tipărită)

Zootehnie

În anuarul statistic al României, în 2014 efectivele de animale erau următoarele: bovine – 2.068.900 de capete, în scădere cu 750.100 capete față de 2007; porcine – 5.041.800 capete, în scădere cu 1.523.200 de capete comparativ cu 2007; ovine și caprine – 10.935.400 capete, în creștere cu 1.601.400 de exemplare față de 2007; păsări – 75.500.000 de capete, în scădere cu 6.540.000 față de 2007. Foarte interesant de urmărit ar fi distribuția efectivelor de animale în diverse județe ale țării. Cifrele, dacă vreți, sunt strâns legate de situația economico-socială din anumite zone, cu o concentrare a dezvoltării în vestul țării și oarecare minusuri în sudul și estul țării. În tabelele următoare aveți o situație cu primele cinci județe care dețin cele mai mari efective de animale.
(vezi tabele revista în tipărită)

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 12-14

PRIA Conferences va organiza și la începutul lui 2017 gala femeilor din agricultură

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem important, însă există încă loc de crestere, potențialul Romaniei în sectorul agricol fiind foarte mare.

Tocmai pentru importanța acestui sector în România, PRIA Confernces își va concentra eforturile pentru a organiza 5 evenimente dedicate agriclturii de-a lungul anului 2017, printre care amintim PRIA Agriculture și Gala femeilor în Agricultură, precum și Gala Fermierilor Români.

Evenimentele de business sunt importante pentru imaginea companiei și contribuie la dezvoltarea acesteia. Știind toate acestea, PRIA Conferences devine o extensie a departamentelor dumneavoastră de marketing și comunicare, vânzări și dezvoltare.

Evenimentele sunt oportunități perfecte pentru fiecare companie care dorește să iși mențină renumele sau să-l crească. Sunt, de asemenea, importante pentru creșterea vânzărilor. Prin intermediul lor pot fi lansate produse noi, se pot deschide noile birouri, pot fi prezentate rezultatele studiilor realizate de compania dumneavoastră, pot fi anunțate noi persoane din conducere sau rezultatele trimestriale si anuale.

“Multinaționalele, dar și antreprenorii și managerii din România, aleg să investească o mare parte din bugetele lor în evenimentele B2B”, ne spune Raluca Voivozeanu, CEO, Pria Conferences. “Daca doresc ca evenimentele lor sa fie de succes și să ramână în atenția participanților își amintesc de fiecare dată să le lase încredințeze expertilor care vor avea grijă de organizarea ireproșabilă a conferințelor, aniversărilor, lansărilor și a altor evenimente. Pentru profesioniștii ocupați din zilele noastre, care nu își permit să piardă timp foarte important pentru activitatea lor și pentru planificarea și organizarea evenimentelor, aceasta este cea mai bună opțiune, astfel economisind timp, bani și energie, dar și folosind mai puțin din resursele companiei, pastrându-și în acelați timp standarde înalte”, adaugă Raluca Voivozeanu.

Conferințele PRIA aduc mereu în dezbatere teme relevante, beneficiază de prezența speakerilor reprezentativi și reunesc sute de participanți care au aceleasi preocupări de business.

Noi îi încurajăm pe partenerii nostri să profite de experiența și resursele PRIA Conferences, deoarece echipele noastre sunt echipe bine pregătite ca să coordoneze evenimentele prin servicii excelente și cu pasiune. PRIA Conferences vă pun la dispoziție cele mai eficiente resuse pentru organizarea evenimentelor și vă pot sfătui în orice situatie legată de organizarea acestora.

“Părerea lectorilor, a clienților și a participanților din cadrul evenimentelor noastre este extrem de importantă după fiecare eveniment și faptul că ei continuă să colaboreze cu noi la fiecare ediție sau proiect nou înseamnă că sunt mulțumiți de colaborare și că obțin rezulate bune în urma colaborării cu noi”, ne marturisește Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences.

Managerii știu că, alegând să colaboreze cu noi, stabilesc noi direcții pentru că PRIA Confereces găsește cele mai interesante teme, idei noi de dezbatere, nișe pentru care nu au mai fost organizate evenimente în România, evenimente în premieră la noi. Exemple concrete pot fi: Gala PRIA destinată femeilor în agricultură, seria de conferințe destinate proprietății intelectuale pentru sectorul IT&C și un weekend premium de business pentru aviație. Selectăm de fiecare data locații de 5 stele sau de prestigiu pentru evenimentele ce vor fi organizate atât în București, cât și în Cluj, Timișoara, Iași, Constanța și multe altele.

“PRIA este renumită pentru crearea evenimentelor premium pentru fiecare sector de business, evenimente despre care toți cei care au participat iși amintesc cu plăcere despre fiecare în parte. Organizarea acestor evenimente interesante și utile, unele dintre acestea în premieră organizate în România, a reprezentat modalitatea noastră de a ne menține poziția de trendsetteri pe piața evenimentelor de business din România”, ne-a declarat Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Confereces.

APIA: Ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la 31 decembrie 2016 se depun Cererile de acord prealabil pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Cererile se depun la Centrele judeţene ale APIA sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, respectiv la centrele judeţene APIA/ municipiului Bucureşti pe raza cărora au fost depuse cererile pentru finanţare prin rambursare în cadrul schemei de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare se depune anual, pentru fiecare an calendaristic aferent perioadei de aplicare a schemei de ajutor de stat reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.1174/2014, respectiv 2015-2020 inclusiv.

Beneficiarii schemei sunt:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală.

Ajutorul de stat se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc următoarele condiţii, în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

  • să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);
  • să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;
  • să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  • să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  • suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, cu excepţia suprafeţelor aferente legumelor cultivate în spaţii protejate. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
  • să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;
  • să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursarea diferenței de acciză se depune însoţită de următoarele documente:

  • copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;
  • adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate după caz;
  • adeverinţă în original de la Registrul agricol, eliberată în anul de cerere, cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  • adeverinţă în original eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;
  • situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată (Anexa 2 la Ordinul nr.1727/2015);
  • copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  • situația privind calculul efectivului rulat/mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar (Anexa 3 la Ordinul nr.1727/2015);
  • dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;
  • copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;
  • cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;
  • angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală.

RALF -Forumul Internațional de Agricultură

Romanian Agriculture Leadership Forum, RALF, a reunit la București cei mai mari fermieri din țară, dar și reprezentanți ai agricultorilor din străinătate. Considerat un proiect de comunicare dedicat fermierilor și liderilor din industrie, evenimentul a vizat prezentarea bunelor practici și a modelelor de succes din agricultura românească și internațională.

Unde ne situăm?

În cadrul sesiunii intitulate Fermierii și viitorul, invitatul special, secretarul general COPA&COGECA, domnul Pekka Pesonen, a punctat mai întâi de toate faptul că fermierii trebuie să fie uniți în luarea deciziilor: „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie să fie prezenți în mod activ la luarea deciziilor la nivel european. (…) Agricultura României este un factor cheie pe piața Uniunii Europene și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar intern trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu fermierii europeni.“

Prezent la eveniment, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR și una dintre principalele voci ale agriculturii românești, a precizat faptul că pentru a prospera este nevoie de o strategie durabilă a sectorului agricol: „De 25 de ani nu se reușește, cel puțin la nivelul Ministerului Agriculturii, să se întrunească o echipă de profesioniști, adică persoane ancorate la realitatea din teren. Mă uitam azi în sală la distinșii mei colegi, cu care mă mândresc în fața oricărui fermier din Europa pentru că sunt oameni de mare clasă, sunt mari profesioniști, și cred că sunt de apreciat pentru că ce au făcut aceștia din nimic nu știu care alții puteau să facă. Mă uit la dânșii și nu aș putea face un clasament. Singurul lucru care îi deosebește este doar numele, în rest toți sunt la fel, oameni extraordinari. Dar, din păcate, dintre acești oameni extraordinari, care știu ce să facă, nu i s-a dat niciunuia posibilitatea să organizeze o strategie. Și, astfel, în instituțiile statului, și nu numai cea agricolă, au ajuns persoane care se pricepeau cel mai puțin la acest lucru și, care fără să țină cont de o realitate, ne-au adus acolo unde (...) mai mult să ne încurce. Mă uit la colegii mei și văd în fiecare unul dintre cei mai buni miniștri, dar nici secretari de stat n-au ajuns. (...) Din păcate, unii rămân doar la stadiul că au făcut anumite cursuri, dar fără să le poată implementa în realitate. Pentru toate aceste lipsuri cei care suferă suntem noi, agricultorii. Vrem ca deciziile politice, mai ales cele care țin de agricultură, să ne ajute și nu să ne încurce, cum din păcate se întâmplă acum.“

Ținând cont de prezența la eveniment a reprezentantului COPA&COGECA, președintele LAPAR a adus în discuție și uniformizarea subvențiilor la nivel european. „Îi cunosc activitatea domnului Pekka Pesonen, dar i-aș pune o întrebare, chiar obraznică: n-am văzut niciun lobby de a uniformiza subvențiile! Suntem pe o piață, spunem noi, egală, uniformă. Cum? Dumitale cu Ferrari, iar eu cu Oltcit-ul? (...) V-ați implicat vreodată când ați văzut că se iau hotărâri la nivel european, discreționar? Fără să se țină cont de realitatea și cutuma zonei respective?“ a întrebat Baciu. Afirmațiile aces­tuia au determinat intervenția domnului Pesonen care a precizat: „Când vorbim de scheme de sprijin, organizația noastră pune presiune pentru un tratament egal al fermierilor. Avem o declarație comună prin care am spus că este nevoie să se reducă diferențele de nivel al subvențiilor. Mai mult, am susținut și mai multe investiții în infrastructură, în special în România, în Europa Centrală și de Est, pentru că știm că voi sunteți în urmă. Este în interesul nostru să vă aliniați celorlalți membri ai UE. Trebuie să vă tragem în sus. De asta sunt astăzi aici. Să nu greșim! Nu este în interesul UE sau al comunității agricole europene ca fermierii români să fie în dezavantaj în lanțul alimentar față de colegii lor din alte state membre. Trebuie să fiți trași în sus, de aceea noi suntem aici. Nu ne înțelegeți greșit! Nu suntem aici să vă retrogradăm, ci dimpotrivă.“

Modele de succes

Prezent la eveniment, domnul dr. ing. Lucian Buzdugan a prezentat activitatea de succes a firmei Agricost, dar a propus şi soluţii prin care agricultura ţării ar putea prospera: „Principala idee pe care am vrut să o lansez este că România are cele mai mari rezerve neexploatate comparativ cu celelalte țări europene. Cred că am putea și noi, intrând pe un făgaș normal și organizându-ne mai bine prin politici agricole, dar și cu o strategie pe care să o implementăm de la început până la sfârșit. Cred că în felul acesta putem fi și noi alături de toate celelalte țări ale UE. Cum putem rezolva problemele agriculturii românești a fost cel de al doilea subiect pe care am vrut să îl punctez. Pentru ca agricultura să se poată dezvolta trebuie să avem în vedere 3 direcții. În primul rând trebuie să maximizăm randametele/ha, al doilea să reducem costurile/ha, dar să și creștem profitul fără de care nicio companie nu își poate continua activi­tatea. Pe noi ne preocupă în primul rând să creștem această producție având grijă suste­nabilă, fără să poluăm, fără să încurcăm viitorul copiilor noștri pentru că s-au făcut greșeli, nu de țara noastră, ci de altele care regretă și astăzi. O astfel de întâlnire m-a încântat și am apreciat faptul că e prima dată când s-au adunat marii fermieri care de obicei sunt huliți. Eu nu am nimic cu cei 3 milioane de „fermieri“ care dețin în medie 2 ha. Că aceștia trebuie ajutați şi trebuie organizați ca și ei să producă mai mult este adevărat! Şi sunt o mie și una de căi prin care se poate realiza acest lucru, dar nu dând în cap marilor exploatații și să le ridicăm pe cele mici. Deocamdată s-a luat din subvenția de pe hectar și s-a dat fermelor mici, foarte bine că s-a luat, dar aștept să văd care este rezultatul, dacă la anul vom avea o producție mai mare la cultura grâului. Dacă am da vouchere pentru semințe, pesticide, îngrășăminte, combustibil și așa mai departe, sigur le-ar duce pe pământ, altfel, de multe ori banii iau altă destinație.“

Un alt model de succes al agriculturii din România oferit ca exemplu în cadrul evenimentului a fost activitatea domnului Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici. Acesta a punctat faptul că, deşi este considerat un exemplu de succes, anul acesta a înregistrat şi o pierdere importantă în bani şi asta numai din cauza embargoului rusesc: „Din toamna anului trecut și până-n luna mai a acestui an, în condițiile în care UE, îndrăgostindu-se puternic de Ucraina, am câștigat un embargo cu rușii. Am pierdut enorm de mult. Pe jumătate de an livrarea a 5.000 de tone de carne m-a dus în pierderi de 2,5 milioane de euro. Niciodată, în ultimii ani, prețul cărnii nu a fost atât de mic. S-a ajuns de la 1.750 de euro – 1.800 euro/tonă la 1.200 de euro/tona de carne și sub 1.200 de euro/tonă. O negociere proastă din partea Uniunii Europene. Nu trebuia! Ce am câștigat astăzi? Am câștigat că s-a trezit ursul din bârlog și rușii au început să-și facă abatoare, complexe de porci și s-a pierdut definitiv o piață pentru carnea de porc. “

Discursul fermierului din vestul ţării a vizat şi o altă problemă a agriculturii româneşti: forţa de muncă. Agricultorul a precizat faptul că, deşi alţi colegi agricultori îi reproşează faptul că le oferă salarii mari muncitorilor, iar acest lucru apare publicat şi în presă, el va continua să îi plătească ca până acum pentru că doar aşa vor veni românii acasă din străinătate.„Plătim bine oamenii. Am avut multe întâlniri cu colegii și toată lumea spunea că, atunci când vin televiziunile pe la noi, să nu mai spun ce salariu câștigă oamenii de la Curtici. Stimați colegi, numai așa ne putem aduce românii acasă din străinătate, dacă-i plătim bine. Pentru că așa cum se uniformizează prețul la absolut toate lucrurile, așa se uniformizează salariile și atunci oamenii vor veni acasă pentru că peste tot avem nevoie de forță de muncă, avem nevoie de oameni. Trebuie să facem ceva, sunt oamenii în forță pe care trebuie să-i aducem acasă, altfel nu mai avem nici cu cine să ieșim în stradă.“

Rezultatele lui 2016

Dincolo de eveniment, atât preşedintele LAPAR, cât şi preşedintele Agricost au pus în evidență pentru Lumea Satului rezultatele acestui an agricol. Una caldă din Insula Mare a Brăilei, alta rece din Moldova, aceasta ar fi concluzia din declaraţiile celor doi. „Am încheiat recent și recoltarea porumbului, ne bucurăm că am finalizat înaintea perioadei cu ploi. Am reușit să obținem puțin peste 13 tone de boabe/ha. Celelalte producții ne mulțumesc, dar trebuie să spun că preocuparea noastră este să reducem costurile mai mult decât să creștem producția“, a precizat dr. ing. Lucian Buzdugan.

De cealaltă parte a baricadei, fermierul Laurenţiu Baciu nu este la fel de mulţumit şi asta datorită faptului că ploile au împiedicat recoltarea în timp util a porumbului. „Cum a fost acest an agricol? Aveam să spun că era cât pe ce să fie bine, dar vremea din ultimele săptămâni nu îmi dă voie. Producțiile au fost mult mai bune decât anul trecut, chiar şi ţinând cont de faptul că în zonă a fost o secetă cruntă, dar totuși ploile din ultima vreme nu ne-au permis să intrăm la timp în câmp pentru a recolta. Nu știu ce vom face în final, pentru că începem să înregistrăm pierderi serioase.“

KWS, partener principal

Continuând seria întâlnirilor cu caracter informativ documentat, KWS Semințe a ales să devină partener principal la prima ediție RALF, unde au luat cuvântul personalități marcante ale mediului agronomic.

„Alegerea noastră ca partener principal în proiect s-a pliat perfect pe faptul că anul acesta compania KWS Semințe a cunoscut cea mai bună evoluție din România în domeniul companiilor producătoare de semințe de porumb și am demonstrat astfel că suntem specialiștii în semințe pentru fermieri. Performanța noastră se datorează capacității de a asculta și respectului pe care îl acordăm partenerilor noștri. «Câte ferme, atâtea soluții» este deviza noastră și ne dorim prin tot ceea ce construim să venim în întâmpinarea fermierilor români cu know-how, expertiză și informații tehnice, astfel încât să dezvoltăm o comunitate bazată pe dialog și schimb de experiență“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe, care a deschis oficial sesiunile de discuții și prezentări din cadrul forumului.

Succesiunea prezentărilor documentate menite să aducă un plus de informare utilă pentru activitatea de bază a fermierilor români a fost completă prin discursul interactiv al domnului Ion Voinea, doctor în științe agricole și directorul de Produse al KWS Semințe, a cărui activitate de bază se referă la supervizarea testării produselor KWS în sensul adaptării acestora la condițiile pedoclimatice și tehnologice din România. Cu mesajul „Soluțiile oferite de KWS, răs­punsul potrivit pentru schimbările climatice“, Ion Voinea a punctat faptul că: „Schimbările climatice sunt o certitudine, iar omenirea se află în fața unor provocări deosebite. KWS desfășoară programe de ameliorare în întreaga Europă. În România KWS oferă semințe adaptate climatului temperat-continental și specificului pedologic local. În centrul de cercetare de la Alexandria am creat Kamparis – primul hibrid de porumb produs de o companie multinațională în România.“

Bogdan Romaniuc, organizator: „A fost o primă ediție a unui proiect nou pentru România, un concept care a adus laolaltă marii fermieri români, cei fac productivitate și sunt adesea premiați. A fost un eveniment cu multe prezentări de bune practici din România și din alte 10 țări ale Uniunii Europene. Cred că fermierii aveau nevoie de un cadru de business care să abordeze tematici de actualitate într-un context internațional. Este un proiect amplu, un vast schimb de experiență care vrem să se transforme în Forumul Internațional de Agricultură al României. Cred că temele pe care le-am ales au stârnit interesul participanţilor. Am vorbit despre viitorul agriculturii cu lideri de la Bruxelles și lideri din România. Am continuat cu sesiunea dedicată marilor fermieri români; trebuie menționat că am ales două nume în acest an, dar anul viitor vor fi alți fermieri reprezentativi care ne vor împărtăşi din experienţă. Următoarea temă a fost dedicată managementului fermei, unde am avut exemple de bune practici din Germania și Marea Britanie, apoi o altă secţiune a fost dedicată tinerilor agricultori, unde a participat și vicepreședintele consiliului european al tinerilor fermieri. De asemenea, am avut o sesiune dedicată jurnaliștilor, pentru că știm că este importantă comunicarea și în agricultură. Sesiunea finală am dedicat-o fermierilor din sală, care au putut să își exprime punctul de vedere pe tematicile evenimentului.“

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Vremea stabilește noi tipare în agricultură

În ultimii 30 de ani scenariul climatic a suferit o reconfigurare. Incidența fenomenelor extreme s-a triplat, valorile temperaturii au urcat, riscul de secetă a crescut. Iar vremea nu și-a dezvăluit încă toate metehnele, spune dna Elena Mateescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie.

Temperatura crește an de an

Pericolul schimbărilor climatice este deja o certitudine confirmată de măsurătorile meteorologice. Fenomenul încălzirii globale se manifestă în continuare, iar anul 2016 are, cel puțin în primele 9 luni, o abatere pozitivă de aproape un grad față de media secolului XX. Astfel, 2016 va fi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor la nivel mondial și va doborî recordul anului 2015.

„Vorbim despre o creștere evidentă a temperaturii medii la nivel anual, dar și sezonier, și nu în ultimul rând de o alternanță a perioadelor secetoase, așa cum s-a întâmplat în verile anilor 2015, 2012, 2010 și 2007. Aceste perioade secetoase sunt întrerupte de precipitații abundente căzute pe secvențe foarte scurte de timp, de numai 24-48 sau 72 de ore, cu o distribuție neuniformă în teritoriu. Acest fenomen poate genera viituri de mare amploare la scară locală. Spre exemplu, în Moldova luna octombrie a fost cea mai ploioasă din istoria măsurătorilor la nivelul acestei regiuni. Practic, media precipitațiilor a fost de trei ori mai mare decât era normal. În județele Vrancea și Galați s-au înregistrat cantități de precipitații de 100-120 l/mp în numai 3-4 zile, când ar fi trebuit să fie o medie de 40-50 l/mp. Această fluctuație de la o regiune la alta sau în timp și spațiu este foarte evidentă. Proiecțiile pentru 2021-2050 confirmă că, în funcție de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală a aerului ar putea înregistra în continuare creșteri de peste 2,5-4,5 grade asociate cu un deficit de precipitații în special în lunile de vară.“

Viitorul este al hibrizilor rezistenți

În contextul schimbărilor climatice, fermierii trebuie să ia în considerare o varietate de hibrizi de grâu și porumb care să reziste la stresul termic și seceta pedologică. Pentru a avea un proces continuu al evoluției în câmp vor trebui cultivate soiuri extratimpurii şi soiuri tardive. Este posibil ca verile să devină tot mai lungi și mai călduroase, iar prin cultivarea unor varietăți cu o vegetație mai scurtă impactul asupra culturii și a producției să nu fie atât de mare. Spre exemplu, dacă avem un hibrid cu perioade de recoltare la începutul lunii iulie, pierderile nu vor fi atât de mari. În cazul hibrizilor tardivi de porumb, chiar dacă aceștia sunt mai productivi, există un risc mai mare de diminuare a producției în condiții de secetă. Șeful serviciului de agrometeorologie, dna Mateescu, recomandă ca, în condițiile unei insuficiente aprovizionări cu apă a solului, să se aplice un sistem minim de lucrări care să permită conservarea rezervei de apă. Astfel, semănatul se poate face într-un pat germinativ bine pregătit care asigură o răsărire a plantelor în cel mult 10-12 zile. Ulterior, dacă vin precipitații de peste 15-20 litri/mp beneficiul este maxim.

Data lucrărilor agricole se va schimba

Administrația Națională de Meteorologie dispune de cea mai performantă infrastructură din sud-estul Europei. Există 160 de stații meteorologice automate care transmit date în flux automat la minut, o rețea de opt radare care oferă informații estimative privind cantitățile de precipitații și o rețea care face măsurători privind rezerva de apă în sol și în baza căreia se obțin informații privind evoluția regimului de umiditate din sol pe toată durata anului. În funcție de aceste informații, fermierii își pot adapta lucrările în câmp.

De altfel, schimbarea datelor din calendarul agricol a fost un alt subiect al discuției avute cu dna Elena Mateescu. Potrivit proiecțiilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații, cel puțin pentru grâu, pe viitor înființarea culturilor se va face la o altă dată decât cea de acum. În prezent, în sudul României se însămânțează începând din 25 septembrie și până spre 15-20 octombrie. În contextul schimbărilor climatice previzibile, semănatul se va face mai târziu. Această creștere a temperaturii asociată cu precipitații ușor mai abundente în anumite secvențe în luna octombrie, reface rezerva de apă din sol după o vară secetoasă. Astfel este posibil ca pe viitor să vorbim despre o perioadă optimă de înființare a culturilor de toamnă începând din 5 octombrie până spre 5 noiembrie. Comparativ cu grâul, la porumb vom putea vorbi despre un semănat mai timpuriu, începând chiar de la jumătatea lunii martie până cel târziu 10 aprilie. Acum perioada optimă este cea cuprinsă între 1-20 aprilie.

Cum va fi iarna aceasta

Estimările ANM indică pentru ultima lună de toamnă temperaturi apropiate de normal, exceptând partea de sud-est, local în sud și vestul țării, unde este de așteptat ca valorile termice medii lunare să fie mai ridicate decât în mod obișnuit. Cantitățile de precipitații au în continuare caracter excedent – în toată luna noiembrie, spre exemplu, se înregistrează 40-45 l/mp. În decembrie, temperaturile vor evolua, în general, în limite normale, cu ușoare tendințe de valori peste ceea ce ar fi normal pentru prima lună de iarnă, mai ales în partea de sud-vest și local în sudul țării. Însă, pe măsură ce ne îndreptăm spre iarnă, temperatura va scădea, iar în ianuarie, cea mai rece lună din an, valorile termice vor fi mai scăzute în special în partea de centru, vest și nord a României și cu precipitații ceva mai multe în partea de vest. Deși se înregistrează o creștere a temperaturii medii lunare, chiar și iarna sunt perioade în care valorile temperaturilor sunt mai ridicate; nu este exclus ca acestea să fie întrerupte de valuri de frig care să aducă și strat de zăpadă abundent și viscol, cum ar fi normal. În luna decembrie trebuie să se înregistreze în mod normal un viscol, în ianuarie unul sau două viscole, la fel și în februarie. Statistica ultimilor ani a arătat însă că iarnă autentică cu strat de zăpadă foarte abundent se înregistrează abia în a doua jumătate a iernii. Nu este însă o regulă care trebuie să se aplice și în iarna 2016-2017.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 10-11

Județul Teleorman, la cumpăna dintre anii agricoli

Chiar dacă la prima vedere nu este atât de faimos precum Ialomița, Călărași sau Brăila, judeţul Teleorman este totuși o regiune cu o pondere însemnată în producția agricolă a României. Pe lângă potențialul însemnat în domeniul culturii mari, acest județ conține și importante bazine legumicole. Așezarea pe malul Dunării îl face interesant și din punct de vedere al comerțului cu cereale. Iată numai câteva dintre motivele pentru care am dorit să stăm de vorbă cu doamna Veronela Pantalie, directorul Direcției Județene pentru Agricultură, la cumpăna dintre anii agricoli.

Plantele medicinale, tot mai vizibile pe harta culturilor

„Suprafața agricolă a județului este, conform datelor DAJT, de 497.674 ha, dintre care nu mai puțin de 455.865 ha teren arabil“, ne-a spus doamna Pantalie. Terenul a fost utilizat astfel: 268.460 ha pentru cultivarea cerealelor pentru boabe, 129.790 ha pentru plante uleioase, respectiv rapiță și floarea soarelui, 33.510 ha pentru nutrețuri, iar 9.968 ha pentru loturi de producție seminceră. Legumele au crescut pe 1.413 ha de grădini și pe alte 5.433 ha de legume în câmp și solarii.

Un aspect aparte este cultivarea, pe o suprafață de peste 33.200 ha, a plantelor medicinale. „Există o societate care are un contract cu HOFIGAL și le furnizează acestora cantități importante de materie primă. După ei s-au luat și numeroși producători individuali. Această cultură este una destul de scumpă, pentru că majoritatea lucrărilor se fac manual și este o cultură pretențioasă. Cele realizate la noi se încadrează în categoria bio. Cu toate acestea, suprafața ocupată de aceste culturi a înregistrat o creștere însemnată față de anii trecuți“, apreciază directorul DAJ Teleorman.

O altă noutate este că, în ultimii ani, micii producători au început să își înființeze livezi, lucru mai puțin obișnuit în zonă. În partea de nord a județului a existat chiar o încercare de realizare a unei livezi de migdali. Din păcate, din cauza secetei, livada a rămas cu goluri, căci mulți puieți nu s-au prins. Fermierul, însă, a cerut autorizație pentru a replanta în această toamnă.

Privind cu jind la Dunăre

În ceea ce privește rezultatele, la grâu și la orz s-au situat în jurul mediei multianuale: aproximativ 3 t/ha. La floarea soarelui s-au obținut 1,7 t/ha, iar la porumb numai 2,7, conform rezultatelor provizorii. Aceste două din urmă culturi au fost puternic afectate de secetă. „La porumb s-a obținut o producție sub jumătate față de anul trecut. A fost un an foarte ciudat. Pe de o parte, în primăvară mulți fermieri au semănat târziu, din cauza ploilor. Apoi a început seceta, iar porumbul a prins toată perioada de secetă“, explică Veronela Pantalie.

În ceea ce privește irigațiile, deși Dunărea reprezintă limita de sud a județului și există și UAI-uri, nu s-a mai irigat din 2010. Motivul îl reprezintă prețul crescut al apei. „Asta chiar și în condițiile în care au existat și câteva UAI care au fost modernizate în cadrul Măsurii 1.2.5. Fermierii ar vrea irigații, dacă s-ar putea, dar nu își pot permite“, apreciază conducătoarea Direcției Agricole.

Desigur, ca peste tot, a existat și o excepție, respectiv o suprafață de 302 ha, la Zimnicea, plantată cu tutun. „Fiind o cultură foarte bine plătită, proprietarilor probabil că le-a convenit să irige“.

În concluzie, fermierii teleormăneni nu au rămas decât cu privitul Dunării. Și poate, cu un pescuit sportiv în clipele de răgaz...

Grâul, ca emblemă...

Dacă ar fi să numească o cultură reprezentativă pentru județ, dna Pantalie ar alege-o pe cea de grâu, pe care o consideră emblematică atât prin suprafața alocată, cât și prin producția obținută. „Asta cu toate că și suprafața cultivată cu rapiță a crescut mult în ultimul an“.

În Teleorman există peste 600 de exploatații mai mari de 50 de hectare. Cea mai renumită firmă din domeniul agriculturii este InterAgro, aparținând miliar­darului Ioan Nicolae. Caracteristic acestui concern este multitudinea de culturi pe care le practică. În acest an, pe lângă culturile tradiționale, de cereale și floarea soarelui, a cultivat tutun și multă lucernă.

Ajutorul „de minimis“ produce efecte

Un pas înapoi în ceea ce privește dezvoltarea agricolă a județului Teleorman s-a înregistrat în domeniul zootehniei. „Au dispărut marile complexe care existau odată în Teleorman. „Acum mai există doar un complex la Zimnicea și o fermă de porci la Salcia“, ne-a spus doamna Pantalie. Cu toate acestea există o tendință de revenire, căci, în încercarea de a da plusvaloare produselor, marii fermieri au început să facă și ceva zootehnie.

„Cele mai puternice semnale vin însă din partea micilor producători, care au început să crească efectivele de ovine. Cred că este și rezultatul implicării statului, prin acordarea ajutorului de minimis. Există solicitări pentru achiziționarea a 80 de berbecuți, în ultimele săptămâni“, consideră directorul DAJT. Această dezvoltare și-ar putea avea rădăcinile într-o veche tradiție a zonei, căci brânza de Teleorman, ca și oaia cu cap negru, erau emblematice pentru județ.

Pe lângă secetă, și grindina!

„În ultimii doi ani, cea mai mare problemă a agriculturii din zona Teleormanului a fost seceta extremă. Anul acesta, însă, a fost și primul an în care ne-am confruntat și cu grindina. Suprafețe întinse au fost afectate de acest fenomen. Până acum, doar mici suprafețe erau afectate“, adaugă Veronela Pantalie la bilanțul anului agricol.

Cei mai afectați de grindină au fost legumicultorii din cele trei mari bazine legumicole ale județului: Peretu, Cervenia și Dorobăneasa.

Mai ales în Peretu, legumicultura s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă. Există o tradiție în cultura cartofului timpuriu, urmat apoi, ca și culturi succesive, de varză și mai ales, ardei. „Au apărut multe solarii noi, iar oamenii de acolo sunt foarte muncitori. E îmbucurător că sunt și destui tineri printre ei, care au propriile lor ferme“, spune interlocutoarea mea. „Din păcate, legumicultorii nu au unde să își desfacă marfa. De obicei, merg la București unde o vând en-gros. Prețul obținut, însă, este foarte mic“, încheie domnia-sa.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 10-11

A fost aprobată majorarea sumei alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorină în agricultură în 2016

În şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost aprobată majorarea sumei alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorină în agricultură în 2016, de la 338,819 milioane lei la 647,248 milioane lei.

Se asigură astfel resursele financiare necesare pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată agricultură în trimestrele II și III în 2016, având în vedere că din suma de 338,819 milioane lei alocată inițial a fost utilizată până în prezent 314,446 milioane lei.

Măsura vine în sprijinul agricultorilor prin finanțarea și în anul 2016 a schemei de susținere a cheltuielilor producătorilor agricoli, prin diminuarea costurilor de producție, și încurajează desfășurarea în continuare a activităților din agricultură.

De asemenea, hotărârea aprobată clarifică aspecte legate de gestionarea sumelor, respectiv modalitatea de alimentare a conturilor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură   și virarea sumelor cuvenite către beneficiari.

Astfel, potrivit actului normativ, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întocmeşte şi transmite trimestrial la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţia centralizatoare cu beneficiarii şi sumele exprimate în lei, fără subdiviziuni, aferente cantităţilor de motorină determinate la plată.

După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se alimentează contul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care alimentează conturile centrelor județene, respectiv al municipiului București cu sumele cuvenite.

Sumele cuvenite vor fi virate în conturile beneficiarilor, conform legislaţiei în vigoare, de către centrele județene, respectiv al municipiului București, ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se modifică corespunzător.

Informații suplimentare:

Începând cu anul 2015, conform HG nr.1174/2014, se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015-2020 este de 3,334 miliarde lei.

Pentru anul 2016, suma inițială alocată din bugetul Ministerului Agriculturii este de 338,819 milioane lei. Din această sumă, a fost plătită până în prezent suma de 314,446 milioane lei, astfel încât diferența de 24,372 milioane lei nu ar fi fost suficientă pentru acordarea subvenției la motorina utilizată în trimestrele II și III în 2016.

Sursa: madr.ro

Cum se asigură consultanța în agricultură

Nivelul și calitatea recoltelor obținute depind de nivelul tehnologiei aplicate, iar acest nivel este condi­ționat de gradul de pregătire profesională în domeniu al agricultorilor.

Desigur că marile societăți comerciale agricole au specialiști de înaltă clasă (dr. ing. L. Buzdugan, dr. ing. D. Muscă, dr. ing. Gh. Nițu etc.) care aplică cele mai moderne metode agrotehnice și obțin producții la nivelul țărilor din vestul Europei.

Dar ce facem cu cele peste 3,5 mil. de gospodării țărănești individuale care dețin peste 7,5 mil. ha teren, împărțit în peste 30 mil. loturi minuscule? Aceștia nu dispun nici de bani, nici de mecanizare, dar nu au nici cunoștințele necesare pentru a ști ce soiuri (hibrizi) să cultive, ce îngrășăminte și ce pesticide să folosească, cu mențiunea că o bună parte din acești agricultori provin din alte domenii de activitate și nu din agricultură.

Cine se ocupă de aceste milioane de agricultori pentru a-i sfătui ca mai întâi să se asocieze și apoi să practice o agricultură modernă?

Încă de pe la începutul secolului trecut, un inimos ministru al Agriculturii, C. Garoflid, era preocupat de propaganda necesară printre țărani pentru răspândirea celor mai bune mijloace de cultură. El și-a propus să înființeze în acest scop „învățători ambulanți de agricultură‟.

Un alt agronom de frunte al acelei perioade, Marin Chirițescu-Arva, făcând o analiză a perioadei 1900-1935, constată lipsa totală a îndrumării tehnice a producătorilor agricoli. Dar în prezent cine mai este frământat de aceste probleme? A fost cândva ANCA (Agenția Națională de Consultanță Agricolă), dar a fost desființată și aceasta.

Dacă se dorește cu adevărat o intervenție în acest domeniu, în rândurile de față încerc să sugerez câteva din căile ce pot fi urmate. O fac pe baza experienței de peste 20 ani de activitate în extensia și consultanța agricolă. După anul 1990 la INCDA Fundulea s-a înființat primul laborator de extensie din cercetarea agricolă românească de care am răspuns în mod direct.

Acum specialiștii de la nivelul județelor sau centrelor agricole care au această preocupare ce posibilități de documentare au la dispoziție? Fiecare companie care comercializează sămânță, îngrășă­minte, pesticide prezintă broșuri și pliante din care rezultă că produsele lor sunt cele mai bune. Și este firesc să fie așa, nu o să arate că ale altora sunt mai bune.

În asemenea condiții, agricultorul sau chiar consultantul ce criterii de alegere au la dispoziție? Considerăm că cercetarea științifică din agricultură trebuie să devină consultantul Ministerului Agriculturii (MA) în acest domeniu și arbitru corect, imparțial și obiectiv în folosul agricultorilor.

Pentru aceasta însă este necesară o schemă de personal de specialitate, cu orientare în consultanță, angajat la nivelul MA și la județe, precum și în unitățile de cercetare care execută testarea. MA poate stabili regula ca niciun produs (sămânță, îngrășăminte, pesticide ș.a.) să nu fie scos la vânzare în țară până ce nu a fost verificat, experimentat într-o unitate de cercetare agricolă românească.

(Toate firmele care comercializează asemenea produse se înscriu la MA și plătesc o anumită sumă pentru fiecare produs. MA codifică produsele respective și le repartizează la unitățile de cercetare agricolă pe zone care le includ în programul de experimentare și primesc banii necesari de la MA. Aceasta până ce se organizează mai bine asociațiile de fermieri care vor plăti testarea pentru că sunt cei mai interesați de cunoașterea rezultatelor.

Nu este indicat ca firmele din acest domeniu să aibă relații directe cu unitățile de cercetare agricolă.

În prezent, aceste firme finanțează unitățile de cercetare pentru producerea de sămânță, pentru diferite testări. Mai fac și alte intervenții. În astfel de condiții, ce obiectivitate și corectitudine mai poate exista?

De aceea ar fi foarte necesară codificarea produselor astfel:

– pentru erbicide: 101, 108, 103, 100 n; pentru insecticide: 201, 202, 203, 200 n;

– pentru fungicide: 301, 302, 303, 300 n; pentru îngrășăminte 501, 502, 503, 500 n etc.

Aceste coduri se găsesc înscrise în Registrul Unic de la MA și nu sunt cunoscute nici de companiile care le comercializează, nici de unitățile care le testează.

După fiecare an sau ciclu de experimentare, unitățile de cercetare transmit la MA rezultatele obținute iar grupul de specialiști de la MA le decodifică, le trec denumirea comercială corectă, cu rezultatele obținute, le multiplică și le transmit în rețea prin revistele de specialitate. Pentru transmiterea rezultatelor recomandăm tabelele 1 și 2.

Din aceste tabele rezultă și sporurile de producție realizate dar și costul pe hectar pentru a deduce rentabilitatea tratamentului.

În privința soiurilor și hibrizilor recomandați, întrucât și unitățile de cercetare agricolă din țara noastră produc asemenea cultivare, este indicat ca acestea să fie testate de Centrele zonale ale ISTIS care să fie încadrate cu personal suplimentar și suprafața de teren necesară iar rezultatele să fie transmise la MA ca mai sus. Se vor indica cultivarele care s-au comportat cel mai bine în fiecare zonă, cu însușirile acestora privind potențialul de producție, indicii de calitate (gluten, ulei, zahăr etc.) cu rezistență la iernare, secetă, arșiță, boli și dăunători, precocitate, conținutul în apă la recoltare etc.

Companiile care comercializează aceste produse vor transmite și prețul de vânzare. În acest mod se dispune de toate criteriile pentru a face o alegere corectă. La fel ar trebui procedat și cu tractoarele și utilajele agricole care se comercializează în țara noastră. Ele ar trebui mai întâi testate de INMA care le verifică acțiunea asupra însușirilor solului, asupra culturilor, productivitatea, consumul de carburanți și toate acestea aduse la cunoștința cumpărătorilor români, inclusiv prețul de vânzare.

MA mai poate organiza acțiuni demonstrative de tipul celor de la Insula Mare a Brăilei, Diosig, Orezu-Ialomița în care se scot în evidență tehnologiile superioare de cultură.

Organele agricole județene organizează câmpuri demonstrative în zonele apropiate de cultivatori pentru a vedea pe viu ce înseamnă un tratament sau altul, ce înseamnă o tehnologie de cultură profitabilă.

Tabelul 1

Rezultate experimentale privind efectul erbicidelor și insectofungicidelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Tabelul 2

Rezultatele experimentale privind efectul îngrășămintelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 20-21

* Pentru informații detaliate abonați-vă la Revista Lumea Satului

Un fermier și-a transformat pasiunile în afacere

Așa cum printre antreprenori se găsesc oameni care creează afaceri mai puțin obișnuite, de care lumea se miră, și printre fermieri există unii care au ocupații ieșite din tipare. Unul dintre acești fermieri mai deosebiți este Gabriel Mohacz, a cărui fermă zootehnică nu produce nici vaci, nici porci, nici găini. De altfel, ferma sa nu se află în loc deschis, cum se întâmplă de obicei, ci pe niște pășuni împădurite. Ca să nu mai pun la încercare răbdarea cititorilor, fermierul nostru crește păsări exotice și vânat.

„Îmi place să fie curtea plină“

L-am întrebat pe dl Mohacz de unde această idee. „Inițial a fost un hobby“, spune domnia-sa. Acum vreo 15 ani, când a început să crească păsări ornamentale, pentru propria plăcere. Încet-încet speciile s-au diversificat, iar numărul de exemplare din fiecare a crescut. Acum, la ferma sa trăiesc păuni, păuni albi, fazani exotici, tot felul de păsări de apă, struți și alte animale exotice.

„Îmi place să fie curtea plină, să am câte puțin din toate. Așa, câte o pereche – două.“, își enunță el principiul – dacă i se poate spune așa – de dezvoltare. De fapt, după cum singur recunoaște, această ramură a afacerii sale este 50% hobby. „Fără pasiune și plăcere nu faci nimic într-o astfel de afacere. Astfel de specii au nevoie de grijă și atenție deosebită, pentru că sunt destul de rare și, în același timp, destul de sensibile“, spune crescătorul.

L-am întrebat cât de rentabilă este o astfel de întreprindere. „Nu pot spune că e chiar profitabilă“, mi-a răspuns, „dar cel puțin ne susținem cheltuielile de reproducție, căci toate costă destul de scump: mâncarea, medicamentele, vaccinurile speciale etc.“

Așa am aflat că, de exemplu, păunii nu trebuie să primească prea multă floarea-soarelui și, în general, prea multă proteină. În general, păsările de genul celor crescute în ferma sa au nevoie de rații de mâncare mai deosebite, de o deparazitare aparte și de tot felul de alte tratamente.

O piață specială pentru astfel de păsări nu există în zona Aradului, unde se află ferma lui Gabriel Mohacz. „Există cereri între pasionații de păsări de agrement“, descrie crescătorul relația comercială care guvernează vânzarea animalelor.

„Până la urmă, totul se rezumă la plăcerea de a avea niște păsări frumoase“, conchide fermierul arădean.

O activitate nouă în România

Tot o pasiune a stat la baza celei de-a doua afaceri a lui Gabriel Mohacz. În urmă cu câțiva ani, un pui de căprioară a ajuns la ferma sa. Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, căprioara s-a domesticit și a rămas în gospo­dărie. Și de aici și ideea de a crește și alte animale sălbatice, care cândva populau pădurile României. A început să crească cerbi lopătari, cerbi carpatini și mufloni.

„Creșterea animalelor pentru vânat este o activitate nouă în țara noastră. E abia la început. Cererea pentru astfel de animale a început să apară odată cu înființarea fondurilor de vânătoare private. Acestea au început să investească în repopularea cu anumite specii care au dispărut, în cea mai mare parte «ajutate» – ca să spun așa – de către braconieri“, explică fermierul.

În acest context, în urmă cu doi ani, la Sâmbăteni (județul Arad), pe Valea Mureșului, profitând de 5,5 ha de pădure și pășune împădurită, a dezvoltat o fermă specializată în înmulțirea acestor animale.

„Animalele sălbatice nu necesită adăposturi speciale. Le e suficientă o suprafață de pădure sau de pășune împădurită. Restul merge de la sine. Nu trebuie să intervii decât cu hrană, atunci când e cazul. Chiar și în ceea ce privește rezistența la boli, animalele sălbatice o dobândesc odată cu primul supt“, explică neobișnuitul fermier.

Totuși există și un aspect care necesită o atenție sporită față de alte ferme. Animalele trebuie protejate de prădători. Și aceștia sunt destui, fie că au două sau patru picioare. Atât câinii sălbăticiți, cât și braconierii constituie pericole chiar mai mari decât urșii, lupii sau alți prădători naturali.

„Ar fi păcat să rămână pădurile goale“

În țarcurile de la Sâmbăteni cresc exemplare deosebite de cerbi lopătari, mufloni și cerbi carpatini. Fiecare dintre specii își are propriile teritorii, pe care trăiește și se reproduce.

„Avem linii genetice foarte bune. Animalele sunt selectate special pentru coarne – trofee. Exemplarele trebuie să aibă coarne cât mai ramificate, cât mai grele la bază, astfel încât să crească valoarea animalelor“, spune crescătorul.

Când ajung la maturitate, animalele sunt eliberate în fonduri private de vânătoare. Deocamdată ca animale de prăsilă, nu ca vânat. Până acum, cca. 30 de animale au ajuns în pădurile private. De aici au plecat cerbi lopătari spre Hațeg și Bârzava. La această ultimă destinație au ajuns și cerbi carpatini născuți în ferma de la Sâmbăteni.

Până acum Gabriel Mohacz nu a primit niciun fel de sprijin de la Romsilva sau de la alte entități subordonate Ministerului Mediului. De altfel, nici nu a cerut vreun sprijin. Deși, după noi, l-ar fi meritat cu prisosință!

„Important pentru mine este că am primit semnale că există interes pentru aceste animale. Asta înseamnă că afacerea are șanse bune să meargă în continuare. Și ar fi păcat să nu meargă, pentru că avem păduri foarte frumoase, dar în care s-a vânat excesiv. Chiar ar fi regretabil să rămână goale!“, încheie inimosul ardelean.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 34-35

Electronica, pusă la lucru în agricultură

Așa cum spuneam și în numerele trecute, compania CLAAS este unul dintre liderii mondiali ai producției de utilaje agricole. Înființată acum mai bine de 100 de ani, în 1913, în Germania, ca o afacere de familie, anul trecut avea 11.500 de angajați și o cifră de afaceri de 3,8 miliarde euro. Printre secretele care au permis companiei să dobândească și să păstreze poziția actuală, se află și lansarea în permanență a unor produse noi, adaptate cerințelor utilizatorilor. În numărul curent continuăm prezentarea noutăților pe care concernul german le-a pregătit pentru 2017 cu noul sistem automat de direcție RTK Field Base.

Pentru lucrările agricole practicate cu utilaje care au lățimi mari de lucru, precizia înseamnă foarte mult. Orice suprapunere a benzilor presupune un consum suplimentar de carburant, iar orice pauză o pierdere însemnată în producție. O pauză (sau o suprapunere) de numai 10 cm, pe o lungime de 500 metri, reprezintă 50 m.p. La 20 de benzi înseamnă deja un ar, o suprafață deloc neglijabilă. La o lățime de lucru de 15 metri s-ar traduce printr-o pierdere de un ar la fiecare 1,5 ha.

Tocmai pentru că au făcut acest calcul, constructorii de la CLAAS au pus la punct un nou sistem de ghidare electronică, a cărui abatere maximă este de 2-3 cm. Acolo unde semnalul GPS și cel al rețelelor de telefonie mobilă nu este destul de puternic pentru a permite o precizie mulțumitoare, stația mobilă RTK Field Base rezolvă problema. Este vorba, practic, despre un dispozitiv dotat cu un receptor GPS și GLONASS cu două frecvențe, care emite un semnal de corecție pentru sistemul de ghidare aflat pe tractor sau pe combină. Acest semnal poate fi recepționat pe o rază de 3-5 km, în funcție de configurația terenului. Dacă legislația locală privind utilizarea semnalelor radio permite, atunci distanța poate fi mărită.

Grație dimensiunilor compacte și a standului cu trepied, dispozitivul poate funcționa practic oriunde. Instalarea și calibrarea sa se face în doar câteva minute. Un alt avantaj este că poate fi mutat cu ușurință de la un câmp la altul.

RTK Field Base poate fi utilizată și pentru flote de utilaje. Pentru că semnalul poate fi utilizat de un număr nelimitat de utilaje, o întreagă flotă poate să lucreze simultan, folosind o singură stație, cu condiția, firește, de a se afla în raza de acoperire. Pentru că semnalul emis este compatibil cu standardele internaționale, nu numai utilajele CLAAS îl pot folosi. Și utilajele produse de alte firme pot utiliza stația RTK Field Base pentru poziționare, cu condiția să fi fost prevăzute cu astfel de sisteme.

Noua stație este disponibilă începând cu data de 1 octombrie 2016.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 44

Abonează-te la acest feed RSS