reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

România, pe primul loc în UE la ponderea populaţiei ocupată în agricultură

Aproape un sfert (24%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2017, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupată în agricultură era de 4,5%, arată datele publicate vineri de Eurostat.

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupată în agricultură se înregistra în 2017 în România (24% din totalul angajaţilor), Bulgaria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce în domeniul industrial cel mai ridicat procent era în Cehia (36%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 31%) şi România (30%).

În perioada 2000-2017, numărul de angajaţi în agricultură a scăzut de la 8% la 4,5%, în timp ce în industrie de la 26% la 22%, marele câştigător fiind sectorul serviciilor, unde erau 74% din totalul angajaţilor din UE în 2017, faţă de 66% în 2000. În privinţa valorii adăugate, serviciile generau anul trecut 73% din valoarea adăugată totală, industria 25% şi agricultura 2%.

Serviciile reprezintă peste 80% din forţa de muncă totală în opt ţări: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca, Cipru şi Luxemburg.

Sursa: AGERPRES

  • Publicat în Social

Adjuvanții Lebosol®, cheia tratamentelor foliare corecte în agricultură

Compania Lebosol®, cu sediul în Germania, este specializată, de mai bine de 30 de ani, în producția și comercializarea de îngrășăminte lichide pentru agricultură și horticultură, având și produse OMOLOGATE pentru agricultura ecologică. Portofoliul de produse, prin intermediul căruia suntem partenerul inovativ în nutriția plantelor, cuprinde soluții, suspensii concentrate și adjuvanți cu formulare lichidă pentru aplicare foliară. Consultanța tehnică individuală este oferită de către personalul competent și calificat.

Misiunea echipei Lebosol® România este de a reprezenta necesitățile plantei, a maximiza profitabilitatea fermelor locale și a sustenabilității acesteia în timp și, desigur, a purta de grijă mediului înconjurător.

Sensibilitatea plantelor față de competiția cu buruienile, dăunătorii și bolile, compoziția chimică a produselor de protecția plantelor (erbicide, insecticide, pesticide) și calitatea apei folosite pentru diluarea soluțiilor (duritate, aciditate etc.) pot diminua sever sau chiar anula efectul scontat al îngrășămintelor foliare sau al produselor de uz fitosanitar. De aceea, portofoliul de produse al Lebosol® România cuprinde 4 adjuvanți special formulați pentru a ajuta fermierii să corecteze o listă lungă de probleme survenite în timpul preparării soluțiilor de stropit, dar și după aplicarea acestora.

- AQUASOL® este cel mai bun adjuvant pentru condiționarea apei, care ajută la creșterea eficienței tratamentelor fitosanitare și foliare prin: acțiunea de tampon-pH a soluției de stropit, funcția sa de agent de umectare, acoperire și aderență, reducerea scurgerii soluției pe culturile învecinate, creșterea rezistenței la spălarea prin precipitații, stoparea spumei. Produsul AQUASOL® (188,8 g/l sulfat de amoniu, 11,2 g/l poliacrilamidă, 719,8 g/l apă, 260,2 g/l formulanți) poate fi utilizat pentru toate culturile, iar recomandarea este o doză de 0,25-0,75 l/100 l de apă, în funcție de calitatea apei. Atenție! A se adăuga AQUASOL® în soluția de stropit înaintea produselor de protecție fitosanitară și/sau a fertilizanților.

- HERBOSOL®, în doză de 0,4 l/ha, este cel mai bun adjuvant care servește la creșterea eficienței tratamentelor cu erbicide peliculare prin dispersia fină a soluției de stropit, îmbunătățirea aderenței erbicidului la particulele de sol și menținerea acestuia în stratul superficial (0-5 cm). HERBOSOL® (82,9% ulei de parafină rafinat, 17,1% formulanți) este cel mai bun produs lichid pentru îmbunătățirea efectului erbicidelor peliculare (s.a. s-metolaclor, terbutilazin, pendimetalin, dimetenamid etc.). Adăugând HERBOSOL®, erbicidul este mai eficace, o cantitate mai mare de soluție ajungând pe suprafața vizată. Îmbunătățește aderența erbicidului la particulele de sol și previne levigarea acestuia în adâncime, provocând ulterior stres culturii.

- LEBOSOL® – SCHAUMSTOPP previne forma­rea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit și la umplerea rezervoarelor cu gunoi de grajd lichid. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l de apă înainte de încorporarea celorlalte produse de protecție a plantelor sau fertilizare foliară. Mai mult decât atât, LEBOSOL® – SCHAUMSTOPP (18% polidimetilsiloxan, 10% formulanți auxiliari, apă) este potrivit pentru spălarea rapidă a echipamentelor și ambalajelor după efectuarea tratamentelor fitosanitare.

- Deoarece calitatea apei poate reduce considerabil efectul tratamentelor fitosanitare, LEBOSOL® – ACID CITRIC este adjuvantul perfect care acidifiază soluția folosită la aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l de apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. LEBOSOL® – ACID CITRIC (50% acid citric lichid, formulanți) se încorporează în apă înainte de oricare alt produs, agitând constant soluția.

Lebosol® garantează calitatea, de la dezvoltarea unui produs până la absorbția acestuia în plantă!

Echipa Lebosol® România

Judecată țărănească: „Nici ce-a fost, dar nici ce este“

În curând se vor împlini trei decenii de când comunismul – că doar am fost patru milioane de membri de partid – a căzut și, odată cu el, toată țara a crezut că va avea parte de democrație, de libertate, de legi adevărate și judecători care să dea dreptatea cui o are, nu după indicații, neamuri și daruri necuvenite. Așa am crezut, dar de la a crede și până la a se întâmpla ce gândea omul de rând tăbăcit de nedreptăți drumul e lung și plin de hârtoape.

De la început Televiziunea Română, care avusese program șase ore din douăzeci și patru până în 22 decembrie 1989, la „plecarea“ lui Ceaușescu a trecut la activitatea în trei schimburi. Lupta în acele zile, când teroriștii erau pretutindeni, dar nicăieri, când avioanele, tancurile și armata erau pe picior de intrare în România, bătălia cea mare s-a dat pe microfoane. Televiziunea a devenit cu adevărat liberă, permițând unora și altora să se adreseze națiunii cu dorințe și informații care mai de care mai năbădăioase și mai înfricoșătoare ca altele: de la cei șaizeci de mii de morți înregistrați în primele ore, victime ale securității și teroriștilor și până la otrăvirea surselor de apă potabilă, la survolarea orașelor de elicoptere și avioane cu muniție de război, pregătite de tragere, toate informațiile fiind însoțite de imagini cu morți și răniți, de focul continuu al pistoalelor automate și mitralierelor.

În acest război româno-român, victimele fiind în totalitate de-ai noștri, s-au distrus valori și s-a creat atmosfera necesară însușirii unor bunuri rămase fără pază. S-au creat fronturi și comitete menite să conducă orașe, comune și județe, iar în fruntea lor s-au ales între ei numai de-ai lor indivizi certați cu legea, cu vicii de netolerat, deveniți victime ale comunismului. Așa au ajuns primari și stăpâni pe frâiele multor instituții și întreprinderi indivizi puși pe căpătuială și învârteli, profitând de faptul că milițienii, mulți dintre ei cu păcatele lor, nu aveau curajul să iasă din ascunzători.

În acest haos general, în fruntea economiei naționale așezate pe temelii trainice au ajuns indivizi care abia așteptau să arunce în prăpastie întreaga agoniseală a țării creată din munca, foamea și frigul suportate de milioanele de truditori ale căror eforturi erau acum aruncate cu o dușmănie greu de imaginat, dar de condamnat. A fost suficient ca prim-ministrul Petre Roman să declare că industria românească este energofagă, iar agricultura consumă valori mult mai mari decât ar costa cumpărarea alimentelor de pe piețele externe. A fost startul distrugerilor, al războiului declarat împotriva economiei naționale.

Rând pe rând au fost abandonate marile investiții, cum au fost canalul Dunăre-București, amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița ca navigabile, cu ecluze producătoare de energie electrică. Cele cincizeci de mii de apartamente aflate în construcție în diferite stadii au fost și ele abandonate. Au urmat combinatele aproape de intrarea în producție care au ajuns în câteva luni pe mâna hoților. În anii 1996-2000 România a fost mai distrusă decât fosta Iugoslavie, care era împărțită în șapte. Singura diferență a fost că în România nu s-au înregistrat atâtea victime.

În agricultură dezastrele au fost cu adevărat de coșmar. În vara anului 1990 au rămas nerecoltate cinci sute de mii de hectare cu grâu, iar toamna nu s-au însămânțat nici măcar jumătate din suprafețele destinate cerealelor păioase, rapiței, furajelor. SMT-urile au rămas în voia soartei, fără asigurarea carburanților și lubrifianților, iar tractoarele, combinele și celelalte utilaje agricole nu au mai fost reparate. Agricultura a fost efectiv părăsită. S-a spus, și nu la ureche, ci în gura mare, că pentru lichidarea tuturor formelor de exploatații agricole au fost pregătite scena­rii. Acestea au fost întrecute de „activitatea“ unor indivizi vânzători de țară, trădători gata să dea pe nimic tot ce avea România mai de preț.

Din cele treizeci de fabrici de zahăr, două treimi au fost închise în 1992-1993. Au venit fel și fel de misiți gata să cumpere pe lucru de nimic fabricile de zahăr și ulei.

În 1994, din cele două milioane de hectare amenajate în sisteme de irigații moderne, au mai primit apă zece la sută. S-au distrus și furat instalații, electromotoare, aripi de ploaie, chiar și panourile de beton de pe marginea canalelor. În câțiva ani, în fostele CAP-uri grajdurile și adăposturile destinate zootehniei, atelierele și remizele pentru reparații și gararea utilajelor arătau ca după bombardament. În acei ani au venit sirienii, iranienii și turcii care au cumpărat, tot pe lucru de nimic, cu câteva sute de dolari complexe zootehnice și baze furajere care ajunseseră să aibă datorii de sute de mii de dolari.

Țăranii s-au înghesuit să ia și ei ce au mai putut. Unii ușile, alții ferestrele, acoperișurile de azbociment și pavelele. Pensia care le-a fost acordată a fost cea mai cruntă păcăleală. Prin 1996 cu pensia pe-o lună puteau cumpăra o duzină de chibrituri. Pământul restituit proprietarilor și moștenitorilor, conform Legii nr. 18, s-a dovedit un necaz, iar vârstnicii și copiii mutați la oraș au făcut ce-au făcut numai ca să scape de el. În anii 1996-2000 satul român a cunoscut cele mai grele perioade. Au fost anii când cooperativa de consum s-a autodesființat, medicii de la sate au plecat, energia electrică și lemnele s-au scumpit, iar decesele bătrânilor roși de boli și părăsiți de copii ajunși pe meleagurile străine au depășit de 2-3 ori nașterile, când reducerea populației a devenit evidentă, când multe ulițe au devenit pustii...

Mihai Vișoiu

  • Publicat în Social

Zeolitul, un mineral-minune pentru agricultură?

Despre zeolit poate că ați mai citit în presă. Dar știați că poate fi folosit în agricultură? Gabriel Bruj, un antreprenor din București, susține că acest mineral poate fi folosit, singur sau în combinație cu inputurile clasice, pentru a revitaliza solul. Compania sa, Enviro Naturals, a investit în ultimii doi ani cca. 100.000 de euro în cercetarea zeolitului. După patru ani de studiu, începând cu luna mai a anului trecut, în colaborare cu un partener străin, a început efectiv producția și promovarea lui în țară. Spune că în România agricultorii sunt reticenți, dar că de anul acesta a încheiat câteva parteneriate cu fermieri și că zeolitul va fi testat în loturi demonstrative.

Extracție și prelucrare

În ultimii patru ani Gabriel Bruj a studiat zeolitul și dolomita și, începând cu luna mai a anului trecut, a început producția pe produsele de serie. Primul mineral pe care l-a descoperit a fost zeolitul. „La un moment dat cineva mi-a adus o mostră de zeolit. La vremea aceea nu știam nimic despre acest mineral, dar am început să îl studiez. Acesta a fost începutul. Am reușit în timp să stabilesc niște partene­riate cu institute de geologie, cu producătorii de zeolit din străinătate, cu Asociația Producătorilor de Zeolit din America. Am reușit să ne listăm pe câteva magazine de bricolaj, inclusiv pe zona de hipermarketuri, am deschis filială în Spania și Anglia, țări în care se folosește zeolitul. Suntem în construcție cu o fabrică nouă la Dej și sperăm ca în cinci ani să fim nr. 1. Produsele sunt trecute în Regulamentul 885 referitor la inputuri bio pentru agricultură. În acest moment suntem în curs de certificare pentru toată gama de produse.“

Pentru ca acest mineral să aibă efecte maxime, spune Gabriel Bruj, trebuie procesat într-un anumit fel. În funcție de tehnologia folosită, zeolitul își potențează proprietățile sau dimpotrivă. Acest mineral, prin structura sa reticulară, se prezintă ca un fagure care în mijlocul fiecărui hexagon are o gaură cu un diametru de 4 armstrong. În momentul extragerii zeolitului această gaură este plină cu cenușă, impurități sau apă. Prima etapă după extracție presupune măcinarea zeolitului până la 5 cm, procedeu prin care mineralele se curăță și de pământ. Apoi intră într-un sistem de prelucrare, unde acestea sunt purificate. Practic, zeolitul este introdus într-un cuptor cu o temperatură de 390 de grade Celsius. Astfel apa din minerale se evaporă și toate impuritățile sunt arse. De aici zeolitul ajunge din nou la măcinat, unde poate fi mărunţit la dimensiuni diferite, de la 20 de microni până la 7-10 mm. Urmează a doua purificare, realizată printr-un filtru cu vacuum, iar produsul final se ambalează cât este cald.

Trei întrebuințări principale

zeolit 4

Sunt mii de studii despre zeolit, dar nu se cunoaște pe deplin felul în care acesta acționează. Însă o definiție pe înțelesul tuturor ar fi aceea că se comportă precum un magnet. Dacă îl pui în sol începe să atragă, spre exemplu, metalele grele, iar diferența dintre el și alte produse similare este că, odată ce a înmagazinat substanțele nocive, nu le mai eliberează. O altă proprietate a acestui mineral este că, atunci când planta crește, zeolitul are o capacitate de schimb cationic foarte mare. Practic, dacă din sol lipsește azotul, atunci el eliberează din structura sa doar azot. Zeolitul poate fi folosit pentru toate tipurile de culturi, însă cu granulații diferite pentru fiecare cultură și chiar pentru fiecare tip de plantă.

„În agricultura convențională, toamna se administrează o doză de îngrășământ, iar primăvara procedeul se repetă. Dacă folosești zeolit toamna, el se încarcă practic cu elementele nutriționale din sol și le eliberează treptat. Astfel nu mai ești nevoit să repeți lucrarea din primăvară. Iar zeolitul produs de Enviro Naturals, spune managerul companiei, are o capacitate de absorbție de 40%. Adică poate absorbi până la 400 kg de apă și alți nutrienți. Cultura plantelor este doar unul dintre domeniile în care zeolitul poate fi folosit. Este utilizat cu succes și pentru purificarea apei mai ales în cazul fermelor piscicole, unde se pot folosi filtre de zeolit pentru a elimina problema amoniului. Într-un procent de 2% zeolitul poate fi folosit și în hrana animalelor. S-a constatat, în urma administrării lui, o creștere a sporului de greutate la animale.

Reguli de administrare

Zeolitul poate fi folosit atât în agricultura convențională, cât și în cea ecologică cu același rezultate. Diferența constă în cantitățile administrate.

„Dacă îl folosești în agricultura convențională în combinație cu alți compuși chimici trebuie să administrezi cca. 150 kg la hectar. Pentru agricultura bio însă cantitatea folosită la hectar este de 700 kg și chiar o tonă. Asta pentru că în această situație zeolitul îndeplinește mai multe funcții. În agricultura convențională folosirea zeolitului pe un hectar costă sub 100 de euro, iar la agricultura bio costurile sunt mai mari. Avantajul este însă că ajungi la un spor de producție cu 40% mai mare față de anul martor. Închipuiți-vă ce înseamnă pentru un agricultor care obține în general 1.600 kg la hectar să recolteze în patru ani trei tone.“

Este recomandat ca în primii patru ani zeolitul să fie administrat în fiecare an, iar din anul cinci poate fi administrat o dată la doi ani. În recomandările Enviro Naturals, dolomita și zeolitul sunt complementare. Portofoliul companiei este completat de un produs tot pe bază de zeolit, dar îmbogățit cu calciu și magneziu. Zeolitul singur sau în combinație cu alte îngrășăminte nu trebuie aplicat pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic ori pe terenuri cu exces de apă, acoperite de zăpadă sau dacă solul este puternic înhețat, crăpat în adâncime sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau lucrări de subsolaj. Încorporarea în sol – cu sau fără îngrășăminte clasice – a zeolitului trebuie să se facă cât mai rapid posibil, iar pe terenurile cu pantă mai mare de 12% acest lucru trebuie efectuat în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestuia.

Ce face zeolitul

zeolit 3

Zeolitul Enviro Naturals este un produs natural obținut prin procedee specifice din zeolit cu un conținut ridicat de clinoptilolit având o concentrație mare de calciu și magneziu. Produsul este micronizat și purificat termic, iar concentrația mare de calciu și magneziu și schimburile cationice ale zeolitului au rolul de reface solurile degradate, epuizate, chimizate, îmbunătățind microbiologia și fertilitatea acestora.

  • Echilibrează umiditatea din sol și îmbunătățește calitatea acestuia.
  • Cu ajutorul zeolitului, solurile nisipoase vor reține mai mult timp apa.
  • Solurile lutoase vor deveni mai afânate, contribuind la dezvoltarea plantelor.
  • Reduce nitrații din apa care pătrunde în sol și implicit sunt reduși nitriții din culturile obținute.
  • Reduce pierderile de apă prin levigare sau/și evaporare, reducând și stresul plantei la secetă.
  • Reține metalele grele.
  • Contribuie la echilibrarea PH-ului din sol, oferind o mai mare rezistență plantelor după recoltare.
  • Participă cu elemente chimice esențiale Si, Fe, Al, Ca, Mg, Na, K, P, Cu, Zn, pe care le cedează rădăcinii.
  • Contribuie la dezvoltarea puternică a sistemului de rădăcini, mai ales în perioada de lăstari.
  • Semințele au un procent ridicat de germinare.
  • Îmbunătățește stabilitatea structurală a solurilor și ajută la creșterea porozității și permeabilității lor.
  • Crește capacitatea de schimb cationic și conținutul de potasiu accesibil.
  • Crește numărul de flori și oferă rezistență crescută fructelor.

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii încurajează înființarea și dezvoltarea formelor asociative în agricultură

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 954;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

Viitorul Politicii Agricole Comune. Locul și rolul femeilor în agricultura UE

Majoritatea celor ce ne-am născut în spaţiul rural, avem imaginea aceea idilică a bunicilor şi mamelor noastre, a femeii de la țară, harnică, tot timpul trebăluind prin bucătărie şi grădină, printre animalele şi păsările din bătătură şi aşteptând să se întoarcă bărbații după o zi de muncă la câmp.

Femeia a rămas şi peste timp un personaj principal în viaţa cotidiană, multe conduc importante afaceri, inclusiv în agricultură, de pildă ferme ale căror performanţe sunt de invidiat, sau diverse activităţi non agricole.

Aproximativ 42% din cele peste 26 de milioane de persoane care lucrează în agricultură, în Uniunea Europeană sunt femei și cel puțin una din cinci exploatații este condusă de o femeie.

În 2016, peste o treime (35%) din persoanele care lucrau în domeniul agricol erau femei. Austria are cel mai mare procent de femei ocupate în agricultură (45%), fiind urmată de România (43%), Polonia, Grecia şi Slovenia (41%). În schimb, cele mai puţine femei în agricultură erau în Irlanda (12%) şi Danemarca (20%).

femei agricultura

Mărimea medie a fermelor gestionate de femei în UE este de 6,4 hectare, mai puțin de jumătate – 14,4 ha – faţă de cele gestionate de bărbați. Și din punct de vedere al veniturilor pe exploatație, femeile fermieri se situează mult sub cele ale bărbaților: mai puţin de 12 000 de euro, comparativ cu aproximativ 40.000 de euro pentru bărbați.

Sectorul agricol din Europa este dominat de o populație mai în vârstă. Studiile arată că şi aici doar 4,9% din agricultorii sub 35 de ani sunt femei, față de 6,4% bărbați. Cu toate acestea, la celălalt capăt al scalei, majoritatea agricultorilor cu vârsta peste 65 de ani sunt, de fapt, femei – 40%, comparativ cu 27,6% pentru bărbați.

Nici în ceea ce priveşte contribuția femeilor la dezvoltarea locală și a comunităților nu se stă mai bine, participarea acestora la procesele decizionale fiind nerelevante.

Sprijinul UE pentru femeile din zonele rurale

Ce poate face UE pentru a încuraja mai multe femei să accepte agricultura ca profesie?

Majoritatea măsurilor susținute, sau finanțate de UE, urmăresc să transforme agricultura într-o profesie mai atrăgătoare pentru ambele sexe, o atenţie deosebită fiind însă acordată femeilor.

Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene oferă mai multe instrumente de promovare a spiritului antreprenorial în rândul femeilor din zonele rurale. Statele UE trebuie să analizeze situația femeilor din zonele rurale și să ia în considerare rezultatele acestor analize atunci când își elaborează programele de dezvoltare rurală. De asemenea, statele membre pot acorda prioritate, acelor proiecte calificate, care îmbunătăţesc accesul femeilor la măsurile de dezvoltare rurală.

Cuvântul de bază în domeniul dezvoltării rurale ar trebui să fie multifuncționalitatea. Astfel, alte activități sociale, economice sau de protecție a mediului ar putea acompania producția agricolă, creând astfel noi locuri de muncă pentru femei în zona rurală.

În acest scop este nevoie de un acces nerestricționat al femeilor la resursele care susțin agricultura ca mod de viață și ca tip de activitate.

Există mai multe posibilități de a pune la dispoziție măsuri practice de susținere a femeilor care lucrează în agricultură. Gama largă de aptitudini, de interese și de realizări profesionale ale femeilor trebuie luată în considerare mai mult pentru ca locurile de muncă din agricultură să rămână o opțiune atractivă pentru acestea. Agricultoarele trebuie să aibă drepturi și obligații corespunzătoare răspunderii acestora pentru exploatația agricolă în cauză, inclusiv prin reprezentarea intereselor în forurile agricultorilor și prin participarea reală la veniturile exploatațiilor.

Asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru toate femeile care lucrează în agricultură este un alt element indispensabil pentru o agricultură sustenabilă și modernă. Ar trebui ținut cont de experiența sistemelor de asigurări sociale pentru agricultori ale statelor membre ale UE care, pe termen mediu, ar trebui să contribuie la o îmbunătățire vizibilă a situației sociale a femeilor implicate în agricultura din Europa.

(sursa ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

  • Publicat în Social

Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură

Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI), lansată luni, au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură.

Toate cooperativele, asociaţiile, companiile şi persoanele fizice care activează în România în domeniul agricultură se pot înscrie, începând cu data de 5 martie, în UNCAPI, beneficiind de un sistem integrat de producţie şi desfacere, dar şi de reprezentare în faţa instituţiilor statului, consiliere pentru fonduri europene, cursuri de formare profesională şi oportunităţi de desfacere în cele mai mari lanţuri de retail.

Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată are încă de la lansare şase membri. Sectoarele în care activează sunt: vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.

Preşedintele UNCAPI este Florin Burculescu, managerul cooperativei Ţara Mea, iar secretarul general Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor AgroStar.

UNCAPI va reprezenta interesele producătorilor agricoli în faţa instituţiilor statului, administraţiei centrale şi locale, va informa şi va consilia, dar va iniţia şi propuneri de modificare a legislaţiei siguranţei alimentare şi va milita pentru asocierea producătorilor agricoli în cooperative

'Înfiinţarea UNCAPI este încă un semn că agricultura românească este pe un drum bun. Fermierii români sunt oameni extrem de muncitori şi de conştiincioşi, dacă au şi oportunitatea de a ajunge uşor la surse de informare şi de consiliere, de a le fi reprezentate interesele şi, mai ales, de a lucra într-un cadru organizat, care să le dea putere şi încredere, sunt sigur că în acest fel, vor ajunge curând pe lista marilor furnizori europeni', apreciază Petre Daea, ministrul agriculturii.

Cu ajutorul UNCAPI, fermierii vor putea ajunge mai uşor cu produsele lor pe piaţă, în special în supermarketuri. Obiectivul principal al Uniunii este acela de a promova produsele româneşti pe piaţa autohtonă, dar şi pe cea internaţională, cu ajutorul unui sistem de management de producţie integrat. Practic, prin asocierea cooperativelor, se pun la dispoziţia fermierilor fabrici de procesare, abatorizare, depozite de colectare a legumelor şi fructelor, fabrici de conservare. Un sistem integrat de producţie ajută la scăderea preţurilor, astfel încât producţia fermierilor români să fie valorificată pe tot parcusul anului, nu doar în sezon.

O parte dintre legumele produse în România ajung pe rafturile marilor supermarketuri, însă legumele pot fi şi procesate. Ştefan Nicolae apreciază că lipsa unităţilor de procesare în România a creat de-a lungul timpului mari probleme, în sensul în care agricultorii aruncau producţiile pe câmp pentru că li se strica marfa. Tocmai acesta este şi scopul UNCAPI: să sprijine fermierii şi să integreze tot acest lanţ alimentar pentru a folosi producţiile şi a diminua pierderile.

Un alt obiectiv important al UNCAPI este de a atrage fonduri europene cu scopul de a dezvolta aceste afaceri româneşti. Se vor face cursuri de formare profesională şi se vor atrage investiţii în vederea capitalizării cooperativelor membre UNCAPI pentru a elimina intermediarii din lanţul agroalimentar.

UNCAPI va înfiinţa filiale teritoriale în toate judeţele din România şi va fi o prezenţă activă în toate structurile de dialog social la nivelul prefecturilor, Ministerului Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului. De asemenea, UNCAPI va solicita Parlamentului finalizarea legislaţiei cu privire la facilităţile fiscale pentru fermieri, care va duce la capitalizarea cooperativelor şi asociaţiilor agricole. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.

Sursa: AGERPRES

APIA va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 20.02.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, diferența aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 1 iulie  – 30 septembrie 2017 (trimestrul III 2017), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare și Hotărârii nr. 37/08.02.2018 pentru modificarea art. 10 alin 5) din H.G. nr. 1174/2014.

Suma totală plătită va fi de 109.883.727,00 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 16.185  beneficiari și o cantitate totală de motorină de 77.464.594,499 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru.

Cantităţile de motorină ce reprezintă diferența aferentă perioadei 1 iulie  – 30 septembrie 2017, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, utilizate și nedecontate în anul 2017, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 35/12.02.2018 sunt:

Nr.
Crt.

Specificare

Cantităţi de motorină

(litri)

Valoare ajutor de stat

(lei)

1.

Sectorul vegetal

72.955.135,983 

103.487.045,00

2.

Sectorul zootehnic

4.009.049,643

5.686.853,00

3.

Sectorul îmbunătăţiri funciare

500.408,873

709.829,00

 

Agricultura românească se confruntă cu dăunători noi sau cu rezistență modificată

Din an în an, fermierii români au probleme tot mai mari cu insectele care le atacă culturile. Indiferent că este vorba despre grădini, vii sau culturi mari, controlul dăunătorilor devine o chestiune tot mai complicată. Dacă până în urmă cu câțiva ani exista un număr restrâns de dăunători, acum ei s-au înmulțit. Dar aceasta nu este singura problemă.

Vremuri noi, probleme noi

Timp de zeci de ani agricultorii știau, încă înainte de a semăna, cu cine vor avea de a face. Ba chiar de multe ori puteau să prevadă chiar și intensitatea atacurilor. Însă, în ultima decadă, lucrurile s-au schimbat fundamental. Aproape în fiecare an apar noi insecte parazite, noi boli ori cele vechi își modifică comportamentul. Sunt numeroase cazurile în care insecte monofage, specifice unei anumite culturi, au devenit polifage, atacând plante pe care până atunci le ignorau. Un exemplu în acest sens este Tanymecus dilaticollis (rățișoara-porumbului) care a început să manifeste o apetență deosebită și pentru floarea-soarelui.

daunatori ratisoara porumbului adult

Alte insecte devin imune la insecticidele utilizate în mod uzual, în multe cazuri fiind necesare concentrații mai mari ale substanțelor folosite pentru combatere ori molecule noi. Acesta este cazul tripsului californian, care, cel puțin în bazinele legumicole, reprezintă coșmarul cel mai negru al fermierilor.

Utilaje second-hand, la pachet cu insecte

Cauzele fenomenului sunt complexe. Pe de o parte, în opinia mai multor specialiști, unii dăunători care nu au existat în România au ajuns aici prin intermediul utilajelor agricole second-hand, care erau infestate cu ouă sau larve ale acestor insecte. Mulți legumicultori din Teleorman susțin că așa a ajuns tripsul în serele lor. Ei spun că a fost adus odată cu instalațiile de udat din Spania. Adevărat sau nu, la ora actuală în fiecare an ei trebuie să găsească noi soluții pentru a combate acest dăunător. Până acum, prădătorii s-au dovedit cea mai eficientă soluție.

În zona Matca însă unii fermieri nu au obținut rezultatele scontate utilizând prădătorii: „Pentru că în jur există zone puternic infestate cu tot felul de insecte, prădătorii nu au rămas în solarii, ci au migrat pe câmpurile vecine, atrași de hrana bogată“, povestea unul dintre ei.

Tripșii pot ataca legumele (tomate, ardei, castraveți, ceapă, vinete), fructele (citrice, afine, avocado, prune, caise, piersici, pepeni), florile ornamentale (gerbere, mușcate, garoafe, crizanteme, violete de Parma, trandafiri), cerealele, tutunul, arborii și arbuștii. Parazitul atacă atât frunzele, cât și florile sau, în cazul cerealelor, spicul proaspăt format. Pierderile de pro­ducție pot ajunge până la 13-20% în cazul cerealelor și până la 50% la legume.

Fără neonicotinoide, porumbul ar fi o cultură de hobby

O altă cauză a înmulțirii peste limitele normale a paraziților o reprezintă lipsa rotației culturilor sau rotația necorespunzătoare.

Peste aceasta se adaugă modificările climatice, care fac ca rata de supraviețuire în timpul sezonului rece a ouălelor ori a larvelor paraziților să fie mai mare. De asemenea, perioada de dezvoltare și înmulțire este mai lungă.

Acesta este unul dintre motivele pentru care în țara noastră folosirea substanțelor din categoria neonicotinoidelor este vitală. Din cauza Tanymecus dilaticollis, care trăiește numai în sud-estul Europei, și fără utilizarea insecticidelor din familia neonicotinoidelor nu s-ar mai cultiva porumb și floarea-soarelui. Practic, conform calculelor specialiștilor, viabilitatea porumbului în zona Bărăganului ar fi redusă cu 97%. Adică, porumbul s-ar cultiva doar ca hobby...

Dar nu numai tripsul și rățișoara creează probleme. Lor li se alătură o întreagă pleiadă de dăunători.

Păduchele verde al cerealelor atacă numeroase specii de graminee, preferate fiind grâul, orzul, porumbul şi sorgul. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul celular al plantelor. La locul înţepăturii apare, iniţial, o pată decolorată, care treptat se înroşeşte, extinzându-se ulterior pe tot limbul frunzei. Insectele elimină nişte exuvii lipicioase şi dulci, roua de miere, foarte specifice. Frunzele atacate se ofilesc, apoi se usucă. Plantele atacate întârzie în dezvoltare sau se usucă şi mor.

Gândaci și muște care dijmuiesc cerealele

daunatori gandacul ghebos

Gândacul ghebos atacă culturile de cereale, atât ca larvă, cât şi ca adult, planta preferată fiind grâul şi, în mai mică măsură, orzul şi secara. Adulţii rod florile şi boabele aflate în fenofaza de coacere în lapte, iar mai târziu rod şi scutură boabele mature. Larvele rod parenchimul frunzelor tinere, lăsând intacte nervurile. În mod frecvent, ele trag frunzele în galerii, le sfâşie, apoi le împing afară, din care cauză frunzele dăunate apar sub forma unor bucle (atac caracteristic). Larvele nu consumă rădăcinile plantelor. Atacul se manifestă în vetre.

Viermele roşu al paiului atacă o gamă largă de specii de graminee, preferând grâul şi orzul, mai puţin secara şi ovăzul. Atacul se manifestă în vetre și este făcut de larvele care pătrund între teaca frunzei şi pai, ca urmare a atacului formându-se umflături alungite. Atacul determină frânarea creşterii şi înspicării, coacerea prematură, reducerea numărului de boabe în spic şi reducerea concomitentă a masei boabelor.

daunatori musca domestica housefly

Musca de Hessa atacă şi produce pagube atât la cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul). Larvele înţeapă vârful de creştere a plantelor, prin secreţia salivară subţiind pereţii a 4-5 straturi de celule, cauzând astfel o scurgere de suc celular. La locul de atac apar pete de culoare brună-închisă. Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi, cu timpul, se usucă. Atacurile tardive, la înspicare, determină ruperea tulpinilor la locul de instalare a larvei. Atacurile acesteia din urmă sunt potențate de musca galbenă a cerealelor. La rândul ei, aceasta atacă cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), precum şi pe cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul). Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu. Larvele generaţiei de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând parţial spicul şi formând un jgheab descendent de la spic la primul nod. Din această cauză plantele nu mai înspică şi rămân în burduf.

Desigur că prezentarea succintă de mai sus nu are pretenția de a fi un ghid, ci doar un semnal de alarmă. Pentru toate problemele, cel mai sănătos sfat pe care îl putem da agricultorilor este acela de a consulta specialiștii Autorității Fitosanitare și pe cei ai Direcțiilor Agricole. Doar astfel vor putea avea cele mai noi date referitoare la mutațiile suferite de dăunători și la modalitățile de combatere!

Alexandru GRIGORIEV

Sprijin de peste 320 milioane lei, în 2018, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agricultorii vor beneficia și în 2018 de sprijin financiar pentru reducerea accizei la motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare, permițând astfel o diminuare a costurilor de producție în sectorul agricol prin rambursarea diferențelor de accize.

Suma alocată de Guvern în acest scop pentru anul în curs este de 320,581 milioane lei și va fi asigurată de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2018.

Cantitățile de motorină care vor beneficia de ajutor de stat sub formă de rambursare urmează să fie aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. De menționat, de asemenea, că schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură nu poate fi cumulată cu alte forme de sprijin pentru aceleași costuri eligibile.

Informații suplimentare:

Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată în 2014 (prin Hotărârea Guvernului 1174/ 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură). Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat prevăzută pentru perioada de aplicare 2014-2020 este de 3,334 miliarde de lei.

Sursa: madr.ro

Situația culturilor agricole în data de 5 februarie 2018

Pomicultura

  • Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.
  • Pierderi: la SCDP Constanța - la specia piersic, procent muguri de rod afectați: Cardinal (21%), Springcrest (17%), Redhaven (11%), Southland (17,5%); la specia cais, procent muguri de rod afectați: Neptun (4%), Goldrich (5%), Mamaia (6%). La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.
  • Pornirea în vegetație: NU, excepție soiul de migdal Sandi de la SCDP Constanța.
  • Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -2,8ºC; SCDP Băneasa -5,9ºC ; Bistrița -3,5ºC; SCDP Constanța 1,7ºC; SCDCPN Dăbuleni -3,5ºC; SCDP Geoagiu -4,5ºC; SCDP Iași -2,0ºC; SCDH Târgu Jiu -5,8ºC; SCDP Voinești -5,3ºC. 

Viticultura

  • Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Tarnave +1,5 ºC), II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -2,7 ºC, podgoria Odobești -2,0ºC, podgoria Dealul Bujorului -1,5 ºC), III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 ºC, centrul viticol Valea Calugareasca -0,3 ºC, podgoria Stefanesti -1,5 ºC), V.Crisana si Maramures (podgoria Minis-Maderat -3,0 ºC), VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar+ 2,5 ºC).
  • Pornirea în vegetatie: NU
  • Pierderi: Da. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masa: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), Aromat de Iași (15%).
  • Sursele de informare: ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Minis, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filiala, INCDBH Ștefănești
  • În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare.

Culturi de câmp

  • Au fost semnalate ploi (sub 15 mm) în vestul țării și unele zone din câmpia Română (http://www.meteoromania.ro/anm2/). În zonele din vest unde aceste ploi au fost urmate de temperaturi scăzute (-3 0C) există posibilitatea ca unele culturi de toamnă să fi fost incluse temporar într-un strat subțire de gheață.
  • Temperatura aerului la Fundulea:
  • valoare maximă (03.02.2018, h 14:00): +15,7 0C;
  • valoare minimă (05.02.2018  h 00:00): + 1,3 0C;
  • precipitații cumulate în intervalul considerat: 9,4 mm.

Grâu şi orz

  • stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli si dăunători: Staționar
  • Pierderi: Staționar

Rapița

  • Stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli și dăunători : Staționar
  • Pierderi : Staționar

Sursa: madr.ro

APIA: 31 ianuarie 2018 - termen pentru depunerea cererilor de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină utilizate în agricultură

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2018 inclusiv, se depun Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2017 (trim. IV al anului 2017).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărui valoare  unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  • documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
  • situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa  9;
  • copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  • copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  • adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  • adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vienobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  • situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  • copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  • situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  • copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
  • copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  • situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare ;
  • copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  • situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare ;
  • copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în baza Legii 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare;
  • situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
  • copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  • dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie  vor  fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Agricultura la bilanț. 2017, un an de excepție cu nouă recorduri istorice

Ministerul Agriculturii prin vocea lui Petre Daea și-a prezentat recent bilanțul pe anul 2017: Datele sunt spectaculoase: producţii istorice la grâu, secară, rapiţă, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri. Mai mult, în cazul a două culturi – floarea-soarelui și porumb, România ar putea ajunge pe primul loc în UE, nu doar ca suprafață cultivată, ci și ca producție.

27 de milioane de tone de cereale

Agricultura României a realizat anul acesta circa 27 de milioane de tone de cereale, depășind 1,4 tone pe cap de locuitor. „Am realizat anul acesta aproape 27 de milioane de tone de cereale. Este prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul am depășit 1,4 tone pe cap de locuitor. Avem 9 recorduri istorice, iar culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: grâu, rapiță, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri“, a declarat Petre Daea la ședința de bilanț a MADR. „Aș vrea să mă opresc la două culturi, floarea-soarelui și porumb. Suntem prima țară din UE ca suprafață la aceste culturi, dar la floarea-soarelui suntem prima din UE și la producția totală, însă la porumb vom vedea ce randament realizează Franța. Este o serie întreagă de informații, eu le aștept pe cele oficiale, pentru a mă putea pronunța, dar este o creștere formidabilă de randament la toate culturile în România. Este un lucru excepțional și pe care trebuie să îl conservăm ca atare și evident alături de fermieri și de cercetare să ne gândim cum putem mări aceste randamente, ca să nu rămână doar un vârf în compararea producțiilor, ci și o constantă în activitatea agricolă a României pentru stabilitate economică, progres și câștig permanent la fermieri“, a subliniat Daea. Cifrele spun că fermierii au obţinut cele mai mari producţii la grâu (10,1 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar), rapiţă (1,6 milioane de tone, cu 2,8 tone la hectar), mazăre (298.600 de tone, 2,7 tone/ha), floarea-soarelui (3,1 milioane de tone, cu 2,7 tone/ha), orz şi orzoaică (2,04 milioane de tone, 4,9 tone/ha), soia (405.300 de tone, 2,3 tone/ha), porumb (14,5 milioane de tone, 5,8 tone/ha), iar la cartof (18,8 tone/ha) şi struguri (6,5 tone/ha) sunt cele mai mari producţii medii la hectar. Daea a precizat că toate producțiile record realizate de fermieri au avut și sprijinul statului, care a acordat subvențiile la timp. „Înainte de a aduce bani de la UE trebuie să îi dea cineva și acel cineva este bugetul național. Anul acesta au fost date sume importante agriculturii, cum de altfel și în proiecția de buget pe anul 2018 agriculturii i se dau sume importante pentru a duce la îndeplinire obiectivele stabilite, știind că este un motor de creștere economică“, a mai precizat Daea.

Subvențiile, vitale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 2,766 miliarde euro. Totodată, APIA a început acordarea de avansuri şi pentru crescătorii de animale pentru schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017, în valoare de 99 de milioane de euro. „Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene este cel de-al doilea obiectiv pe care l-am realizat, după un grad de absorbție de 99,9% pe FEGA. La FEADR, fondul care susține PNDR, ne-am propus 1,550 miliarde de euro și mai avem o cerere de restituire în valoare de 627 de milioane euro. Această sumă și cu cele primite în țară până la această dată aduce România la o sumă de 3,33 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură. Credem că este un rezultat bun, onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenție, multă muncă și stăruință în așa fel încât să ne facem datoria“, a mai declarat cu ocazia bilanțului ministrul Agriculturii. Acesta a mai ținut să adauge și că „prin FEPAM, am reușit să luăm zilele acestea aproape 11 milioane de euro. Sunt bani care au intrat în țară, iar prin FEGA, până în prezent s-au plătit 964,8 milioane de euro unui număr de 749.315 beneficiari, reprezentând avansul de 70% din subvențiile pe suprafață“. În privința programului de irigații, Daea a arătat că în acest an au fost investiţii de 1,015 miliarde de euro, care se regăsesc în reabilitarea unui număr de 86 de amenajări de irigaţii viabile care vor iriga în final o suprafaţă de 2 milioane de hectare. De asemenea, la programul de reabilitare a structurii secundare de irigaţii prin Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, cu o alocare financiară 435 de milioane de euro, până în prezent s-au depus 147 de proiecte în valoare de 146,3 milioane de euro. În ceea ce privește Programul Antigrindină ministrul a precizat că în prima etapă din acest an au fost date în funcţiune 34 puncte de lansare care acoperă 500.000 de hectare, iar până la sfârşitul anului suprafața totală va ajunge la peste 800.000 de hectare.

„Alege oaia“ și în restaurante

Ministrul Petre Daea a prezentat și o nouă strategie în ceea ce privește programul „Alege Oaia“. „Am pornit un program, pentru a stimula consumul de carne de oaie. El are două axe: vrem să popularizăm în toată țara pe tiparul pe care l-ați văzut în capitalele de județe și să începem să realizăm și infrastructura necesară, adică să deschidem magazine care să vândă aceste produse, în așa fel încât consumatorul să le găsească, și să stimulăm astfel introducerea cărnii de oaie în restaurante. Vă vom invita, la o lecție în care un procesator o să pregătească o shaorma din carne de oaie și să sperăm că vom găsi și ingredientele necesare pentru a vedea că acest produs se poate valorifica, fiind extrem de valoros“, a declarat Daea. Acesta a ținut să precizeze că „toate acestea se fac într-un concept unitar, nu se fac la întâmplare și sperăm că anul viitor vom găsi în București magazine și unități de comercializare speciale pentru carnea de oaie și produsele din carne de oaie. De asemenea, vreau să vă informez, nu dau nume, dar două supermarketuri au deja pe rafturi carne de oaie pregătită și ambalată“, a explicat ministrul. În final, oficialul și-a reiterat sprijinul pentru produsele românești. „Facem aceste acțiuni și cu lâna și cu carnea de oaie și cu porcul și cu toate celelalte, cu puii și cu mierea pentru copii, pentru a promova produsele românești, pentru a promova consumul de produse românești și a putea intra în supermarketuri. Odată intrate, decizia o va lua consu­matorul după ce degustă produsul, iar supermarketul își va putea plia conceptul comercial. Am pornit cu oaia, dar Kaufland, pot să îi dau numele, s-a angajat ca până în 2020 circa 60% din producția de carne de porc să fie românească și eu mi-am dat semnătura, pentru că ce este mai sfânt decât să fii crescător de animale în România, dar, în același timp, să fii și consumator al produselor pe care le faci cu atât de multă strădanie, cu atât de mult efort, dar și cu mult suflet“, a conchis ministrul.

Despre prețuri…

„Aștept de la Consiliul Concurenței raportul privind prețurile. Ei sunt cu rapoartele, dânșii culeg, dânșii caută, dânșii au responsabilitatea. Important este că am stabilizat piața, pentru că o luaseră prețurile de înțepau și tavanul. Prețurile s-au potolit. Noi avem informații pe fiecare magazin în parte, le puteți vedea. Le urmăresc zilnic, pentru că avem acest interes și această dorință — și am pe masa mea aceste informații în fiecare zi. Toate prețurile de la produsele principale nu au mai crescut absolut deloc. S-au potolit, pentru că frica păzește via“ – Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Bogdan Panțuru

APIA: Ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează potenţialii beneficiari că până la data de 03 ianuarie 2018 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare, ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, conform prevederilor OMADR nr. 1727/2015, cu completările şi modificările ulterioare.

Cererile de acord pentru finanţare aferente anului 2018 se depun la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de plată pe suprafaţă.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt:

  1. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
  2. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
  3. organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  4. organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare- dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul pentru finanţare, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea potenţialii beneficiari sunt următoarele:

  1. să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);
  2. să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;
  3. să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  4. să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  5. suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, cu excepţia suprafeţelor aferente legumelor cultivate în spaţii protejate. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
  6. să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;
  7. să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare

Menționăm că cererea de acord pentru finanţare se depune însoţită de următoarele documente:

  1. copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;
  2. adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  3. adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;
  4. situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;
  5. copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
  6. situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;
  7. dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;
  8. copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;
  9. cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;
  10. angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din

Teleormanul încheie un an agricol bun

Că în agricultură nu există doi ani la fel, o știe orice agricultor. Dar, pe de altă parte, se mai știe și că, mai mult sau mai puțin, există unele trăsături comune tuturor anilor. Dar câteodată există și ani care nu seamănă niciun pic cu cei dinaintea lor. Așa a fost cazul anului agricol 2017. După ce a debutat cu precipitații de iarnă abundente, cât să se adune apă în sol, a urmat o primăvară timpurie, cu temperaturi relativ ridicate. Culturile au intrat rapid în vegetație. Apoi, în aprilie, temperaturile au scăzut brusc, pentru o perioadă destul de lungă. Doar o minune a făcut ca majoritatea culturilor să scape necompromise. Apoi, după câteva episoade ploioase în mai, a urmat o secetă cumplită, care se prelungește și acum, în toamnă.

În sinteză, se poate spune că a fost un an care a dat dureri de cap și palpitații fermierilor. Despre cum a ieșit până la urmă în județul Teleorman, am stat de vorbă cu dna Veronela Pantalie, directorul Direcției Agricole a județului Teleorman.

Producții mulțumitoare, în ciuda vremii

„Una peste alta, a fost un an destul de bun“, ne-a spus domnia sa. „Fermierii au obținut, chiar în condițiile speciale de anul acesta, producții destul de mari“, a mai adăugat d na Pantalie.

Concret, la nivelul întregului județ au fost semă­nate cu grâu aproape 150.000 de hectare cu grâu. Fermierii au notificat Direcției Agricole Județene producții cuprinse între 4 și 7,5 tone/ha.

Nici la porumb lucrurile nu au stat rău: pe cele 60.340 ha folosite pentru această cultură s-au obținut vârfuri de producție de 10-12 tone porumb boabe/ha. Însă producția medie a fost de doar puțin peste 6 tone/ha.

Productivitatea la floarea-soarelui s-a încadrat în normele multianuale, situându-se între 2,5 și 4 tone/ha. Având în vedere că suprafața dedicată acestei culturi a fost de 93.000 ha, cantitatea totală recoltată a atins o cifră însemnată. Și pentru că vorbim despre plante oleaginoase, se cuvine să amintim și rapița, care a fost cultivată în județul Teleorman pe aproximativ 65.000 de hectare. Producțiile obținute s-au situat între 2,8 și 4,2 tone/ha.

Rezultate frumoase a dat și cultura tutunului. „Pe cele 305 ha cultivate cu această plantă s-au obținut rezultate excelente. Plantele au avut o dezvoltare excepțională“, ne-a spus directorul DAJT.

Evenimentul anului: programul „Tomate Românești“

program sustinere tomate 2017

Pentru o parte dintre agricultorii teleormăneni, cel mai important eveniment al anului a fost lansarea programului „Tomate Românești“. În județ există mai multe bazine legumicole, în care există deja o lungă tradiție în cultivarea acestei legume. În prima etapă a acestui program, adică în cea de primăvară, în program s-au înscris 213 fermieri. Cu toții au reușit să îndeplinească obiectivele programului, respectiv să comercializeze 20 de tone de roșii din producția a 1.000 m.p. de solarii până la 1 iunie. Așa se face că au putut să încaseze prima de câte 3.000 de euro.

Încurajați, pesemne, de acest succes, încă 76 de legumicultori s-au înscris și în etapa a doua, de toamnă, a acestui program. Ei sunt convinși că vor putea produce în solariile proprii câte 20 de tone de roșii după 23 octombrie.

„Pentru fermieri este o sumă destul de importantă și un ajutor care nu este de neglijat. Asta cred că îi va stimula ca, în continuare, să se concentreze asupra acestei activități“, apreciază dna Pantalie.

În ceea ce privește semănăturile de toamnă, până la sfârșitul celei de-a doua decade a lunii octombrie se semănaseră deja 132.000 ha cu grâu. Dacă le adăugăm și pe cele 1.200 pe care s-a pus în brazdă sămânța de triticale, ajungem la o suprafață aproximativ egală cu cea din anul trecut. La fel, o suprafață aproape egală cu cea din anul trecut, s-a semănat și în cazul rapiței. Puțin peste 60.000 ha au fost alocate acestei culturi.

„În concluzie, putem spune că am avut un an bun și avem motive să sperăm la unul la fel“, consideră dna Veronela Pantalie.

Alexandru GRIGORIEV

INDAGRA 2017 reunește peste 530 de companii

Centrul Expoziţional ROMEXPO găzduieşte între 25 și 29 octombrie a.c. cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, INDAGRA - Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www.indagra.ro)

Evenimentul este organizat de Romexpo împreuna cu Camerele de Comert si Industrie din România (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

La INDAGRA expun peste 530 de companii din 24 de ţări, evenimentul înregistrând astfel o creştere cu peste  4% a numărului de firme înscrise faţă de 2016. Ţările care şi-au anunţat prezenţa la cel mai mare târg agricol din ţară sunt cele recunoscute pentru puterea deţinută pe pieţele agrare mondiale: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.

INDAGRA 2017 beneficiază de participarea  oficială  internaţională a Franței și Turciei și de participări de grup din partea Greciei și Olandei.

Reduceri semnificative la noutățile ofertate specialiștilor din agricultură

La INDAGRA 2017 sunt așteptați peste 66.000 de vizitatori. Noutățile prezentate în cadrul evenimentului beneficiază de o serie de discount-uri cuprinse între 10% şi 50%, la serviciile, produsele și echipamentele expuse.

Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în: cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie.

Maşini, echipamente și componente auto agro-industriale

Specialiștii în agricultură au posibilitatea, pe parcursul târgului, să acceseze ofertele la   mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii.

Se pot achiziţiona autovehicule (tractoare, combine, maşini) modele noi, de la unici distribuitori ai unor branduri celebre şi cunoscute în domeniu, autorizați în România, la prețuri speciale, beneficiind de reduceri semnificative. Companiile prezente la sectorul de mașini și echipamente prezintă produse de ultimă generației. Printre acestea se numără:  

  • pompe industriale de mare putere,
  • electromotoare, utilaje forestiere și piese de schimb,
  • tractoare agricole, semănători și accesorii,
  • grape cu discuri,
  • prese de balotat cu cameră variabilă,
  • ciururi de laborator pentru cereale,
  • echipamente combinate cultivator-semănătoare,
  • maşini de tuns iarba, maşini de erbicidat, maşini de prelucrare a fânului şi echipament pentru lucrări minime.
  • învelitori din tablă cutată

Îngrășăminte, material săditor, seminţe, răsaduri și sisteme moderne pentru horticulturori și agricultori

De la INDAGRA 2017 nu lipsesc companiile care produc, importă și distribuie:

  • seminţe şi răsaduri de legume, plante aromatice și flori, hobby si profesionale.
  • noi hibrizi de legume ameliorate de către companii străine, pentru producătorii de legume din România,
  • echipamente şi tehnologii pentru legumicultori şi floricultori,
  • tocătoare de vegetație, având aplicabilitate largă: viticultură, horticultură, parcuri, terenuri de sport etc.
  • varietăţi de fructe şi legume de sezon şi de extrasezon,
  • sute de soiuri de specii pomicole și o gamă variată de arbuşti fructiferi exotici,
  • material săditor dendrofloricol,
  • echipamente și produse pentru viticultură,
  • scule, unelte și accesorii pentru horticultură și grădinărit,
  • îngrășăminte chimice granulate, solubile, solide și lichide,
  • plase de protecție pentru agricultură,
  • agrotextile pentru mulcire și stimulare a coacerii în horticultură,
  • folii microporoase tip agryl pentru protecția extra timpurie și târzie a culturilor horticole,
  • substraturi profesionale și hobby pentru cultivarea plantelor.

Sisteme de irigații, sere și solarii

La INDAGRA 2017, vizitatorii pot achiziționa:

  • modele noi şi performante de sisteme de irigație si de fertirigat (fertilizare concomitentă cu irigarea, soluția cea mai eficientă pentru culturile de flori, viţă de vie şi pomi fructiferi, culturile de legume, în solarii si în camp),
  • sere si solarii, componente şi tehnologii pentru ele,
  • echipamente de măsurare a calităţii apei,
  • folii pentru sere, solarii și câmp deschis,
  • sisteme de automatizări dedicate aplicațiilor de apă,
  • soluții de eficientizare a sistemelor de irigare.

Zootehnia este reprezentată la târg de:

  • produse şi tehnologii de obţinut şi folosit îngrăşăminte,
  • produse şi echipamente zootehnice de creştere a: bovinelor, ovinelor, cabalinelor     si        păsărilor de rasă,
  • echipamente necesare modernizării sau înfiinţării de ferme de: ovine, caprine, bovine de lapte şi carne, cabaline şi porcine,
  • soluţii, autovehicule şi accesorii de transport de animale,
  • garduri electrice pentru animale,
  • aparate de muls și produse pentru igiena mulsului,
  • servicii ce cuprind conceptul de "management al cirezii" pentru fermele de animale.

Locuri de desfăşurare, produse şi servicii ofertate

INDAGRA are loc în următoarele spații Romexpo:

  • Interior - Pavilioanele: C1, C2, C3, C4, C5, C6
  • Exterior - Platformele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, C1, V5, V6 și Aleea Negustorilor.

PAVILIONUL C1 va fi ocupat de:

  • Franţa (participare  oficială  internaţională)
  • firme de consultanţă şi investiţii în agricultură;
  • firme de construcții în horticultură
  • firme de realizare și montare a sistemelor de irigații
  • companii cu produse și servicii dedicate viticulturii.

În PAVILIONUL C2 se regăsesc:

  • tehnologii de creștere a ovinelor, caprinelor, bovinelor, dar și a păsărilor,
  • firme ce comercializează produse nutriționale
  • produse și servicii dedicate crescătorilor de animale de companie și crescătorilor de păsări și alte animale.
  • mașini si echipamente de abatorizare.

În PAVILIONUL C3 se expun:

  • tehnologii si echipamente pentru irigații,
  • maşini şi echipamente agricole,
  • seminţe, material săditor și îngrăşăminte,
  • furaje şi nutreţuri.

PAVILIOANELE C4-C5 găzduiesc companii ce oferă:

  • tehnologii si echipamente pentru irigații,
  • seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte,

În PAVILIONUL C6 se prezintă:

  • mașini agricole,
  • silozuri
  • tehnologii si echipamente pentru irigații;
  • seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte

Pe platformele exterioare vor fi expuse:

  • masini, echipamente si tehnologii agricole

și vor fi amenajate:

  • corturi cu exponatele (păsări) aduse de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România şi Asociaţia Crescătorilor de Porumbei Jucători de Galaţi.
  • corturile asociațiilor crescătorilor de oi, cabaline și bovine.

INDAGRA 2017 beneficiază de participări de grup din partea următoarelor țări:

  • Grecia
  • Olanda

Pe parcursul celor cinci zile INDAGRA, vor avea loc o serie de evenimente conexe (seminarii, conferințe, mese rotunde, simpozioane) menite să aducă față în față, specialiști români și străini, autorități locale și centrale,  consultanți din agricultura românească și din cea a altor țări agrare.

Se vor discuta probleme la zi în agricultură și se vor iniția contacte transfrontaliere și de cooperare, prin intermediul unor evenimente de brokeraj.

Printre temele dezbătute în cadrul activităților conexe desfășurate cu ocazia Indagra se numără:

  • Consultanța și stadiile implementării proiectelor din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
  • Conservanți naturali pentru produse din carne în vederea obținerii unor alimente funcționale şi sigure pentru menținerea sănătății consumatorilor
  • Sistemul de trasabilitate a peștelui și produselor pescărești
  • De ce sunt oamenii atacați de "tigrii" plantelor?
  • Aspecte privind îmbunătăţirea proprietăților pământurilor dificile de fundare
  • Rentabilitatea activităţii agricole in marile ferme din sudul României
  • Standarde de calitate în prelucrarea produselor ecologice – provocări și oportunități
  • Soluţii inteligente de păstrare a legumelor și fructelor prin tehnologii de ultimă generați
  • Tehnologii moderne în cultura pomilor fructiferi
  • Prezentarea proiectului mall-ul țărănesc și a surselor de finanțare ale acestuia
  • Sisteme horticole verticale ecosustenabile – inovație 100% românească
  • Ameliorarea - solutie esențiala în conceptul de zootehnie a agriculturii românești.

Mai multe informații despre evenimentele conexe INDAGRA 2017 se obțin prin accesarea  

  • indagra.ro/manifestari-conexe
  • http://www.indagra.ro/brokerage-2017/

Programul de vizitare – INDAGRA 2017:

  • 25-28 octombrie (Miercuri - Sâmbătă), între orele 10.00 şi 18.00
  • 29 octombrie (Duminică), între orele 10.00 şi 16.00


Bilet intrare:

Adulții și studenți: 20 lei/zi
Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor:

  • Pietonal: Porțile A, B, C si D, cu intrare dinspre: Piata Presei Libere, Bulevardul Expoziției si Strada Parcului;
  • Auto: Porțile B, C si D, cu intrare dinspre: Bulevardul Expoziției și Strada Parcului.
  • Tarif acces parcare: 3 lei/oră

Alte informatii despre eveniment pot fi obtinute prin intermediul:

  • indagra.ro
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • INDAGRA ROMEXPO

Concomitent cu INDAGRA, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicul larg şi celui de specialitate:

  • INDAGRA FOOD & CARNEXPO (indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară
  • EXPO DRINK & WINE (targdevinuri.ro) - Târgul de vinuri, băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

PROGRAM MANIFESTARI CONEXE - INDAGRA 2017-

PAVILION C6 SALA IORGA

Casa Olandeză a Pomicultorului

11:00-12:00 - Dezbatere cu privire la stadiul implementării sub-măsurii 4.1 a

Eveniment organizat de Casa Olandeză a Pomicultorului și ICDP Mărăcineni

13:00-16:00 - Ceremonia de închidere a cursului pilot Formare de Formatori în sectorul pomicol și dezbatere cu privire la rolul serviciilor de consultanță în dezvoltarea sectorului pomicol

Eveniment organizat de Casa Olandeză a Pomicultorului și  Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București

Pavilionul C1, etaj

10.00-18.00 – CENTRUL ENTERPRISE EUROPE NETWORK

Eveniment de brokeraj ce va fi organizat de European Enterprise Network prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

De ce să participați?

  • Faceți cunoștință cu noi parteneri și clienți din România și Europa
  • Inițiați contacte transfrontaliere și de cooperare
  • Găsiți noi parteneri comerciali / tehnologici

Domenii de interes:

  • Producătorii și distribuitorii de mașini agricole
  • Echipamente de irigații, semințe și material de plantare, îngrășăminte, sere și solarii
  • Echipament zootehnic
  • Producătorii și distribuitorii de echipamente zootehnice, creșterea animalelor și a păsărilor
  • producători și distribuitori de produse și echipamente din domeniul horticulturii și viticulturii
  • Industria alimentară, vinuri, băuturi alcoolice și nealcoolice.

Participarea este gratuită.

SALA EMINESCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

12.00-15.00 – Programul Național de Dezvoltare Rurală

SALA CUPOLA

  • 12.00-16.00 – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB)
  • 12:00 - Efectele unui produs fitoterapeutic cu acțiune imunomodulatoare la cal și vacă, Speakeri: Lucian Ioniță, Carmen Ioniță - Facultatea de Medicină Veterinară București
  • 12:30 - Sistemul de trasabilitate a peștelui și produselor pescărești – necesitate și oportunități. Speakeri: Nicolae Carmen Georgeta, Marin Monica, Moga Liliana Mihaela, Nenciu Magda Ioana, Bahaciu Grațiela, Pogurschi Elena - Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere
  • 13:00 - Conservanți naturali pentru produse din carne în vederea obținerii unor alimente funcționale şi sigure pentru menținerea sănătății consumatorilor. Speakeri: Camelia Papuc, Corina Predescu - Facultatea de Medicină Veterinară București
  • 13:30 -  Aspecte privind îmbunătăţirea proprietăților pământurilor dificile de fundare. Speaker: Tatiana Olinic - Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului
  • 14:00 - De ce sunt oamenii atacați de "tigrii" plantelor? Speakeri: Roxana Ciceoi - Centrul de cercetare pentru studiul calităţii produselor agroalimentare
  • 14:30 -Controlul buruienilor în agricultura de precizie. Speakeri: Mihai Gîdea, Cătălin Constantinescu, Manea Dragoș - Facultatea de Agricultură
  • 15:00 - Rentabilitatea activităţii agricole in marile ferme din sudul României (Horizon 2020, Proiect ENHANCE, NO: 691681). Speaker: Toma Dinu, Facultatea de Management
  • 15:30 - Standarde de calitate în prelucrarea produselor ecologice – provocări și oportunități. Speakeri: Liliana Bădulescu, Andreea Stan - Centrul de cercetare pentru studiul calităţii produselor agroalimentare;

SĂLILE EMINESCU si SADOVEANU

AGROINTELIGENȚA

10.00-18.00 – Porcul românesc, încotro?

SALA CENTRUL DE PRESĂ

13.30-14.00 - CREȘTEM ROMANIA ÎMPREUNA, conferință susținută de ong-ul ADOPTĂ UN ȚĂRAN

Teme abordate:

  • Discuții pe tema lanțurilor scurte. Prezentarea proiectului mall-ul țărănesc și a surselor de finanțare ale acestuia
  • Importanța mediului rural într-o economie urbană. Bilanț Adopta un țăran și direcții de dezvoltare
  • Masa rotundă pe tema relaxarii legislative, referitoare la necesarul pentru autorizarea produselor țărănești facute în casă.

Pavilionul C1, etaj

10.00-18.00 – CENTRUL ENTERPRISE EUROPE NETWORK

Eveniment de Brokeraj ce va fi organizat de European Enterprise Network prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

De ce să participați?

  • Faceți cunoștință cu noi parteneri și clienți din România și Europa
  • Inițiați contacte transfrontaliere și de cooperare
  • Găsiți noi parteneri comerciali / tehnologici

Domenii de interes:

- Producătorii și distribuitorii de mașini agricole

- Echipamente de irigații, semințe și material de plantare, îngrășăminte, sere și solarii

- Echipament zootehnic

- Producătorii și distribuitorii de echipamente zootehnice, creșterea animalelor și a păsărilor

- producători și distribuitori de produse și echipamente din domeniul horticulturii și viticulturii

- Industria alimentară, vinuri, băuturi alcoolice și nealcoolice.

Participarea este gratuită.

CENTRUL DE PRESĂ

11.00-13.00 – Conferința - AgriBusiness Job

SALA N. IORGA

Ambasada Ucrainei în România

11.00-14.00 – Eveniment Business to Business

SALA CUPOLA

12.00-16.00 – USAMVB

12:00 - Poluarea terenurilor agricole şi industria de reconstrucţie/remediere din România.

Speaker: Luciana Vrâncuţă, Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului

12:30 - Introducerea zootehniei de precizie în fermele de vaci de lapte (HORIZON 2020 – 696367). Speakeri: Vidu Livia, Popa Răzvan, Marin Monica, Mărginean  Gheorghe, Călin Ion, Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere

13:00 - Sisteme horticole verticale ecosustenabile – inovație 100% românească. Speakeri: Răzvan Bera, Aurora Dobrin, Ovidiu Jerca, Elena Ivan - Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare

13:30 - Tehnici de ultimă generație pentru obținerea plantelor horticole. Speakeri: Adrian Peticilă, Facultatea de Horticultură

14:00 - Performanță prin inovații. Noi orizonturi pentru cultura arbuștilor fructiferi. Speaker: Adrian Asănică - Facultatea de Horticultură

14:30 - Materiale biocompozite biodegradabile – o soluție sustenabilă pentru reducerea impactului asupra mediului. Speakeri: Mieluț Amalia Carmen, Popa Mona Elena, Popa Elisabeta Elena, Dănăilă-Guidea Silvana Mihaela - Facultatea de Biotehnologii

15:00 - Soluţii inteligente de păstrare a legumelor și fructelor prin tehnologii de ultimă generație. Speakeri: Andreea Stan, Liliana Bădulescu, Viorica Lagunovschi Luchian, Adrian Asănică, Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare

15:30 - Tehnologii moderne în cultura pomilor fructiferi. Speakeri: Stănică Florin, Mihai Cosmin - Facultatea de Horticultură.

SALA BĂLCESCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime

SALA EMINESCU

Asociația Națională pentru Zootehnie

10.00-14.00 – Simpozion: Ameliorarea - solutie esențiala în conceptul de zootehnie a agriculturii românești.

Subvenții pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31.10.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei iulie - septembrie  2017 (trim. III al anului 2017).

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru anul 2017 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în perioada iulie- septembrie, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR  nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control,  precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare .

În perioada 2017 - 2020, diferenţa dintre rata accizei standard, calculată prin actualizarea nivelului prevăzut în coloana 4 din anexa nr. 1 la titlul VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015, cu completările ulterioare, potrivit art. 342 alin. (2) - (4) din acelaşi act normativ, şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (2) se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Valoarea accizei pentru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru.

Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

 

Pentru județul Arad a fost un an „bunișor“!

Desigur că niciun an nu este la fel ca altul. Asta este una dintre principalele axiome pe care le știe orice agricultor. Cu toate acestea, unii ani ies cu totul din tipare. Așa a fost și anul acesta, cel puțin pentru Arad. Așa susține dl Adam Alda, directorul adjunct al Direcției Agricole a județului.

Cine a pariat pe porumb a pierdut

„O parte din an a fost bună, iar cealaltă a fost proastă“, povestește dl Alda. Culturile recoltate în vară, în special grâul și orzul, au dat producții frumoase. În schimb, seceta care a urmat a făcut ca porumbul să fie compromis pe suprafețe întinse. Conform aprecierilor făcute de specialiștii DAJA, în unele zone a fost distrusă peste 80% din producție. Mulți fermieri nu au recoltat mai mult de 2.500 kg porumb/hectar. Din această recoltă, arenda, conform contractelor, a fost de 1.200 kg/ha. Uiumul pentru recoltare a fost de cca 600 kg/ha. Pentru acoperirea celorlalte cheltuieli nu mai rămân decât subvenția și în jur de 700 kg/ha. În zonă prețul inputurilor la un hectar de porumb se ridică la aproximativ 3.000 de lei, spune dl Alda. Deci, anul acesta profitul este zero sau aproape de zero pentru cei care au mizat doar pe porumb. Faptul e cu atât mai greu de acceptat cu cât anul trecut producția a urcat până la 14 tone/hectar în fermele mari, iar media județeană a fost de 5,8 tone/ha.

Programul „Tomate Românești“, un succes

„Lucrurile s-au schimbat foarte mult. Nu se mai poate vorbi despre o climă, ci numai despre microclimate“, constată directorul adjunct al DAJA. „Auzi că la Arad a plouat 20 de litri, 15 la Curtici și 40 de litri la Chișineu-Criș sau la Lipova. Nu se mai poate vorbi nici măcar la scara unui județ despre o zonare a climei. Schimbările climatice se simt tot mai mult“, consideră specialistul. Spre exemplu, în acest an până la începutul lunii septembrie, dl Dimitrie Muscă contabilizase în ferma sa de la Curtici un total de 370 litri/metru pătrat de apă din precipitații. Media multianuală este în zonă de 750 de litri...

Pe de altă parte, horticultorii au beneficiat de un sprijin important prin intermediul programului „Tomate Românești“. 229 de producători din județul Arad s-au înscris în program. 97 de fermieri au primit deja prima de 3.000 de euro pentru că au reușit deja din primul ciclu de producție să îndeplinească obiectivele. 50 dintre ei se află în comuna Apateu, unul dintre bazinele legumicole ale zonei. Acum, în ciclul al doilea al programului, cei aproape 90 de fermieri din zona comunei Seleuș, supranumită și Matca Aradului, promit a fi vedetele sezonului. Recoltele lor de toamnă se anunță frumoase. Totuși, la câțiva dintre ei, din cauza arșiței din ultimele luni, există riscul ca ciclul de recoltare să se încheie înainte de 1 noiembrie. Pentru aceștia, Direcția Agricolă a Județului a cerut o derogare de două săptămâni, astfel încât să fie contabilizată în cadrul programului și producția obținută pe 15 octombrie. Per total, se poate considera că acest program a avut succes. „Asta cu atât mai mult cu cât nu se vorbește de cifre, ci oamenii îi văd pe cei care au luat banii. Nu mai e vorba de povești, ci de ceva concret. Asta e cea mai bună reclamă: omul mulțumit“, consideră Adam Alda.

Ne așteaptă o toamnă cu vin bun

Cât despre programul pentru colectarea lânii, în județul Arad sunt peste 1.400 de fermieri cu peste 20 de oi. La trei kg/oaie înseamnă sub 100 lei/an, la 1 leu/kg și 20 de oi. Probabil că suma este prea mică pentru a tenta un producător să vină de la 100 km să predea lâna. În schimb, pentru cei care au peste 50 de oi, deja 150 de lei este o sumă ce acoperă măcar cheltuiala cu tunsul oilor, astfel că există o motivație, apreciază dl Alda.

Ambele programe au reprezentat un pas bun înainte. „La noi, în agricultură, dacă îi dai omului ceva nou și, mai ales, dacă îl vede pe vecin că a primit ceva, asta îl impulsionează să meargă înainte“, spune specialistul. Un an bun, cu toată seceta, se anunță pentru viticultură. În viile unde s-au aplicat tehnologii corespunzătoare – iar în județul Arad majoritatea viticultorilor folosesc astfel de tehnologii – se apreciază recolte cuprinse între 7.000 și 9.000 kg de struguri/ha. Adică exact producția optimă pentru obținerea unui vin de calitate. Un motiv în plus de bucurie este că populațiile specifice zonei, Cadarca de Miniș și Mustoasa de Măderat, au producții foarte bune. Aceste două branduri locale, alăturate pastramei de oaie de la ciobanii locali și pitei de Pecica, promit o toamnă frumoasă arădenilor.

Există potențial pentru crearea produselor tradiționale

În județul Arad au existat în jur de 40 de produse tradiționale atestate. Acum nu mai există decât trei. Schimbările de legislație au avut un rol determinant în această chestiune. Acum, cei responsabili încearcă să reclădească brandurile locale.

„Necazul este că toată lumea se uită la țăran, la cel care produce, cu gândul că face evaziune fiscală. Legislația nu este adaptată pentru acești producători, ci pentru marile firme. Rezultatul este că, de multe ori, acesta se descurajează“, consideră, prin prisma experienței sale, dl Alda.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie mierea de prună, care este un echivalent arădean al magiunului de Topoloveni. Produsul a fost reatestat. Dar condițiile pe care legislația sanitar-veterinară le impune nu se prea potrivesc cu ce are fermierul acasă. Producătorii de magiun de prune nu prea au toalete în casă. Apoi, produsul se fierbe în cazane de cupru, pe care nu ai cum să le pui într-o încăpere închisă. Până la urmă s-a ajuns la un compromis. Rezultatul este că nici produsul nu mai e tradițional sută în sută, nici legislația nu se aplică pe de-a-ntregul. Producția se desfă­șoară cam o lună pe an și se rezumă la cca 150 kg. Așadar, o investiție mai mare nu se justifică. Iar dacă presăm producătorii, nu se va întâmpla decât că vor renunța la un produs tradițional. Printre puținele produse tradiționale ce mai există sunt cașcavalul de Șagu și plăcinta de Turnu. O altă categorie de produse este a celor tradiționale neatestate, cum sunt mezelurile obținute în gospodăriile țărănești.

În concluzie, gospodarii arădeni au potențialul de a crea și menține branduri locale, dacă vor fi sprijiniți de o legislație corespunzătoare. Iar în încheierea întregii discuții, ca o concluzie generală, directorul adjunct al DAJA consideră că 2017 a fost un an „bunicel“.

GALERIE FOTO


 

Alexandru GRIGORIEV

Sesiunea de primire a proiectelor pentru procesarea produselor agricole și pomicole finanțate prin PNDR 2020 se prelungește

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la 31 octombrie 2017 a sesiunii de primire a proiectelor de investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole și pomicole finanțate prin submăsurile 4.2 și 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR am decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună, alocarea aferentă acestor submăsuri nefiind consumată până la acest moment. Trebuie să subliniez că, în această ultimă etapă din luna octombrie, punctajul este unul ușor de atins și astfel, există o șansă în plus pentru solicitanți să obțină finanțare pentru a dezvolta o investiție în domeniul procesării produselor agricole și pomicole. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 octombrie 2017 este de 15 puncte pentru sM 4.2 și de 10 puncte pentru sM 4.2a.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” este de 100 de milioane de euro. Până în prezent au fost depuse 46 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 41 de milioane de euro.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole și pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanțării este de maximum 2,5 milioane/ proiect pentru sM 4.2 și de maximum 1,5 milioane/ proiect în cazul sM 4.2a.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00. Toți cei interesați să depună cereri de finanțare prin sM 4.2 și sM 4.2a, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa: afir.info

Mihăilești, orașul unde încă se face agricultură

Pe malul unui lac de aproape 1.000 de hectare, stăvilit de un baraj construit de Nicolae Ceaușescu cu scopul de a rea­liza aici o rezervă de apă pentru Capitală, se află un orășel cochet învecinat cu Bucureștiul. Mihăilești de Giurgiu este o urbe mică, aranjată pe lângă malurile lacului ce odinioară îi amenința existența, dar care, în pofida metamorfozei din ultimul deceniu, păstrează încă un parfum provincial, plăcut. La primăria orașului l-am găsit pe Mihai Dobre, un primar cu state vechi în conducerea autorităților locale din Mihăilești, care ne-a vorbit despre transformarea din comună în oraș și despre influențele Capitalei în viața de aici.

Transformarea reală a venit treptat

Mihăilești are aproximativ 8.000 de locuitori și este format din două cartiere – Tufa și Drăgănescu. Orașul mai are în componența sa două sate, și anume Popești, un sat renumit pentru cultivarea usturoiului, aflat pe locul vechii așezări geto-dacice Argedava, și Novaci.

 În 1989 comuna Mihăilești este transformată în oraș. Însă schimbarea realizată în titulatură nu a adus cu sine și un alt chip pentru oraș, susține primarul Mihăileștiului, pentru că aspectul și facilitățile care ar fi trebuit să existe într-un oraș lipseau. Abia odată cu venirea sa la conducerea primăriei au început să prindă viață proiecte dedicate orașului.

Primul proiect mare demarat, spune Mihai Dobre, a fost cel de realizare a infrastructurii de canalizare, apă și stație de epurare, toate date în folosință acum cinci. Astăzi, mica urbe din sudul țării are, asemeni oricărui alt oraș respectabil, infrastructură, străzi asfaltate, iluminat public, rețea de gaze (în momentul de față se lucrează la extinde­rea rețelei și în cartierul Tufa) și toate celelalte facilități de care au nevoie locuitorii lui.

„Lacul ar trebui să fie sub tutela autorităților locale“

Imaginea orașul Mihăilești este aproape inevitabil asociată cu cea a lacului de acumulare din proximitatea sa. Un luciu de apă de aproape 1.000 de hectare, 700 pe teritoriul Mihăileștiului, aparținând Apelor Române, și pe care primarul și l-ar dori sub tutela autorităților locale.

„Lacul este închiriat, iar ăsta este un dezavantaj pentru orașul Mihăilești. Practic, toată bogăția acestei ape, cu multe resurse piscicole, nefiind nevoie nici măcar să fie populată, este smulsă de firmele cărora li s-a închiriat. În opinia mea, dacă lacul ar fi preluat de autori­tățile locale, atunci acesta ar asigura un venit important pentru întreținerea orașului. Astfel am avea posibilitatea de a implementa proiecte piscicole în zonă, chiar turism piscicol. Lacul Mihăilești are un potențial important, dar eu, ca primar, nu pot face nimic pentru a-l dezvolta atâta vreme cât nu este sub administrație locală.“

Proiecte din banii primăriei

Mihai Dobre spune că gestionarea resurselor financiare ale orașului este o provocare continuă și că de multe ori banii sunt insuficienți pentru a dezvolta toate proiectele pe care și le dorește. Drămuiește fiecare ban ca acasă și stabilește prioritățile. Multe dintre realizările orașului au fost susținute de banii obținuți din taxe și impozite. Cele mai recente proiecte dezvoltate cu resursele administrației locale sunt construirea unei grădinițe, o școală pentru cartierul Tufa și satul Novaci, un parc de joacă și o stație ISU care deservește toate localitățile din jur.  Acum se lucrează la căminul cultural, iar în toamnă ar putea fi inaugurat. Următorul proiect al primarului din Mihăilești presupune construirea unei policlinici. Singurul impediment este lipsa unui teren pe care să fie ridicată construcția pentru că în momentul de față în oraș, în afara pământurilor retrocedate oamenilor, nu mai există foarte multe suprafețe intravilane libere. În opinia lui Mihai Dobre, din punctul de vedere al dezvoltării, orașul Mihăilești nu mai are nevoie de multe lucruri. Transformarea într-un oraș adevărat este aproape completă, spune primarul. Cu toate influențele Capitalei asupra vieții de aici, în orașul Mihăilești încă se face agricultură, însă nu individual, ci la nivel de asociație. Există câteva societăți care au comasat terenul și nu mai există nicio palmă de teren nemuncit. Sunt aproape 9.000 ha de cultură mare lucrate prin asociație. În schimb, animale sunt din ce în ce mai puține.

GALERIE FOTO


Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS