• Proiectul, ce cuprinde 55.000 hectare, se va desfășura pe cea mai mare suprafață totală arabilă din EU, operată de Al Dahra și deținută de Agricost.
  • Această suprafață este, în același timp, cea mai mare înscrisă în programul de agricultura carbonului al Agreena, ce acoperă în prezent peste 2 milioane de hectare de teren agricol în 17 țări din Europa.

Compania de agribusiness din UAE, Al Dahra, și compania daneză de tehnologie agricolă Agreena au semnat un parteneriat prin care se înregistrează cea mai mare suprafață totală de teren arabil din UE ce va face tranziția către agricultura regenerativă. Peste 55.000 de hectare de teren agricol cultivat de Al Dahra și deținut de Agricost, situat pe Insula Mare a Brăilei, vor intra în programul de agricultura carbonului al Agreena.

Cei doi jucători de talie mondială au semnat un Memorandum de înțelegere la COP28, moment ce marchează un parteneriat de referință între Al Dahra și Agreena, ce va reuni capabilitățile și expertizele celor două companii la nivel global.

Industria agricolă ocupă o poziție aparte, ce îi conferă un rol vital în sechestrarea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă. Sistemul agroalimentar este răspunzător pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, însă industria agricolă poate oferi o oportunitate cheie de a fi parte din soluția pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin motivarea fermierilor să facă tranziția de la agricultura convențională către practicile agronomice regenerative, Agreena susține fermierii în demersul lor de a transforma terenurile lor în rezervoare de carbon, stocând în sol și împiedicând astfel eliminarea dioxidului de carbon în atmosferă.

„Sustenabilitatea este o valoare de bază și un factor esențial din punct de vedere comercial al Al Dahra, iar acest proiect reprezintă un pas major în parcursul nostru. Tranziția fermei noastre de la Brăila, lucrând cu parteneri ca Agreena, vine cu beneficii de ordin financiar și de mediu ale agriculturii regenerative. Acestea vor permite contribuția noastră la furnizarea sustenabilă a hranei pentru o populație în creștere, în timp ce ne vor oferi posibilitatea de a crește atât nivelul de reziliență, cât și profitabilitatea afacerii noastre. Vedem acest pas ca pe un moment de referință și ne asumăm angajamentul de a extinde suprafața ce face tranziția către agricultura regenerativă cu fiecare ocazie“, spune Arnoud van den Berg, Al Dahra Group CEO.

Ca parte din program, în ferma din România vor fi aplicate o serie de practici de agricultură regenerativă, precum utilizarea optimă a culturilor de acoperire verzi și reducerea practicilor care afectează solul, eliminând practicile agricole convenționale care sunt asociate în mod tradițional cu culturile vegetale. Programul Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terțe părți, cuantifică reducerea cantităților de gaze cu efect de seră și carbonul eliminat utilizând metodologie științifică calibrată IPCC și un protocol riguros de măsurare, verificare și raportare, bazat pe tehnologie de vârf. Rezultatul este emiterea de credite de carbon cu un nivel înalt de credibilitate sub standardul celei mai mari piețe voluntare de carbon din lume, ce poate susține tranziția către agricultura regenerativă.

„Agreena este onorată să lucreze cu Al Dahra pentru a realiza tranziția celei mai mari suprafețe compacte de teren agricol către agricultura regenerativă. Soluțiile inspirate din natură, inclusiv agricultura regenerativă, sunt printre cele mai eficiente în diminuarea schimbărilor climatice până în 2030, iar acest proiect demonstrează că sectorul privat lucrează la crearea unui impact pozitiv la scară mare“, a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena. „Prin programul nostru de agricultura carbonului, semănăm semințele pentru schimbarea sustenabilă din agricultură în toată Europa.“

Acest parteneriat reprezintă cel mai mare proiect al Agreena până la această dată, consolidând și mai mult poziția de top a companiei pe piața de carbon din Europa și survine după ce s-a anunțat luna trecută atingerea pragului de 2 milioane de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon.

(I.B.)

Tehnologiile de vârf din industrie, cum ar fi alternativele la îngrășămintele sintetice, culturile de acoperire specializate și instrumentele pentru stocarea carbonului în sol, creează un potențial de creștere și permit creșterea productivității, conservând în același timp solul și contribuind la reducerea impactului agriculturii asupra mediului.

„Noi definim agricultura regenerativă ca fiind creșterea producției de alimente, a veniturilor agricole și a rezilienței în contextul schimbărilor climatice, în timp ce reînnoim natura. Portofoliul nostru cu inovații viitoare are în centru agricultura regenerativă, iar noi vom explora noi oportunități de piață pentru a permite în continuare fermierilor să combine productivitatea, profitabilitatea și beneficiile sustenabilității“, a declarat Rodrigo Santos, președintele diviziei Crop Science a unei renumite companii internaționale în cadrul unui Forum Mondial dedicat agriculturii.

La ferma din viitor, terabytes de date obținute de pe câmp, precum și tonele de dioxid de carbon captate vor fi la fel de importante pentru fermier ca și randamentul pe care îl produce fiecare câmp.

Semințele special proiectate și tehnologia de ameliorare de ultimă generație

Cu ajutorul bibliotecii de germoplasmă, unele companii pot face progrese cu tehnologiile de ameliorare existente, dezvoltând în același timp următoarea generație de instrumente, cum ar fi editarea genelor, pentru a crea semințe special proiectate pentru fermieri în culturi precum porumbul, soia, bumbacul și legumele. Programul de ameliorare de precizie contribuie atât la îmbunătățirea randamentului, cât și a eficienței pentru fermieri, utilizând tehnologia IA pentru a dezvolta semințele potrivite pentru condițiile potrivite. În plus, companiile hibridizează culturile de bază, precum orezul și grâul, pentru a le îmbunătăți productivitatea și durabilitatea. Orezul cu însămânțare directă are potențialul de a transforma producția de orez, reducând în mod semnificativ consumul de apă și crescând în același timp randamentul. Testele inițiale sunt în curs de desfășurare în India.

Prima generație de porumb de talie redusă care a fost lansată pe piață a fost dezvoltată prin ameliorarea plantelor, iar următoarea generație, așteptată la mijlocul sau la sfârșitul acestui deceniu, a fost creată cu ajutorul biotehnologiei plantelor și va extinde aria de acoperire la mai mulți hibrizi și hectare. Datorită expertizei în domeniul tehnologiei de optimizare a proteinelor, al tehnologiei RNAi și al biotehnologiei, companiile internaționale sunt capabile să combine noile tehnologii de trăsături genetice, cum ar fi porumbul de talie redusă, cu trăsături actuale și de generație următoare pentru controlul insectelor, cum ar fi cea de-a treia generație de trăsături de combatere a viermelui rădăcinilor de porumb, pentru a permite fermierilor să beneficieze de avantajele controlului insectelor și al buruienilor la acest produs de talie mai mică. Alte exemple de valorificare sunt soiurile de soia cu toleranță la insecte și erbicide, cu multiple moduri de acțiune pentru Brazilia, care sunt esențiale pentru a gestiona provocările legate de rezistența la dăunători și buruieni, tipice unui mediu tropical.

Molecule mici durabile

Se așteaptă ca noile abordări în domeniul protecției culturilor să modeleze industria în viitor. Acestea includ dezvoltarea unui erbicid cu un mod de acțiune complet nou pentru controlul buruienilor pe suprafețe mari, primul din industrie în peste trei decenii. Această moleculă a demonstrat în cercetare un control eficient al principalelor graminee rezistente și se așteaptă să fie comercializată spre sfârșitul acestui deceniu. Alte exemple includ un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru cereale, porumb, fructe și legume, cu potențial de succes, aflat în faza de cercetare 3, și un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru horticultură, aflat în faza de cercetare 2, cu posibilități de extindere la cereale și rapiță. Inteligența artificială ajută la conceperea următoarei generații de protecție a culturilor, punând în centrul atenției sustenabilitatea și reducerea impactului asupra mediului. Noile produse le vor permite fermierilor să adapteze și să direcționeze utilizarea în moduri specifice, de exemplu prin utilizarea tehnologiei PROTAC, care este în curs de dezvoltare împreună cu Oerth Bio și care este concepută pentru a interacționa doar cu o singură proteină țintă și pentru a proteja organismele benefice.

Motoarele de inovare ale companiei vor impulsiona evoluția agriculturii prin echiparea fermierilor cu instrumentele, tehnologiile și opțiunile de care au nevoie pentru viitorul agriculturii regenerative. Semințele ameliorate cu precizie vor oferi o accelerare semnificativă pentru creșterea genetică a potențialului de producție și vor fi protejate de trăsături revoluționare care vor permite ca sistemele de lucrări ale solului fără arătură să îmbunătățească sănătatea solului. În combinație cu moleculele mici inovatoare și soluțiile biologice care pot proteja biodiversitatea și oferi soluții cu conținut redus sau fără reziduuri, precum și cu îmbunătățirile verificate ale solului prin intermediul instrumentelor și tehnologiilor digitale, va modela viitorul agriculturii regenerative.

Fertilitatea culturilor și descoperirile biologice

Tehnologiile de fixare a azotului pe bază biologică pot ajuta fermierii să cultive mai mult cu mai puțin, reducând emisiile și costurile pentru fermieri în cazul unor culturi precum porumbul și grâul. Potențialele beneficii pentru biodiversitate și sănătatea solului, ca urmare a reducerii utilizării azotului , sunt semnificative.

Anca LĂPUȘNEANU

Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță intensificarea operațiunilor pe piața din România prin intermediul parteneriatului strategic cu IPSO Agricultură, liderul în domeniul utilajelor agricole din România. Prin acest demers, cele două companii își propun să recompenseze cât mai mulți fermieri care adoptă practici agricole sustenabile în tranziția către agricultura regenerativă.

Astfel, fermierii joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice prin captarea carbonului în sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, făcând în același timp agricultura mai productivă și mai profitabilă. Agreena a dezvoltat un mod care transformă impactul asupra mediului într-o nouă sursă suplimentară de venit pentru fermieri, finanțând tranziția regenerativă și valorificând oportunitățile din piața voluntară de carbon.

Începând cu luna mai a acestui an, prin intermediul parteneriatului cu IPSO Agricultură, Agreena își intensifică operațiunile pe piața din România prin maximizarea numărului de fermieri participanți în programul AgreenaCarbon, oferindu-le certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon. Într-un demers de promovare a agriculturii regenerative la nivel național, IPSO Agricultură va fi responsabil de promovarea programului și înregistrarea fermierilor, consolidând eforturile echipei locale Agreena.

„Parteneriatul cu IPSO Agricultură reprezintă un pas important pentru fermieri, oferind mai multă încredere și deschidere în această piață a agriculturii carbonului. Împreună suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm acest segment din România pentru a crește numărul certificatelor de carbon și a facilita tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative“, a declarat Mihaela-Monica Vasile, Market Lead Agreena România.

Programul AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă acreditată la nivel internațional pentru a monitoriza, cuantifica, valida și verifica reducerile și eliminările de gaze cu efect de seră din cadrul fermei. Utilizând sateliți și inteligența artificială, se analizează datele pe ultimii cinci ani ale parcelelor și se cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite.

„România are un potențial foarte mare în ceea ce privește agricultura regenerativă, iar utilajele agricole oferite de IPSO Agricultură reprezintă primul pilon în vederea implementării unor tehnologii profitabile, dar și sustenabile în egală măsură. Digitalizarea agriculturii devine un obiectiv la nivel național, iar parteneriatul cu Agreena reprezintă un pas important în dezvoltarea, eficientizarea și creșterea profitabilității fermelor din România“, a adăugat Adrian Călin, Specialist Produs Crop Care, IPSO Agricultură.

Cel mai recent studiu realizat de cercetătorii Academiilor Naționale de Științe din Europa oferă dovezi potrivit cărora agricultura regenerativă poate contribui la reducerea riscurilor climatice și prezintă potențial pentru asigurarea hranei populației mondiale în creștere și pentru îmbunătățirea biodiversității.

Agricultura regenerativă nu este în contradicție cu utilizarea tehnologiilor moderne de cultivare a solului, nici cu folosirea de îngrășăminte sau de pesticide. În schimb, vizează o utilizare limitată și mai bine direcționată a acestora. De exemplu, folosirea pesticidelor chimice poate fi redusă prin alternative biologice, prin utilizarea de culturi modificate genetic rezistente la agenți patogeni sau chiar prin introducerea de prădători.

Agricultura regenerativă poate prelua cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă și le poate reda solului. Ne aflăm pe cel mai vast și puternic sistem de captare a carbonului. Multe teste de teren arată cât de mare este capacitatea de stocare a solului. Dacă dorim să păstrăm biodiversitatea, să extindem producția de alimente și să combatem schimbările climatice, agricultura regenerativă este singura soluție.

Agricultura regenerativă e necesar să fie prioritară pentru statele membre atunci când implementează noua Politică Agricolă Comună. Aceasta include o mai mare diversificare în cadrul culturilor și între culturi, introducerea culturilor permanente și perene, extinderea agrosilviculturii și a culturilor intercalate, menținerea culturilor vegetale verzi care să acopere toate câmpurile agricole, în toate anotimpurile, și reducerea la minimum a lucrărilor solului.

După un an dominat de războiul din Ucraina, lumea a revenit asupra angajamentelor ecologice; summitul COP27, găzduit de Egipt, este ultima șansă de a readuce în prim-plan efectele schimbărilor climatice. Această ultimă etapă a conferinței anuale asupra climei a Națiunilor Unite evidențiază, pe de o parte, vulnerabilitatea țărilor în curs de dezvoltare din sud, care au fost zguduite de evenimente meteorologice extreme deosebit de dure, și, pe de altă parte, adaptarea insuficientă la climă și finanțarea „pierderilor și daunelor“ oferite de nordul lumii.

În ciuda semnelor provizorii de progres, țările mai bogate și mai puțin vulnerabile ezită să plătească factura globală a acțiunii climatice, chiar dacă sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care induc încălzirea globală. Schimbările climatice exacerbează în mod deosebit provocările legate de securitatea alimentară în zona de sud a lumii, iar, pentru că fondurile pentru pierderi și daune rămân în urmă, părțile interesate din sectorul agricol trebuie să coopereze pentru a dezvolta și a implementa soluții inovatoare, cum ar fi cele prezentate de agricultura regenerativă, pentru a stimula producția de alimente, accelerând în același timp tranziția spre agricultura verde.

O gamă largă de provocări, de la dezastrele naturale determinate de schimbările climatice până la războiul din Ucraina și o populație globală în creștere rapidă, s-au unit pentru a crea o furtună perfectă pentru insecuritatea alimentară.

Până în 2050, se estimează că populația lumii va crește cu aproximativ 25%, ajungând la 9,7 miliarde de oameni, o mare parte din această creștere provenind din țările în curs de dezvoltare vulnerabile climatic din Africa și Asia, foarte dependente de exporturile agricole ucrainene și rusești pentru a-și hrăni cetățenii. Această dependență a fost scoasă în evidență de invazia Ucrainei de către Putin, care a făcut ca milioane de tone de exporturi ucrainene să fie oprite luni de zile, precum și de o scădere de 22% a suprafeței de teren agricol cultivat de Ucraina. Pentru cei 50 de milioane de oameni care trăiesc în Cornul Africii, care se confruntă deja cu cea mai gravă secetă din ultimii patruzeci de ani, această lovitură a împins regiunea în pragul disperării.

Combinația dintre presiunile climatice, geopolitice și demografice a creat o nevoie urgentă de a stimula producția, minimizând în același timp impactul asupra mediului al sectorului agricol. Cu toate acestea, agricultura tradițională „intensivă“, orientată spre maximizarea producției în detrimentul sănătății solului și al biodiversității – cu practici care includ utilizarea nediscriminată de îngrășăminte chimice și pesticide și cultivarea excesivă a solului –, alimentează problema. Sectorul agricol consumă în prezent 70% din apa dulce din lume și reprezintă aproape un sfert din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES).

Pentru a scăpa de acest „cerc vicios“ este necesară o nouă abordare inovatoare pentru a face din agricultură o parte a soluției și nu o parte a problemei. Printre cele mai promițătoare modele promovate de comunitatea globală este agricultura regenerativă, care oferă o modalitate durabilă de a satisface cererea globală de alimente în creștere. Agricultura regenerativă este un sistem inovator de agricultură care combină practici vechi, ecologice, cum ar fi rotația culturilor, pășunatul animalelor și cultivarea cu tehnologiile digitale de monitorizare și optimizare ale agriculturii de precizie pentru a restabili ecosistemele și sănătatea solului, sporind în același timp randamentele și diminuarea inputurilor cheie precum apa și îngrășămintele chimice.

Un sol sănătos întărește rezistența ecosistemelor agricole la inundații și secetă, mobilizând în același timp „potențialul de atenuare“ al sectorului prin captarea carbonului. Iar, dincolo de beneficiile de mediu și de securitate alimentară, agricultura regenerativă oferă sectorului un avantaj economic atât de necesar, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Vivid Economics estimând că ar putea genera 70 de miliarde de dolari pentru fermierii africani și așa ar putea ajuta la crearea a cinci milioane de locuri de muncă până în 2040.

Pentru ca agricultura regenerativă să aibă un efect cu adevărat transformator, ea trebuie să fie desfășurată pe scară largă. Acest lucru necesită sprijin financiar și tehnic și investiții în cercetare și dezvoltare din partea sectorului privat și al guvernelor pentru a face din sistem o opțiune viabilă pentru fermieri, în special pentru cei 33 de milioane de fermieri mici din Africa vulnerabilă la climă, care găzduiește un sfert din terenul arabil din lume și care dă numai 10% din producția agricolă.

De exemplu, compania agricolă Syngenta din Elveția a lucrat cu peste 1.500 de ferme care au adoptat practici regenerative în ultimii ani, beneficiind de o creștere medie a randamentului cu 15%, reducând în același timp emisiile de GES cu o treime, precum și cantitatea de îngrășăminte și pesticide utilizate. Dar, pentru a folosi aceste tipuri de soluții, pentru a ajuta fermierii să se adapteze la schimbările climatice, anumite bariere de implementare trebuie sa fie depășite.

În mod similar, compania canadiană de îngrășăminte Nutrien Ag Solutions a investit masiv în dezvoltarea instrumentelor agricole digitale și a aderat recent la Midwest Row Crop Collaborative (MRCC) – împreună cu companii precum PepsiCo – pentru a sprijini fermierii să implementeze practici regenerative. Această inițiativă a ajutat șapte fermieri participanți să aplice aceste metode pe o suprafață de peste 14.000 ha pentru a reduce mai mult de 8.800 de tone de emisii de gaze cu efect de seră. În plus, giganții agroalimentari precum General Mills și Nestle fac pași mari în direcția agriculturii regenerative, primii dezvoltând și oferind cursuri de formare tehnică pentru fermieri, iar cei din urmă împărțind cu aceștia costurile inițiale ale investițiilor, mobilizându-și experții științifici pentru a dezvolta soluții și culturi cu randament mai mare.

Pentru a completa aceste inițiative din sectorul privat, guvernele trebuie să promoveze practicile regenerative cu subvenții pentru inovare și stimulente fiscale care vizează input-uri agricole cheie.

În condițiile în care schimbările climatice împing lumea în pragul disperării, COP27 aruncă în centrul atenției povara climatică a Sudului, unde sunt necesare soluții concrete luate urgent. Agricultura regenerativă oferă multe dintre răspunsurile la provocările actuale, dar nordul industrializat va trebui să accelereze investițiile pentru a-și maximiza potențialul de a alimenta tranziția ecologică, garantând în același timp securitatea alimentară și mijloacele de trai.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti