reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Nov 2019

Ministerul Agriculturii a alocat noi sume pentru plata beneficiarilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, Campania 2019, respectiv:

  • 36.823.555 lei – agromediu și climă
  • 6.916.807 lei –  agricultură ecologică
  • 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Sursa: madr.ro

Fermă bio care livrează sănătate „La Borcan“

„La Borcan“ sunt produsele crescute cu grijă în grădina lui Lucian Dragomir, un braşovean de 45 de ani. Din 2018 Lucian are și certificat de confirmare a conversiei spre agricultura ecologică, așa că folosește doar semințe certificate ecologic, pe o suprafaţă de cca 8.900 mp, în satul Vad, comuna Șercaia, județul Brașov.

Din necesitatea de a trăi sănătos

În anul 2013 Lucian a desţelenit toată grădina de acasă; ulterior a făcut un contract de comodat cu familia soţiei pentru o proprietate bătrânească din satul Vad, comuna Şercaia, o suprafaţă de 2.000 mp cultivaţi, din care 150 mp în solar. Toate acestea doar pentru a produce şi mânca legume sănătoase, ne spune acesta. „În urmă cu zece ani am fost diagnosticat cu un sindrom rar, care printre multe alte cauze îşi datorează apariţia în sistemul meu prin alimentaţie cu produse procesate şi excesiv chimizate. Aşa că am început să-mi produc propria mâncare şi am început cu legumele. Am pornit afacerea fără niciun leu, dar am fost ajutat de o mai veche cunoștință care a și fost asociat preț de şapte luni, când în urma unei analize riguroase i-am prezentat situația care cerea o investiție medie și rapidă, moment în care acesta a cerut să se retragă, întrebându-mă: „Tu cât ai de gând să stai cu negru sub unghii?“. Această întrebare m-a ambiționat să vreau să reușesc în acest domeniu! Ulterior, mi-am desţelenit o parte din gazonul grădinii şi în anii următori mi-am încropit câteva solarii. Uşor, uşor am început să mă specializez în procesarea legumelor și fructelor, în preparate tradiționale specifice zonei, la borcan“, adaugă braşoveanul.

Doar seminţe Heirloom

Toate seminţele sunt Heirloom, adică nu sunt hibrizi modificaţi genetic în laborator. Seminţele sunt dezinfectate înainte de plantare în zeamă de cenuşă şi usturoi la temperatura de 70°C, iar pământul folosit la răsaduri conţine pământ de ţelină, biohumus producţie proprie, îngrăşământ din găinaţ de pasăre, turbă, nisip şi perlit, mai adaugă întreprinzătorul. „Răsadurile sunt udate cu atomizorul, iar la interval de două săptămâni aplicăm îngrăşământ foliar în macerat de urzică, alternativ cu macerat de alge marine. Contra insectelor dăunătoare răsadurilor realizăm infuzii de ardei iute şi usturoi. Contra bolilor specifice acţionăm cu diluţii de zer şi săpun de casă. Astfel, îngrăşămintele din întreprinderea noastră sunt 100% organice, iar în marea lor majoritate sunt de natură vegetală, realizate din compost obţinut din resturile vegetale ce se adună de-a lungul ciclurilor de producţie precedente“, specifică cultivatorul.

Coşul bisăptămânal de legume

Pe lângă culturile de tomate, ardeioase, ceapă, salate, fasole, rădăcinoase, dovlecei și castraveți, începând cu anul 2014 Lucian a diversificat producţia adăugând busuioc, ţelină tijă, coriandru, salată verde şi astfel a prins primii clienţi persoane juridice, diferite lanţuri de restaurante. Astfel că un an mai târziu a dublat suprafaţa de cultură în spaţii protejate cu multe noutăţi în cultură: dovlecei chinezeşti, pepeni, fasole verde şi boabe, plante aromatice. De asemenea, a experimentat cu mare succes coşul bisăptămânal de legume proaspete. Astfel, a ajuns să dubleze numărul de clienţi, atât persoane fizice cât şi juridice, iar anul 2016 a venit cu 1 hectar ca suprafaţă de cultură. Întreaga investiţie ajunge la circa 50.000 de euro, investiţie care nu era posibilă fără accesarea unor credite, mai adaugă braşoveanul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultură ecologică de aronia la Corneşti

Pentru Melania Cozea, din satul Cătunu, comuna Corneşti, judeţul Dâmboviţa, cultivarea plantelor de aronia pe o suprafaţă de 3 ha, este o afacere rentabilă, în care a investit timp, bani și multă pasiune. În prezent, întreaga producţie este destinată procesării de diverse sucuri concentrate, răcoritoare şi siropuri. Aceasta nu se rezumă la atât, de aceea pe viitor vrea să facă o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin.

De la plantaţie de soc şi lavandă la cea de aronia

Melania a început să cultive plante medicinale şi arbuşti fructiferi în anul 2014, pe un teren luat în arendă. Iniţial a înfiinţat o cultură de lavandă şi soc. Apoi, continuând studiul despre fructe cu conţinut puternic de antioxidanţi (cum este şi socul), a aflat despre aronia, ne spune aceasta. „În anul 2015 am înfiinţat cultura de aronia pe o suprafaţă de 3 ha. Ulterior, fiind deja convinşi că pasul nostru în domeniul agriculturii nu este o greşeală, am achiziţionat şi terenurile. Dintre avantajele culturii de aronia pe care le-am identificat la acel moment erau: aronia este o cultură nouă în România, fructele au un conţinut puternic de antioxidanţi, fiind şi o cultură uşor de întreţinut. La acea vreme fiind „nespecialişti“, era important pentru noi să putem întreţine o astfel de cultură, cu atât mai mult cu cât decizia ca plantaţia să fie ecologică o luasem deja.“

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, familia Cozea a avut două proiecte depuse dar, din păcate, nu a primit finanţare, mai adaugă tânăra. „Primul a fost respins, iar al doilea a fost reuşit, dar s-au terminat sumele alocate. Ca urmare, toată investiţia a fost efectuată din fonduri proprii şi împrumuturi bancare prin leasing.“

...lupta cu buruienile este continuă

cultura aronia 1

Pentru simplul fapt că aronia nu este o plantă care necesită un teren special, alegerea acestuia au făcut-o mai mult în funcţie de disponibilitate, specifică Melania. „Important este să nu stagneze apa, pe sol o perioadă mare de timp. Avem chiar un teren dificil, destul de argilos. Cu toate acestea, plantaţia de aronia s-a dezvoltat frumos. Mai dificil este faptul că, fiind o cultură ecologică, lupta cu buruienile este continuă, începând cu luna aprilie şi până la sfârşit de septembrie. De altfel, curăţarea plantaţiei de buruieni este cea mai mare consumătoare de timp, urmată apoi de partea de recoltare“, a ţinut să specifice Melania Cozea.

Soiul Nero, certificat ecologic

Plantaţia de aronia a familiei Cozea se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, iar soiul pe care l-au ales a fost Nero. Plantele au fost aduse din Polonia, fiind certificate ecologic. „Deoarece terenul era înscris deja în agricultura ecologică, am optat pentru achiziţia soiului Nero direct din Polonia deoarece la noi în ţară nu am găsit material săditor certificat ecologic. Producţia anuală în această perioadă de început de dezvoltare este între 6-12 tone. Ne aşteptăm ca în câţiva ani, pe măsură ce plantele se dezvoltă, să avem cca 6-8 tone pe hectar. De altfel, ca tratamente fitosanitare folosim numai pe cele permise în agricultura ecologică. Dintre cele utilizate până acum menţionez: zeolit, dolomită, humus de râmă, paie, purin de urzică, ceai de frunze de soc şi ceai de vetrice. Cele mai mari probleme la cultura de aronia sunt determinate de faptul că, la menţinerea plantaţiei nu folosim erbicide şi insecticide. Fiind o cultură ecologică, în lupta împotriva buruienilor singurele „arme“ pe care le avem sunt mâinile. Între rândurile de aronia folosim freza sau cositoarea, dar între plante pe rând putem curăţa numai manual. De asemenea, în anii dificili din punct de vedere meteorologic apar invazii de omizi sau alte insecte. Pentru acestea încercăm tot felul de preparate tradiţionale, cum ar fi purinul de urzică, maceratul de frunză de soc şi de vetrice“, a menţionat antreprenoarea.

cultura aronia 2

În viitor o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin

Vânzarea fructelor proaspete este mai puţin uzuală deoarece aronia este un fruct care se pretează mai mult la procesare, de acea identificarea din timp a unor posibili parteneri pentru comercializare este mai mult decât necesară, mai spune dâmboviţeanca. „Se utilizează la fabricarea sucurilor, a gemurilor şi siropurilor. Noi facem atât sucuri concentrate, cât şi sucuri răcoritoare şi siropuri. Toate din aronia. De aceea, în viitor am vrea să facem o mică fabrică de gem şi de fructe uscate şi chiar de vin. Ne pregătim pentru amenajarea spaţiilor, apoi urmează pregătirea avizelor şi a autorizaţiilor. Sperăm că în vara anului 2020 să avem o gamă extinsă de produse pe bază de aronia. Recomandarea pentru viitorii producători ar fi să identifice încă de la început un eventual partener pentru comercializare sau, să se alăture unei asociaţii existente. De exemplu, noi suntem în Asociaţia Proecologic Sistem. În cadrul asociaţiei se pot identifica mai uşor eventualii procesatori care ar fi interesaţi de achiziţia de fructe. În plus, prin asociaţie comercializăm produsele în supermarketul Carrefour şi, în plus, participăm şi la diverse târguri şi expoziţii de profil“, a încheiat Melania Cozea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru o agricultură mai puțin chimizată

Producțiile agricole au ajuns în ultimii ani la niveluri record de 10.000-12.000 kg/ha la cereale păioase, 20.000-22.000 kg/ha la porumb etc., însă cu inputuri destul de mari care, pe lângă costuri ridicate, sunt mai puțin prietenoase cu mediul și mai puțin solicitate de consumatori.

Orientarea corectă ar fi către o agricultură durabilă, cu producții medii pe țară ridicate, de 5-6 t/ha la cereale păioase și 8-10 t/ha la porumb, însă obținute cu mai puține chimicale. Avem în vedere reducerea consumului de îngrășăminte chimice, de erbicide și insectofun­gicide, de biostimulatori etc. Nu ne referim la o agricultură ECO, ci doar la reducerea chimicalelor.

Principala proprietate a solului productiv este fertilitatea. Solul fertil este acela care are conținut ridicat de humus. Humusul se obține din descompunerea aerobă a materiei organice.

Prin urmare, să asigurăm solului suficientă materie organică. Sursa sigură și ieftină de materie organică o constituie resturile vegetale. Cu fiecare recoltă se extrage din sol echivalentul a 10 t materie organică. Aceasta trebuie completată pentru a menține în echilibru procesele de formare și mineralizare a humusului.

Din resturile vegetale se asigură cam jumătate (4,5-5 t), iar restul trebuie adăugat din alte surse. O soluție ar fi acțiunea de „înverzire“ care poate asigura 5-6 t/ha masă organică. Este indicată menținerea suprafețelor de teren „permanent verde“ atât pentru protecția solului, pentru evitarea levigării nitraților, cât și pentru asigurarea masei organice.

Experiențe îndelungate au demonstrat necesitatea ca imediat după recoltarea culturilor de vară să se execute lucrarea de dezmiriștit care amestecă resturile vegetale tocate de combină cu stratul superficial al solului, formând un fel de mulci în care sunt condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră.

În verile mai ploioase am realizat chiar 50-60 kg/m2 masă verde care trebuie tocată înainte de a forma semințe și prin arătură încorporată în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă, cu formare de humus.

Humusul încorporează 90% din azot și 30-65% din fosfor și prin mineralizare eliberează săruri de N, P, K, Ca, Mg ș.a. pentru plante. Solul cu 3-4% humus furnizează 20-30 kg/ha azot în anii secetoși și 80-100 kg/ha în anii ploioși. Existând în sol humus, acesta împreună cu argila formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor din sol în agregate structurale stabile.

Solul cu structură are porozitate și permeabilitate favorabile aprovizionării și conservării apei în sol, crește­rii nestingherite a rădăcinilor și o activitate microbiologică intensă.

Existența materiei organice favorizează înmulțirea râmelor, acel plug biologic, care trec prin corpul lor anual 300-400 t/ha sol cu materie organică pe care le îmbogățesc în aminoacizi și lianți biologici favorabili structurării solului.

În sol bine structurat și cu regim aero­hidric favorabil are loc o intensă activitate a bacteriilor fixatoare de azot și cele nitrificatoare asigurând azotul necesar pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Asolamentul este necesar să cuprindă o diversitate de culturi care au consum diferit de substanțe nutritive, de la niveluri diferite din sol, unele plante cu rădăcini care solubilizează substanțele greu solubile din sol, care lasă cantități diferite de resturi vegetale, care au boli, dăunători și infestare de buruieni specifice.

Rotind aceste culturi nu vom epuiza solul și vom reduce atacurile respective. Este de dorit ca asolamentul să cuprindă plante leguminoase anuale, dar și solă săritoare cu graminee și leguminoase perene care împreună să ocupe cca 20% din suprafață.

Plantele leguminoase trăiesc în simbioză cu bacteriile din genul Rhizobium care furnizează 60-300 kg N/ha/an. Totodată, având rădăcini pivotante adânci, aduc la suprafață calciul, atât de necesar formării agregatelor structurale stabile. Asolamentul poate reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, cu 30-50% necesarul de azot și cu 26-40% necesarul de fosfor și potasiu.

Aplicând sistemul de lucrări minime și semănatul direct se asigură o bună conservare a însușirilor solului, se reduce necesarul de combustibil și o mai bună gestionare a apei și materiei organice din sol.

Prin urmare, cu elementele nutritive furnizate prin mineralizarea humusului, cu azotul rezultat din activitatea bacteriană, se asigură o bună parte din nutrienții necesari care se pot completa prin fertilizări foliare cu îngrășăminte naturale de tipul celor obținute din alge. În mod excepțional se mai pot aplica ceva îngrășăminte cu diluare treptată.

În ceea ce privește consumul de pesticide se va avea în vedere că în cadrul asolamentului fiecare cultură determină înmulțirea propriilor paraziți, crescând riscul dacă ea apare în rotație înainte de restabilirea echilibrului biologic. Ca atare, prin rotație se reduce gradul de agenți fitopatogeni, de dăunători și de buruieni.

Astfel, îmburuienarea la grâu a fost: 130 kg/ha s.u. în rotația porumb – grâu, 36,6 kg în rotația porumb – soia – grâu și 26,6 kg s.u./ha în rotația de 4 ani sfeclă – porumb – soia – grâu.

La porumb: 136 buruieni/m2 în monocultură; 88 buruieni/m2 în rotația grâu-porumb și 45 buruieni/m2 în rotația soia – grâu – porumb.

Atac de fuzarioză la grâu: 27,2% în monocultură; 20,8% în rotația porumb – grâu și 13,5% în rotația floarea-soarelui – grâu – sfeclă – porumb.

Mana la floarea-soarelui: 37,5% în monocultură și 4,9% în rotația de 6 ani.

În acțiunea de reducere a gradului de îmburuienare, a agenților fitopatogeni și a dăunătorilor sub pragul economic de dăunare, un rol important îl are aplicarea măsurilor de combatere integrată în care produsele chimice să se folosească numai în ultimă instanță, iar dintre acestea să se aplice cele care au impactul cel mai redus asupra mediului.

În solele cu grad ridicat de îmburuienare se poate aplica erbicidarea plantelor prășitoare doar pe rând, folosind 1/3 din erbicid iar intervalul dintre rânduri se prășește. Soiurile și hibrizii de ultimă generație au potențial genetic de producție destul de ridicat. Preocuparea amelioratorilor trebuie îndreptată spre creșterea rezistenței la boli și dăunători pentru a fi necesare cât mai puține pesticide.

Cu astfel de măsuri se poate reduce necesarul de chimicale, se pot obține producții mai curate și mai prietenoase cu mediul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agricultură ecologică cu Rom-Agrobiofertil NP – îngrășământ biologic pe bază de culturi bacteriene

Chimizarea intensivă a agriculturii practicată în ultimii 30 de ani a dus, pe lângă efectele benefice ale sporurilor de producţie, la multe efecte nedorite din cauza poluării întregului „lanţ biologic“ – aer, sol, ape, plante, animale, oameni, fiind o adevărată bombă cu ceas care ameninţă întreaga planetă.

Rom-Agrobiofertil NP, îngrăşământ 100% ecologic

Pentru reducerea impactului acestei chimizări, pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, specialiştii de la Romvac au creat un îngrăşământ 100% ecologic, utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium.

3 bacterii, mai multe beneficii

Azospirillum lipoferum metabolizează o largă varietate de materiale organice existente în sol (celuloză, hemiceluloză, lignină, xiloză), pe baza cărora se multiplică și colonizează rădăcinile plantelor, fixând în mod asociativ azotul.

Azotobacter chroococcum fixează azotul atmosferic pe baza resurselor energetice existente în sol, metabolizează fosfații, asimilează și valorifică exudatele radiculare, contracarând microorganismele patogene din sol.

Ambele bacterii furnizează azot, factori de creștere și fitohormoni, având acțiune biostimulatoare asupra tuturor plantelor de cultură. Efectul stimulator nu este doar o consecință a fixării azotului, ci și a sintezei de compuși antibacterieni, antifungici și stimulatori de creștere (auxine, gibereline, citochinine, siderofori și fitohormoni).

Bacillus megaterium descompune detritusul, transformă fosfații insolubili din sol în forme solubile, ușor asimilabile de către plante, furnizează fosfor, acizi organici și enzime, având acțiune biostimulatoare asupra plantelor.

Obținerea de culturi BIO

Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și obținerea unor culturi BIO.

Produs testat de INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra

În vederea autorizării, au fost efectuate cercetări de către ICPA Bucureşti, demonstrând eficacitatea produsului Rom-Agrobiofertil NP, prin testări în teren, în staţiunile de cercetare INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra, timp de doi ani (2016 şi 2017), pe mai multe specii de cereale şi legume, cu rezultate foarte bune.

Produsul se prezintă sub forma unui set cu trei componente lichide, care se amestecă în proporţie de 1 litru de produs la 30-40 litri de apă în rezervorul aparatului de pulverizat şi se administrează pe suprafaţa solului.

Pentru obţinerea unor sporuri de producţie, se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură, doza fiind de 15 litri/ha (câte 5 litri din fiecare componentă), la o administrare.

Rom-Agrobiofertil NP - Numai avantaje!

Avantaje economice:

  • costuri cu 40-50% mai mici decât ale îngrăşămintelor chimice pentru aceeaşi suprafaţă de teren;
  • costuri mai mici pentru transport şi administrare (pulverizare) pe sol;
  • aplicabil la toate tipurile de sol/culturi.

Avantaje ecologice:

  • este un produs 100% ecologic;
  • fără efecte adverse asupra lanţului trofic;
  • aplicarea repetată duce la însănătoşirea solului prin descompunerea fosfaţilor şi azotaţilor anorganici rămaşi în sol după fertilizarea chimică.

Avantaje biologice:

  • bacteriile produc fitohormoni, favorabili plantelor de cultură: auxine, gibereline, cytokinine etc.;
  • transformă resturile vegetale şi substanţele minerale din sol în forme organice, uşor asimilabile de către plante;
  • metaboliții bacterieni au efect antifungic;
  • produsul se poate administra tuturor plantelor de interes agricol (cereale, legume), cât și pomilor fructiferi, viţei-de-vie, plantelor aromatice sau ornamentale;
  • producţia la hectar este mai mare comparativ cu loturile martor;
  • produsul nu conţine substanţe toxice şi nici remanente.

Dr. Petre SEVCIUC, Romvac Company SA

Clusterul Bio Concept Valea Prahovei duce agricultura ecologică pe piețele externe, cu ajutor elvețian

Înființat în februarie 2018, clusterul Bio Concept Valea Prahovei s-a dezvoltat în interiorul proiectului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România“, finanțat de Guvernul Federal Elvețian în proporție de 85%, proiect derulat, la rândul său, în cadrul Programului de Cooperare Elevețiano-Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Scopul proiectului este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din sectoarele agriculturii ecologice și cel al mobilei (Prahova și Bacău, respectiv, regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est) de a pătrunde pe piețele străine, în special în țări din exteriorul UE (Federația Rusă, Elveția, Emiratele Arabe Unite etc.)

Membrii fondatori ai clusterului sunt 17 întreprinderi, producători și asociații din agricultura ecologică (producție de miere ecologică, lavandă, bio-cătină, fructe și produse din fructe sau legume etc.), Universitatea „Spiru Haret“ București, USH Pro Business, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București, Camera de Comeț și Industrie Prahova, Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, două entități catalizator și clusterul Danube Engineering Hub Ploiești. Despre ce este și ce face Bio Concept Valea Prahovei am discutat cu dr. Costin Lianu, directorul general al USH Pro Business și conferențiar la Universitatea „Spiru Haret“ București, care are rol de facilitator în carul clusterului.

– Valea Prahovei are, să zicem, notorietate turistică. Nimeni nu s-ar fi gândit că, în acest spațiu, poate fi vorba și despre agricultură, fie ea și ecologică. De ce ați ales această zonă, ce este și ce face clusterul?

– Acest clauster a fost creat, dezvoltat și consolidat în perioada în care a fost și este activ Programul de Cooperare Elevețiano-Român de susținere e exporturilor. Înainte au mai existat încercări de dezvoltare a formelor colaborative în domeniul agriculturii ecologice și a turismului pe Valea Prahovei. Așa s-a format, de exemplu, Proecologic Sistem, o asociație a producătorilor în regim de certificare ecologică, iar clusterul s-a dezvoltat practic pe tulpina acestui grup, care joacă rol de actor principal și de entitate de management a Bio Concept. Însă, în același timp, Universitatea „Spiru Haret“ din București, prin USH Pro Business, a inițiat toată această mișcare. De ce Valea Prahovei? Ni s-a părut nouă ideea cea mai frumoasă de a ne lega identitatea de o indicație geografică foarte atractivă și nevalorificată prea mult, din păcate, sub aspectul agriculturii ecologice. De pildă, în zonă se produc 200 de tone de plante certificate ecologic, destinate exportului. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre membrii clusterului sunt din localitățile de pe Valea Prahovei (Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Zona este intens turistică, mai ales pentru populația Bucureștiului, iar ținta celor din agricultura bio este turismul ecologic, fiindcă spre acest tip probabil ne vom îndrepta și noi. Avem o structură în cluster care tocmai de acest lucru se ocupă, ca membrii grupului să fie mai prezenți pe piața locală, cu precădere în zona hotelieră și rețeaua de restaurante.

– Clusterul a împlinit un an de la înființare. Ne puteți rezuma activitatea grupului în acest răstimp?

– A fost un an foarte bogat, am avut activități multe. Am organizat simpozioane, conferințe și evenimente la Măneciu, Ploiești și București, unde componenta universitară a jucat un rol esențial în transferul de cunoștințe. Am pregătit evenimente dedicate piețelor internaționale, am participat în Irlanda la un program intitulat „Produs românesc pe piața irlandeză“, am promovat produsele clusterului prin USH Pro Business, în Elveția, membrii clusterului și-au prezentat produsele la Târgul Internațional de la Dubai, alții dintre ei vor fi prezenți la un târg consacrat din Nürnberg – Germania. De fapt, scopul principal acesta este, exportul de produse realizate de membrii clusterului pe piețele externe. Însă pe noi – mă refer la mediul universitar – ne interesează și aspectul de cercetare-dezvoltare-inovare. Încercăm să implicăm universitățile în zona de agricultura de precizie, cu utilizarea robotizării, a tehnologiilor blockchain și dorim să-i aducem pe micii fermieri mai aproape de zona de cercetare aplicată.

– Cu ce ecouri au fost participările la târgurile internaționale? S-au stabilit contacte și contracte între membrii clusterului și firmele din țările unde ei și-au prezentat produsele?

– Să nu ne așteptăm la rezultate peste noapte. Găsirea unui partener pe piața externă necesită timp. Firmele au văzut că un brand colectiv îi ajută în vânzări. Când partenerilor le vorbești despre un grup de firme are un alt impact decât atunci când un producător sau doi tratează pentru cantități reduse de marfă. Bun, unii au contacte în diverse faze, și-au testat produsele, le-au și omologat pe aceste piețe și sunt comenzi de probă, dar nu putem vorbi încă despre un export susținut. Învățăm să facem export! Pe de altă parte, nu pot să nu amintesc, iar acesta este meritul președintelui Proecologic Sistem, Ion Petre, câteva dintre produsele clusterului și ale asociației au fost introduse în lanțul de magazine ale retailer-lui european Carrefour.

– Spuneați de forța grupului. Aveți în vedere un brand comun în cadrul clusterului sau fiecare producător își păstrează identitatea mai mult sau mai puțin consacrată?

– Fiecare membru își păstrează identitatea. În calitate de experți în domeniu, nu recomandăm deocamdată utilizarea unui brand al clusterului, ci fiecare producător e bine să-și utilizeze marca proprie. E adevărat, Bio Concept este un brand regional umbrelă, care ajută la o desfacere comună a produselor, sporește vizibilitatea, dar e bine care fiecare firmă sau mic producător să-și păstreze creația. Există și o altă variantă mai strânsă de colaborare, în care brandul umbrelă se poate transforma în marcă, dar acest lucru presupune creșterea încrederii între membri, iar consolidarea acestui tip de relații necesită timp.

– Clusterul va fi limitat în timp de programul elvețian sau va exista și după ce proiectul se va fi încheiat?

– E cert că va merge mai departe. Clusterul nu s-a creat ca să se închidă odată cu programul elvețian, ci ca să-și continue activitatea. Pe termen mediu, încercăm să susținem inovarea la nivel de cluster și promovarea identității la evenimentele internaționale, vrem să fim activi în promovarea exporturilor, iar pe plan intern dorim să dezvoltăm și să inovăm sistemul ecologic, în pas cu ceea ce se întâmplă în plan european. Pe termen lung, ne gândim și la posibilitatea dezvoltării unei rețele proprii de comercializare sub brandul acesta și de a participa activ la proiecte de cercetare de anvergură. În concluzie, viața acestui cluster nu depinde de programul elvețian; va exista în timp, dar nu știu să spun cât.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

APIA a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că marți, 16.10.2018, ora 00:01, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018.

Pentru prima zi au fost calculați un număr de 102.077 fermieri cu suma totală de 28.671.777 euro.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr.6293 de punere în aplicare a Comisiei din 01.10.2018 de autorizare a României să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2018, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul  (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

De asemenea, conform art.6 alin. (1) din H.G. nr.783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine (56.100.100 euro) “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art.1, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”

Plafoanele alocate României pentru anul de cerere 2018 și cuantumurile per hectar ale plăților directe se regăsesc în tabelul din Anexă.

Menționăm că plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

-4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

-4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ANEXA

Denumire scheme APIA

Plafon
Campania 2018
(euro)

Cuantum
Campania 2018*
(euro/ha)

Cuantum
avans 2018
(euro/ha)

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS)

989.564.000

102,5697

71,7987

Plată redistributivă

99.436.000

primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000
al doilea interval: peste 5 și până la
30 ha inclusiv) - 50,3626

interval 1 -  3,5
interval 2 – 35,2538

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

561.846.000

58,2361

40,7652

Plata pentru tinerii fermieri

18.728.000

25,8405

18,0883

  • Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha 

P2 - Practici agricole tradiţionale:

  • P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha 
  • P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha

P3 - Pajişti importante pentru păsări:

  • P3.1 Crex crex:
    • P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha 
    • P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha 
  • P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:
    • P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha 
    • P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha 

P4 - Culturi verzi = 128 €/ha 

P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha 

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):

  • P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha 
  • P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha 

P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha 

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

  • sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha 
  • sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică 
    • varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha 
    • varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha 

P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha 

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

  • sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha 
    • varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha 
  • sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha 
    • varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha 
    • varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha 
  • P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha 
  • P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha 
  • P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha 

P6 – Pajişti permanente

  • Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha 
  • Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha 

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha 
  • P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha 
  • P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha 
  • P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha 
  • P6 - Pajişti permanente
    • Sub-pachetul 6.1 = 129 €/ha 
    • Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha 

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

  • M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha
  • M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Invitație la produse gustoase și sănătoase: Ferma Geonatura

Familia Simion din comuna Ardeoani, județul Bacău, a avut curaj să producă produse naturale, fără chimicale, gustoase și sănătoase. Cu toate că nu beneficiază de fonduri europene, se descurcă fără niciun ajutor exterior. Grădina roditoare cu de toate a acestora se află la 50 km de orașul Bacău și în fiecare an pune pe mesele băcăuanilor zacuscă de vinete cu legume, zacuscă de ciuperci cu legume, pastă de ardei, bulion din roșii, dar și diferite dulcețuri și siropuri.

Agricultura ecologică, biodinamică și permacultura – într-o singură grădină!

Ferma s-a născut în anul 2012 din dorința de a produce hrană ecologică pentru sănătatea familiei și, totodată, de a evita îmbolnăvirea acesteia și a mediului înconjurător. De la bun început, ferma și-a constituit o importantă rezervă de semințe din soiuri vechi și tradiționale cu ajutorul Băncii de Gene de la Suceava. Începând cu anul 2016, Paula Dragomir, inginer consultant în agricultura ecologică și agroecologie în Franța și Olanda, s-a alăturat echipei: „Deocamdată nu suntem certificați ecologic, dar toate tehnicile noastre de cultură sunt inspirate din agricultura alternativă: agricultura ecologică, agricultura biodinamică și permacultura. Astfel, pe o suprafață cultivată de trei hectare producem aproximativ tot ce este nevoie pentru familia noastră: de la cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui), pomi fructiferi (meri, peri, gutui, cireși, vișini, piersici, caiși, pruni, kiwi, goji, dar și aronia, coacăze, afine, căpșuni, mure, zmeură) până la legume (roșii din mai multe soiuri, ardei kapia, ardei gras, gogoșari, vinete, salată, varză, morcovi, țelină, ridichi roșii și negre, cartofi, castraveți, ceapă, usturoi, pătrunjel etc.). Prin urmare, activitatea noastră constă atât în producția de legume-fructe, cât și de conserve produse cu legumele și fructele noastre.“

ferma geonatura 3

Până la roadele bogate din grădină, aceștia au întâmpinat și probleme, dar cu toate acestea gândul lor este să producă în continuare acea hrană atât de sănătoasă: „Au fost probleme cu vânzarea până am început să ne facem cunoscuți. În cele din urmă am găsit diverse modalități de vânzare, mai ales prin intermediul grupurilor de socializare. Pe de altă parte, am căutat ajutoare... și de aceea am încercat să lucrăm și cu alți oameni, dar am remarcat că aceștia nu prea vor să muncească și nici nu se pricep prea bine, așa că mai bine încercăm să ne descurcăm singuri. În principiu ne dorim să continuăm să producem hrană sănătoasă pentru familia noastră, să fim cât mai independenți și să vindem surplusul clienților care înțeleg ce înseamnă legumele și fructele netratate... și bune pentru sănătatea lor.“

Beatrice Alexandra MODIGA

TEHNOLOGIILE BIO -un nou viitor pentru toți în agricultura ecologică și convențională

Vineri, 30 martie, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, Iași a avut loc seminarul „Tehnologiile bio- un nou viitor pentru toți în agricultura bio și convențională“, cu scopul de a aduce în discuție un proiect inovator de integrare și colaborare în cercetarea agricolă românească,  prin intermediul a două companii private, Sirio Organic și Ms Biotech.

Companiile private și instituțiile universitare... un pas înainte spre inovație

Companiile private pot fi astăzi o mare sursă de inspirație pentru cercetători, fiind ferestrele deschise către lumea reală și problemele care trebuie abordate, în domeniul inovațiilor, în agricultură: „Astăzi, mai mult decât oricând, lumea agriculturii are nevoie tot mai mult de inovații, de idei noi pentru a atinge obiectivele fundamentale ale acesteia: creșterea producției agricole și protejarea în același timp a solului - cea mai importantă rezervă și resursă vitală la nivel planetar. Integrarea corectă a acestui aspect între diverse instituții universitare și companii private este, în opinia mea un punct crucial. Aici la Iași, datorită colaborării fructuoase cu conf. univ. dr. Vasile Stoleru, de la catedra de legumicultură, planificăm de ani de zile un sistem de facilitare a acestui tip de colaborare și astfel am creat împreună o rețea internațională densă, de companii care activează în domeniul inovațiilor în agricultură și institute naționale și internaționale de cercetare și dezvoltare, cu scopul de a forma o rețea închegată și vastă, capabilă să transfere informații și cunoștințe din mediul universitar în realitatea aplicată a lucrărilor agricole. Adevărul este că, astăzi mai mult ca niciodată, lumea cercetării este izolată în sistemul ei de operare și este din ce în ce mai departe de nevoile reale ale fermierilor. În acest sens, Iașul este primul nod al acestei mari rețele, unde am creat un laborator de predare, în care studenții pe tot parcursul anului vor avea ocazia să se întâlnească și să asculte experți, atât din lumea muncii, cât și a cercetării. Eu… vin din lumea cercetării! Am lucrat la laboratoarele Universității din Cordoba - Spania, în Statele Unite la Universitatea Purdue și la Universitatea din Molise – Italia, iar din experiența acumulată am înțeles că, dacă vrem să creăm o formă reală de colaborare între mediul universitar și lumea privată, trebuie să existe mai întâi inspirație și idei, în caz contrar nu poate exista o colaborare profitabilă. Partea financiară vine mai târziu…mai întâi ideile…

Utilizarea microorganismelor în agricultură

„În timpul seminarului am discutat despre utilizarea microorganismelor în agricultură. O temă deosebit de inovatoare în contextul agriculturii moderne. Probabil vorbim despre cea mai mare revoluție din domeniul științei agricole, după revoluția în mecanizarea agriculturii. Practic, în acest moment este posibil să se utilizeze biopreparate bazate pe spori vii de microorganisme, care să fie aplicate direct culturilor, pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor. De fapt, una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial a fost utilizarea nediscriminatorie și criminală în același timp a inputurilor în agricultură. Acest lucru a redus drastic biodiversitatea, distrugând viața în sol și determinând ceea ce este astăzi una dintre cele mai importante tematici în ceea ce privește curățarea solului. Tot la acest seminar am prezentat o noua definiție a solului - privit ca și organism viu, o definiție care înțelege și menționează capacitatea intrinsecă și completă pe care solul o are, respectiv de a se transforma în hrană pentru plante. Definirea unui sol viu înseamnă perceperea vieții în cadrul acestuia și potențialul său imens de a se transforma în hrana ideală pentru planta pe care o găzduiește. Numai dacă înțelegem solul ca organism viu, la fel ca și planta, ne putem gândi la tehnologii capabile să îl protejeze și să îl păstreze. Astăzi, suntem la fito biom sau înțelegem solul ca un organism vital și comunicant, în care microorganismele creează rețele reale capabile să promoveze dezvoltarea plantei. Luați în considerare întregul habitat, pornind de la studiul schimbului de elemente vii, atât în interiorul plantei, dar înainte de toate în sol. Aceasta, zic eu că va fi abordarea, care va caracteriza agricultura viitorului. În laboratoarele noastre din Italia, în MsBiotech S.p.A. situat în Larino, Italia, selectăm și înmulțim microorganismele utile, atât pentru combaterea multor boli ale plantelor, cât și pentru a controla multe insecte nocive și pentru a îmbunătăți totodată starea de sănătate a plantelor. Avem posibilitatea de a produce spori de Micorrizza, Trichoderma, Pochonia Clamiodispora, Bacillus Subtilis, Bauveria Baussiana... și multe altele. De la microorganism la produs, de la cercetare la aplicarea pe sol, aceasta este caracteristica companiei noastre.

Am speranța că mentalitatea agricultorilor se va schimba în timp, că vor începe să respecte în mod concret solul, și acest lucru se poate face începând cu aplicarea acestei tehnologii. Utilizarea microorganismelor benefice reduce utilizarea pesticidelor și îmbunătățește sănătatea solului. Sunt sigur că această inițiativă cu USAMV Iași, în a crea un laborator didactic ne va permite, începând cu tinerii agronomi, să aducem această nouă mentalitate la diferitele fermele agricole din România. „Teaching lab“, care reprezintă astăzi embrionul unui proiect mai mare, respectiv realizarea unui „Centru de Cercetare pentru Agricultura Sustenabilă“  reprezintă o rețea mondială de laboratoare de învățământ, care împreună creează un spațiu virtual, în care contribuția cercetării devine esențială: găsirea de soluții care vizează cercetarea tehnologică și etică, merg mână în mână spre același scop, pentru a produce inovații“, a precizat Vincenzo Michele Sellitto, Ph.D., Marketing Manager, MsBiotech S.p.A. Roma (Italia).

Aplicații practice ale produselor pe bază de microorganisme

Ovidiu Secu, de la Sirio Organic este cel care definește și promovează soluțiile practice pentru încurajarea și dezvoltarea agriculturii ecologice în România: „Astăzi am vorbit de tehnologiile bio în viitor. Din ce cauză? Pentru că tehnologiile bio răspund la probleme pe care agricultura convențională nu le mai poate rezolva, respectiv tratamentele chimice nu mai fac față. De altfel, acestea sunt mult mai eficiente și sunt non-toxice. Produsele noastre sunt începând de la hrănire, protecție și biostimulare, acestea fiind mult mai eficiente, decât orice produs chimic la ora actuală.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Produse sănătoase prin agricultură ecologică

Acum la îndemâna tuturor cu produsul ROM-AGROBIOFERTIL NP

  • îngrășământ biologic pe bază de culturi bacteriene

Chimizarea intensivă a agriculturii practicată în ultimii 30 de ani a dus, pe lângă efectele benefice ale sporurilor de producţie, la multe efecte nedorite din cauza poluării întregului „lanţ biologic“ – aer, sol, ape, plante, animale, oameni, fiind o adevărată bombă cu ceas care ameninţă întreaga planetă.

Rom-Agrobiofertil NP, îngrăşământ 100% ecologic

Pentru reducerea impactului acestei chimizări, pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, specialiştii de la Romvac au creat un îngrăşământ 100% ecologic utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium.

3 bacterii, mai multe beneficii

Azospirillum lipoferum metabolizează o largă varietate de materiale organice existente în sol (celuloză, hemiceluloză, lignină, xiloză), pe baza cărora se multiplică și colonizează rădăcinile plantelor, fixând în mod asociativ azotul.

Azotobacter chroococcum fixează azotul atmosferic pe baza resurselor energetice existente în sol, metabolizează fosfații, asimilează și valorifică exudatele radiculare, contracarând microorganismele patogene din sol.

Ambele bacterii furnizează azot, factori de creștere și fitohormoni, având acțiune biostimulatoare asupra tuturor plantelor de cultură. Efectul stimulator nu este doar o consecință a fixării azotului, ci și a sintezei de compuși antibacterieni, antifungici și stimulatori de creștere (auxine, gibereline, citochinine, siderofori și fitohormoni).

Bacillus megaterium descompune detritusul, transformă fosfații insolubili din sol în forme solubile, ușor asimilabile de către plante, furnizează fosfor, acizi organici și enzime, având acțiune biostimulatoare asupra plantelor.

Obținerea de culturi BIO

Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și obținerea unor culturi BIO.

Produs testat de INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra

În vederea autorizării au fost efectuate cercetări de către ICPA Bucureşti, demonstrând eficacitatea produsului Rom-Agrobiofertil NP, prin testări în teren, în staţiunile de cercetare INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra, timp de doi ani (2016 şi 2017), pe mai multe specii de cereale şi legume, cu rezultate foarte bune.

Produsul se prezintă sub forma unui set cu trei componente lichide, care se amestecă în proporţie de 1 litru de produs la 30-40 litri de apă în rezervorul aparatului de pulverizat şi se administrează pe suprafaţa solului.

Pentru obţinerea unor sporuri de producţie, se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură, doza fiind de 15 litri/ha (câte 5 litri din fiecare componentă), la o administrare.

Avantaje economice:

  • costuri cu 40-50% mai mici decât ale îngrăşămintelor chimice pentru aceeaşi suprafaţă de teren;
  • costuri mai mici pentru transport şi administrare (pulverizare) pe sol;
  • aplicabil la toate tipurile de sol / culturi.

Avantaje ecologice:

  • este un produs 100% ecologic;
  • fără efecte adverse asupra lanţului trofic;
  • aplicarea repetată duce la însănătoşirea solului prin descompunerea fosfaţilor şi azotaţilor anorganici rămaşi în sol după fertilizarea chimică.

Avantaje biologice:

  • bacteriile produc fitohormoni, favorabili plantelor de cultură: auxine, gibereline, cytokinine etc.;
  • transformă resturile vegetale şi substanţele minerale din sol în forme organice, uşor asimilabile de către plante;
  • metaboliții bacterieni au efect antifungic;
  • produsul se poate administra tuturor plantelor de interes agricol (cereale, legume), precum și pomilor fructiferi, viţei-de-vie, plantelor aromatice sau ornamentale;
  • producţia la hectar este mai mare comparativ cu loturile martor;
  • produsul nu conţine substanţe toxice şi nici remanente.

Dr. Petre SEVCIUC, Dr. Nicolae LEVANDOVSCHI

Romvac Company SA

Legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici

La mijlocul lunii septembrie, legumicultorii suceveni şi din judeţele învecinate s-au întâlnit cu specialişti în legumicultură din ţară, reprezentanţi ai Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Servicii Conexe din Camera Deputaţilor, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Prefecturii şi cu fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, în ferma legumicolă administrată de Vasile (foto) şi Marius Mătrăşoaie în satul Bursuceni, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Zilei Legumiculturii Sucevene.

Cei prezenţi au discutat în teren despre tehnologii şi multe alte probleme specifice fiecărei culturi prin analiza a peste 100 soiuri de tomate, 46 soiuri de ardei iuţi, şapte soiuri de ceapă, 32 soiuri de vinete, peste 30 de soiuri de ardei gras, 11 sortimente de capia, sfeclă galbenă, 5 soiuri de sfeclă roşie, 32 soiuri de cartofi nemţeşti, franţuzeşti şi româneşti şi cartoful mov unguresc, morcovi portocalii, galbeni, albi, mov şi roşii, cinci soiuri de pătrunjel, plus numeroase plante aromatice. Printre noutăţile prezen­tate s-au numărat şi noile soiuri, aclimatizate în judeţ, de tomate, vinete şi ardei provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău şi varza produsă la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Agricultură Bacău.

Manopera ridică preţul produselor eco

Asul din mâneca agricultorilor este certificatul eco, dar mulţi legumicultori care practică o astfel de agricultură nu se simt protejaţi. În studiul de caz s-a precizat că sunt comercianţi care obţin docu­mente privind trasabilitatea produselor eco, dar pe care le amestecă cu cele obţinute convenţional şi le vând ca produse eco. Efectul: sucevenii nu pun preţ pe produsele agricole obţinute în sistem ecologic, care presupun un volum mult mai mare de muncă şi un preţ mai mare. Au fost date ca exemplu în influenţa preţului folosirea erbicidelor versus plivit şi minimum şase praşile manuale pentru îndepărtarea buruienilor în sistemul eco şi dezinfectarea solului cu var şi cenuşă de ciucălăi în sistem eco şi cu substanţe chimice în agricultura convenţională. Randamentul producţiei este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura obişnuită, iar dacă adăugăm şi costurile cu forţa de muncă mult mai mari, nu sunt mulţi cetăţeni dispuşi să suporte costurile legumelor şi fructelor eco. Şi rotaţia culturilor ridică preţul produselor eco, culturile leguminoase în sistem ecologic fiind performante doar în rotaţii cu culturi trifoliene, fiind necesară şi introducerea culturilor de cânepă care curăţă câmpul de buruieni şi lasă o situaţie favorabilă în sol pentru multe culturi.

Din ferma de la Bursuceni produsele eco pleacă la câteva pensiuni din judeţ, în baza unor contracte, se vând la două tarabe pe care familia Mătrăşoaie le-a închiriat în Piaţa din Suceava şi sunt culese direct din fermă de cei care doresc astfel de produse. În judeţul Suceava legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici din două motive: lipsa unei asocieri a fermelor legumicole eco care să asigure o producţie mare pentru export sau pentru marile lanţuri de magazine şi, în al doilea rând, judeţul din nordul ţării nu este o zonă legu­micolă consacrată, „dar în urma schimbărilor climatice, va ajunge în câţiva ani la fel de cunoscută cum sunt câteva localităţi din sudul ţării“, cum s-a precizat la întâlnirea de la Suceava.

Puncte de valorificare la poarta fermelor

Majoritatea celor care vor produse eco le cumpără direct din ferme sau pe bază de comandă, şi nu din pieţe pentru că nu au încredere în comercianţi. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a venit şi cu o soluţie pentru a intra în posesia produselor eco direct de la fermieri.

„Eu recomand de foarte mult timp – şi am văzut prin multe ţări prin care am umblat, inclusiv în Australia – deschiderea punctelor de valorificare la poarta fermelor. Din păcate, acest mod de valorificare a produselor obţinute în fermă nu are o reglementare la nivel naţional, având în vedere o anumită ruptură între anumite instituţii, inclusiv ANSVSA. Dar, a vinde produsele la poarta fermei, după un anumit program, este un mod de a veni direct în contact producători-comercianţi sau consumatori finali. Printr-un astfel de lanţ speculanţii şi importatorii care aduc tot felul de produse ajunse la limita expirării sau de calitate inferioară nu ar mai putea păcăli oamenii. Aşa cum se întâmplă în multe ţări, consumatorii sunt educaţi să facă diferenţa între produse şi, dacă produsele din fermele din zonă devin cunoscute şi căutate, comercianţii vor veni să cumpere direct de la poarta fermei produse garantate, pe care pot să le culeagă chiar de pe ogor“, a precizat Valeriu Tabără.

Biostimulatorii dezvoltă şi protejează planta

Deşi numărul producătorilor ecologici şi al suprafeţelor cultivate este în creştere, cea mai mare parte din producţie se exportă, România fiind printre primii 20 de exportatori ecologici la nivel mondial.

„Sunt două componente în legumicultura eco: în primul rând sămânţa şi apoi întreţinerea culturilor fără ierbicidare şi fără a infecta cu pesticide şi insecticide. Cel mai mult ajută gunoiul de grajd, care trebuie să fie putred. Pentru întreţinerea culturilor folosesc numai produse ecologice. Ca insecticid, cel mai bun este ceaiul din tutun cubanez şi cel din pelin amar, iar erbicidul cel mai bun în culturile eco este sapa. Pentru dezvoltarea şi protecţia plantelor am folosit biostimulatori care contribuie la formarea unor plante cu rădăcini puternice, cu viaţă lungă. Am putut menţine foliajul plantei neatins de dăunători până la momentul actual. Dăunătorii au atins plantele martor, asta dovedind că sunt stimulatori foarte buni pentru protecţia plantelor la dăunători şi la stresul hidric şi termic. Albinele nu mor, viaţa subterană nu dispare, iar gradul de poluare este zero, poţi să stropeşti şi apoi să mănânci legume“, a spus Vasile Mătrăşoaie.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat că şi gunoiul de grajd, îngrăşământ organic într-o anumită cantitate, pentru anumite plante, în special rădăcinoase, poate fi un poluant cu nitriţi, dacă nu se respectă tehnologiile, cantităţile etc.

Din cauza costurilor de producţie mari, varza eco se obţine pe spaţii mici

Dr. ing. Silvica Ambăruş (foto), director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, a apreciat încercările legumicultorului Vasile Mătrăşoaie de a obţine varză în sistem ecologic, chiar dacă rezultatele nu sunt atât de spectaculoase ca în cultura convenţională. „Eu nu pot să dau o recomandare pentru varză în agricultură ecologică, pentru că eu nu am putut să o obţin. Domnul Mătrăşoaie a obţinut-o, merită un premiu“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş.

La rândul său, Vasile Mătrăşoaie a precizat că obţinerea verzei în sistem eco se poate face pe terenuri mici, iar costurile sunt mari. A fost dată ca exemplu înlocuirea aracetului pentru aderenţa pe frunză a „ceaiului“ din plante folosit ca insecticid la stropire, cu un amestec de miere de albine şi zahăr. În plus, varza eco trebuie udată prin aspersare şi nu la rădăcină, procedeu care implică o repetare a tratamentelor de combatere a dăunătorilor la intervale scurte de timp. Din peste 10 soiuri de varză pentru care a încercat să obţină producţie eco, cel mai bine s-a comportat soiul Silviana, produs de Staţiunea Legumicolă Bacău, un soi foarte căutat, care se plantează la sfârşitul lunii iulie, iar după 15 octombrie poate fi recoltat, fiind adaptat la variaţiile mari de temperatură dintre zi şi noapte din lunile de toamnă.

„Este păcat că un soi nou, românesc, Silviana, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, o varză de toamnă cu predilecţie pentru murat, cu frunza subţire şi foarte bună pentru sarmale, nu pătrunde pe terenurile româneşti şi preferăm hibrizii străini“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş, precizând că unitatea de cercetare din Bacău trimite gratuit în ţară mostre de seminţe pentru a vedea cum se adaptează în diferite zone şi la diferite tipuri de soluri.

GALERIE FOTO


Silviu BUCULEI

Timișoara va găzdui cel mai cunoscut curs de agricultură ecologică din România

Fermierii din vestul țării vor putea învăța agricultură ecologică de la specialiști dedicaţi şi cu o vasta experienţă, în cadrul unui eveniment unic de acest gen. În perioada 21-24 octombrie, agenția de training Creative Business Management vine la Timișoara cu un program unic de curs în urma căruia fermierii vor putea obține o diplomă acreditată Ministerul Educaţiei pentru “Operator în ferme ecologice mixte”, cod COR  314205.

Programul este structurat pe patru zile, timp în care trei dintre specialiștii în agricultură ecologică își vor împărtăși secretele profesionale cu cei care aleg să facă parte din grupele organizate în Timișoara. Sunt așteptați fermieri cu activitate în domeniul cultivării plantelor și creșterii animalelor care vor să afle cum pot produce în sistem ecologic și care doresc să își înscrie parcelele de teren la APIA pentru obţinerea subvențiilor. Cursul de agricultură ecologică este primul de acest gen și cel mai longeviv, având o tradiție de peste 4 ani. Mai mult de 1000 de fermieri au absovit cursurile de agricultură ecologică ale Creative Business Management, mulți dintre aceștia fiind chiar din Timișoara sau zona de vest a tării.

Am decis să organizăm acest training în Timișoara la solicitarea fermierilor din zonă. Peste 50 de fermieri de aici au participat în ultimul an la sesiunile noastre din București și ne-au recomandat ca furnizor de încredere în acest domeniu. Avantajul unui curs local este că fermierii nu mai sunt nevoiți să susțină costurile de deplasare și cazare în alt oraș, așa cum se întâmpla în cazul sesiunilor din Capitală”, spune Beatrice Pandea, coordonatorul trainingurilor de agricultură ecologică.

Structura cursului este una dinamică, adaptată nevoilor de informaţie ale fermierilor şi cuprinde 3 module teoretice. Lectorul Maria Toader, profesor in cadrul UASMV, predă principiile cultivării plantelor în sistem ecologic, reţete de fertilizatori şi metode de recoltare în cardul modulului vegetal.

Dr. Ing. Aurelia Grecu oferă detaliile legate de condiţiile de certificare ale unei ferme ecologice în cadrul modulului de certificări. Acesta include informaţii despre completarea angajamentelor şi cererilor unice de plată pe măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pentru PNDR 2014-2020 (Măsura 10 – agro-mediu şi climă, respectiv Măsura 11 – agricultură ecologică). Noţiunile învăţate îi vor ajuta pe fermieri în completarea adeverinţelor APIA necesare depunerii dosarelor pentru obţinerea subvenţiilor.

În cadrul modulului de creştere a animalelor în sistem ecologic, trainerul Viorica Boboc, expert cu vastă experienţăîn domeniu, prezintă toate speciile importante de animale cu tipologiile şi nevoile lor de creştere în sistem ecologic.

Obiectivul cursului este să echipeze fermierii cu noţiunile esenţiale din domeniul agriculturii ecologice, dar şi să încurajeze schimbul de experienţă între aceştia şi împărtăşirea de soluţii la problemele întălnite în activitate. Prima ediţie a cursului de Agricultură ecologică din Timişoara va avea loc în perioada 21-24 octombrie 2017, iar înscrierile au început. Doritorii îşi pot rezerva locul la telefon 0743.183.353, pe email la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau pe pagina cursului.

Agricultura ecologică, între promisiuni electorale şi decizii administrative

Totuşi, în ciuda unui imens potenţial, în ultima perioadă trendul ascendent nu se mai confirmă. Conform ultimelor date din 2014 postate pe site-ul MADR, constatăm un recul al dinamicii suprafeţelor cultivate ecologic. Mai mult, din datele asociaţiilor de profil rezultă că în anul 2015 doar 16% dintre operatorii care practică agricultura ecologică din România au solicitat sprijin pe măsura de dezvoltare rurală destinată agriculturii ecologice (Măsura 11 din PNDR 2014-2020).

Văzută ca sector prioritar doar în mod declarativ, agricultura ecologică a constituit mereu o temă a promisiunilor din campanile electorale. La finele anului 2014, în timpul campaniei pentru prezidenţiale, fostul premier Victor Ponta declara, la deschiderea anuală INDAGRA, că Romania are un potențial uriaș în agricultura ecologică. Tot în acea perioadă, într-un set de răspunsuri la întrebările jurnaliștilor de la Ziarul Financiar, președintele ales al României Klaus Iohannis declara: „România poate deveni numărul 1 în UE în privinţa agriculturii ecologice. Acesta poate fi un obiectiv de ţară pe care să ni-l asumăm.“ Ulterior, pentru agricultura ecologică, a rămas doar vopsit gardul.

Au urmat alte declaraţii, chiar elaborarea de acte normative, constituirea de grupuri de lucru pentru sectorul de agricultură ecologică, numai că totul s-a redus doar la operaţiuni mimate şi bifate, nesimţindu-se în timp niciun interes real al autorităţilor.

Versiunea aprobată din 26 mai 2015 a PNDR 2014-2020, pe baza unui studiu realizat de firma austriacă GBI Consulting şi Institutul de Pedologie din Bucureşti, a prevăzut sume stimulative pentru menţinerea sau conversia ecologică pentru culturi pe terenuri arabile, plante medicinale, legume, vii şi livezi. Însă alte activităţi, cum ar fi creşterea albinelor, nu s-au regăsit printre plăţile compensatorii, în timp ce alte State Membre au prevăzut sprijin consistent pentru apicultură. În februarie 2014 se promitea că apicultorii din Romania vor fi considerați fermieri activi si vor putea accesa fonduri din Pilonul II pentru agricultura ecologică Promisiunile au rămas neonorate deşi atât versiunea 2015 a PNDR 2014-2020, în capitolul 4.1. (SWOT), la pagina 59 cât şi versiunea din 2016 la acelaşi capitol, pagina 56, susţin că „apicultura ecologică este în curs de dezvoltare. Apicultura și produsele ecologice au fost identificate ca fiind prioritare în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030.“

Într-o primă etapă (februarie-martie 2015), la insistenţele asociaţiei BIO România, care a făcut demersuri constante pentru stimularea sectorului zootehnic, a fost introdus sprijinul pentru pajişti permanente în măsura de agricultură ecologică. Numai că măsura a introdus criterii de eligibilitate discriminatorii, sprijinul pentru fermierii ecologici fiind exclus din unităţile administrativ-teritoriale eligibile în cadrul Măsurii 10 (agromediu şi climă) pentru pachetele aplicabile pe pajişti permanente.

Respectiva abordare este de neînţeles întrucât, complicând şi mai mult textul măsurii, menţine o diferenţiere discriminatorie pentru fermierii ecologici ca şi în varianta precedentă. Astfel, în locul unei eventuale abordări cumulative a practicilor prietenoase de mediu, a fost introdusă o abordare competiţională (în plus, şi discriminatorie faţă de agricultura ecologică), complet străină principiilor de implementare a politicilor consecvente de protecţie a mediului.

Poate funcţionarii responsabili din MADR sunt lipsiţi total de competenţe privind evaluarea impactului de mediu al diferitelor alternative tehnologice, aceasta fiind o posibilă explicaţie pentru prioritizarea măsurilor de agromediu faţă de agricultura ecologică.

O altă explicaţie poate fi însă o comandă tehnică sau politică de genul: inventaţi orice justificare, dar nu daţi bani suplimentari pentru agricultura ecologică! Pare cel mai probabil.

Mai este posibil ca agricultura ecologică să crească în România? Cu siguranţă, da. Semnalele din piaţa de retail de produse certificate sunt în continuare pozitive. Numai că un consumator român de produse certificate ecologic nu plăteşte astăzi numai preţurile premium ale diverselor produse (cum ar fi, de exemplu, cele lactate, multe importate din păcate din Austria, Germania etc.). Respectivul consumator susţine în plus şi lipsa unei reforme reale a administraţiei, care de câteva luni de la creşterile salariale din sectorul public, a rămas la fel de eficientă aşa cum o ştim de ani buni, dar semnificativ mai scumpă.

Dr. Sorin Liviu ŞTEFĂNESCU

Mare parte dintre produsele ecologice din România merge la export

Agricultura ecologică ia amploare în România de la an la an, iar cea mai mare parte a produselor este destinată exportului, respectiv 70% - 80%, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) Simona Man.

"Mare parte din produsele obținute prin agricultura ecologică merge la export. Un procent de 70% — 80% din aceste produse pleacă la export. (...) Numărul de operatori înregistrați în acest sector este în continuă creștere, numărul de fabrici procesatoare este și el, de asemenea, mai mare, suprafața implicată în agricultura ecologică este în creștere de la an la an, piața produselor ecologice se extinde și se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piață", a declarat, luni, Simona Man, la Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat (FSDE).

Potrivit acesteia, trendul ascendent în agricultura ecologică este demonstrat de mai mulți indicatori. În 2010, suprafața destinată agriculturii ecologice era de puțin peste 182.000 de hectare, iar la sfârșitul lui 2014 a ajuns la aproape 290.000 de hectare. Numărul unităților procesatoare a crescut de la 48, în 2007, la 120, în 2014, iar gama sortimentală este mult mai amplă, a adăugat secretarul de stat în ministerul Agriculturii.

Potrivit acesteia, suprafețele cultivate în agricultura ecologică sunt cuprinse între 100 de metri pătrați și 5.000 de hectare, media fiind de 20 - 21 de hectare.

Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat, aflat la a treia ediție, a fost organizat de Academia de Studii Economice din București, în colaborare cu Business Club și cu Asociația Pro Magna, în perioada 21 - 25 martie.

Evenimentul reunește invitați și specialiști de top din mediul de afaceri, academic și guvernamental, care vor dezbate problemele economiei naționale în cadrul unor întâlniri interactive.

Potrivit organizatorilor, forumul își propune stimularea inițiativei și generarea schimbărilor în sistemul legislativ și educațional, având ca scop elaborarea de documente și strategii din principalele domenii de interes ale conferinței.

În timpul celor cinci zile de dezbateri, vor fi discutate și analizate aspecte ce vizează o dezvoltare durabilă a cooperării între mediul privat, Guvern și mediul academic care să permită o anumită stabilitate prin implementarea unor proiecte pe termen lung. Programul evenimentului prevede prezentarea lucrărilor academice și dezbateri în sfera următoarelor domenii: economie agroalimentară, administrație publică și management; finanțe și contabilitate; comerț și antreprenoriat; relații internaționale și marketing; cibernetică și economie.

La ediția de anul acesta vor fi prezenți peste 120 de speakeri și sunt așteptați aproximativ 1.500 de participanți.

AGERPRES

Marin Dracea, precursor al silviculturii și agriculturii ecologice

Miercuri, 14 octombrie s-au împlinit 130 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți silvicultori români din istoria modernă a țării – Marin Dracea. În acest sens, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA a organizat un simpozion în onoarea celui care a fost denumit „cel mai mare silvicultor român“. De-a lungul vieții sale Dracea a militat constant pentru oprirea defrișărilor de pădure „sub orice formă s-ar desfășura aceasta“, dar și pentru „păstrarea unui echilibru, de neprețuit între câmp și pădure“.
 
Tot Marin Dracea remarca, cu mult timp înaintea apariției organizațiilor ecologiste, în anii 70, spunea că „shimbările climatice, restrângerea pădurilor, degradarea solurilor, dar și micșorarea rezervelor de apă fac viitorul incert“. De aceea, despre profesorul Dracea comunitatea ștințifică spune că a fost un adevărat precursor al silviculturii și agriculturii pe baze ecologice. „Cei care lucrează cu forțele naturii știu că, o dată echilibrul rupt, cu greu se mai poate restabili“, afirma Marin Dracea în anii 40 ai secolului trecut. La simpozionul organizat de Romsilva au participat numeroase personalități ale vieții silvice românești, printre care directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, dar și Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române și academicianul Victor Giurgiu președintele secției de Silvicultură a ASAS.
  • Publicat în Social

Greenpeace promovează agricultura ecologică

Pe data de 16 octombrie, de Ziua Internațională a  Alimentației Greenpeace România lansează raportul „Cele 7 principii ale agriculturii ecologice“, un document manifest despre nevoia unei schimbări în felul în care hrana este produsă și consumată.

 Cu această ocazie organizația atrage atenția asupra faptului că alimentația ecologică și produsele locale sunt la îndemâna oricui, că hrana înseamnă viață, iar organismul nostru este susținut de ceea ce cultivăm și mâncăm. Viziunea Greenpeace urmărește să demonstreze că există alternative la agricultura industrială, promovând în același timp producătorii locali și beneficiarii agriculturii ecologice.

În acest sens, vineri 16 octombrie, de la ora 11.00, la Dianei 4, Greenpeace va sărbători Ziua Internațională a Alimentației alături de producători locali de fructe și legume, bloggeri din zona food și chef Tobias Fetz, bucătar cu o stea Michelin, specialiști în domeniul agriculturii ecologice, presă și consumatori pentru a încuraja alimentația bazată pe o agricultură ecologică, desfășurată  în apropierea consumatorului final, fără pesticide, care produce alimente diversificate pe plan local, prin tehnici care nu afecteze mediul.

Peste 1.300 ha de agricultură ecologică lucrate ca la carte

În timp ce majoritatea fermierilor rămân ancoraţi în agricultura convenţională plângându-se de preţul prea mic obţinut pe recolte, statornici în respectarea aceleiaşi structuri de culturi, cei intuitivi şi inovativi găsesc soluţii. O demonstrează Aurel Petruş, agronom de profesie, care a dat agricultura convenţională pe cea ecologică şi a renunţat la culturile tradiţionale în formarea celor căutate de străini.

– Domnule Aurel Petruş, ce înseamnă agricultura ecologică în România şi pe o suprafaţă mare, de peste 1.000 ha, aşa cum faceţi dumneavoastră?

– La ora actuală cultivăm peste 1.300 ha în sistem ecologic şi facem acest lucru din anul 2000. Într-adevăr, în ultima perioadă acest tip de agricultură înregistrează o notă pozitivă. A lucra 1.300 ha în sistem ecologic nu este uşor, dar nici imposibil.

– Care sunt elementele cele mai importante, de care trebuie să se ţină seama în cazul agriculturii ecologice?

– În primul rând respectarea tehnologiei de cultură pentru fiecare plantă în parte şi aici un rol important îl au rotaţia culturilor, asolamentul care trebuie făcut ca la carte, fără niciun rabat, pentru fiecare plantă în parte.

– Aveţi 1.300 ha, o suprafaţă mare. Ce plante aveţi în cultură?

– Avem o paletă variată de culturi, mai ales că anul acesta vrem să trecem la un alt nivel de certificare numit BIOLAND, ce presupune ca peste 20% din suprafaţă să fie cultivată cu plante leguminoase. Paleta de culturi va ajunge în acest an la un număr de 15 plante. Trebuie să spun că pe întreg teritoriul ţării dispunem de condiţii foarte bune atât din punct de vedere pedologic, cât şi din punct de vedere agrometeorologic. Beneficiem de soluri foarte bune, cu fertilitate destul de bună, şi de un climat temperat.

– Aţi putea să le enumeraţi?

– În primul rând leguminoasele: mazăre, linte, fasole, schinduf, apoi avem rapiţă, floarea-soarelui, camelină (sau inişor - plantă oleaginoasă, din care se extrage ulei comestibil, dar care poate fi folosit şi în industria farmaceutică, cosmetică), cereale: grâu, orz, triticale, triticum spelta, triticum monococum.

– Ce au atât de special toate aceste plante?

– Specificul acestor plante este că sunt căutate, se valorifică bine în Uniunea Europeană. Noi am ajuns să lucrăm doar la comandă. Dacă avem o comandă de spelta, anul acesta cultivăm spelta. Dacă nu avem, nu cultivăm. Pentru majoritatea culturilor întâi se face contractul şi apoi ne apucăm de semănat.

– Practic, lucraţi aşa cum ar trebui să se lucreze şi cum se lucrează în Vest. Aţi luat modelul din ţările vestice?

– Da, partenerul nostru principal cu care lucrăm de aproape 5 ani este cel cu care, în funcţie de necesarul pe care îl are, stabilim suprafeţele, nivelul producţiilor şi volumul pe care îl vom livra.

– Ce aţi reuşit să vindeţi cel mai bine anul trecut?

– Am vândut foarte bine floarea-soarelui, atât lin oleică, cât şi high oleică. Anul trecut la high oleică am avut o încercare timidă din punctul de vedere al suprafeţei, dar anul acesta vom semăna pe 30 ha. Am avut comandă pentru rapiţă high olleică pe care am avut-o pe 50 ha, dar de la anul suprafaţa se va dubla, dacă nu se va tripla.

– Dacă vorbim de producţii?

– Producţiile sunt într-adevăr mai mici decât cele obţinute în sistemul de agricultură convenţională, dar, având în vedere că preţul este un pic mai mare faţă de cel în convenţional, sigur ne acoperim cheltuielile şi profitul este similar colegilor din convenţional.

– Întreaga producţie pleacă în Germania?

– Nu numai. Avem contracte bune şi cu ferme din România, care produc în sistem ecologic. Am livrat sămânţă de porumb, grâu, mazăre, floarea-soarelui. Anul acesta avem un contract cu o firmă din Austria şi Ungaria pentru Triticum monococum şi o fasole specială numită Azuchi, cu bob mic.

– Materialul săditor vi-l procuraţi singur sau vi-l aduc aceste firme?

– De data aceasta sămânţa a venit de la ei.

– Afacerea ecologică este clar că se bazează pe tratamente naturale. Cum rezolvaţi această problemă, pentru că majoritatea românilor se gândesc că atunci când este vorba de agricultură ecologică nu trebuie să aplici nimic?

– Aţi pus degetul pe rană. Toţi ar trebui să realizăm, atât fermierii cât şi factorii de decizie, că agricultura ecologică este un alt tip de agricultură, cu un specific foarte clar, care la ora actuală în UE se dezvoltă foarte mult şi ar fi păcat ca noi, fermierii români, să nu ţinem cont de această cerere care este din ce în ce mai mare. Avem în prezent o întreagă paletă de substanţe, atât pentru tratamentul bolilor cât şi al dăunătorilor. Există substanţe ecologice atât pentru tratamente în vegetaţie, la sol, bazate pe bacterii, cât şi pentru tratamente şi fertilizanţi din alge marine, cochilii, rocă fosfatică, rocă din care se obţine Dolomita. E adevărat că aceste substanţe sunt un pic mai scumpe.

– Cu ce aţi început semănatul anul acesta?

– Am început cu mazărea, de fapt mazăre asociată cu camelină. Am semănat mai întâi mazărea aşa cum ştiu toţi colegii la 4-5 cm, apoi semănăm camelina peste, la 1-2 cm adâncime. Sunt plante care se seamănă diferit ca adâncime şi ca doză de sămânţă la hectar.

– De ce le cultivaţi împreună?

– Pentru că, prin această asociere, ele se ajută reciproc. În sensul că inişorul sau camelina este o plantă cu tulpină foarte puternică şi care va ţine în picioare cultura de mazăre şi nu o va lăsa să cadă indiferent de nivelul de precipitaţii care va cădea. În al doilea rând, camelina în cultura de mazăre are un efect repelent pentru gărgăriţa mazării. Iar în al treilea rând, obiectivul economic este că obţinem două culturi de pe aceeaşi suprafaţă, culturi care se recoltează în acelaşi timp şi se separă foarte uşor în staţia de condiţionare.

– Anul acesta aveţi comandă şi pentru camelină sau ea joacă doar rolul de susţinere pentru mazăre?

– Anul acesta chiar avem o comandă mare de camelină. Este o plantă un pic mai pretenţioasă, pro­ducţiile nu sunt chiar aşa mari, mai ales în cultura asociată, dar sperăm să o facem.

– La momentul semănării aplicaţi şi alte tratamente?

– Da, facem bacterizare la sămânţa de mazăre cu bateria fixatoare de azot atmosferic în sol. Nivelul de nodozităţi în urma acestei bacterizări este mult mai mare decât la mazărea netratată.

– Ce îngrăşăminte aplicaţi?

– De doi ani aplicăm cu mare succes gunoiul de pasăre în formă peletizată. Gunoi care provine din ferma proprie de găini ouătoare pe care îl peletizăm pentru a ne asigura o aplicare uniformă şi în doze bine stabilite de noi pe întreaga suprafaţă.

Patricia Alexandra POP

Agricultura ecologică câştigă teren în Prahova

În acest an au fost aproape dublate suprafeţele destinate acestui sistem

Apropierea omului faţă de natură şi solicitările mereu crescânde de produse bio i-au determinat pe tot mai mulţi agricultori din Prahova să-şi extindă cu mult suprafeţele de culturi ecologice cu produse certificate, desigur, conform normelor Uniunii Europene. Potrivit unei statistici a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova, în anul acesta culturile respective au fost cu peste 50% mai mari faţă de anul anterior. Acestea au fost realizate pe mai mult de 1.800 ha de teren cu porumb, grâu, floarea-soarelui, lucernă, realizate de către peste 30 de fermieri mari şi mici din diferite zone ale judeţului. Mai mulţi dintre ei au câştigat şi o serie de proiecte cu fonduri europene. Alături de ei, au mai fost înregistraţi şi alţi fermieri, care realizează atât vin, cât şi lapte ecologic, pâine, legume în sistem protejat, fructe, precum şi miere ecologică. Anul 2014 a marcat şi o diversificare a produselor atestate, fapt ce a permis obţinerea de venituri sporite prin valorificarea produselor respective nu numai în ţară, ci şi pe piaţa europeană sau asiatică.

Produse bio, la câmpie, la deal şi la munte

Chiar dacă judeţul Prahova are o puternică vocaţie industrială, agricultura sa tinde să devină una cu adevărat performantă şi cu un puternic accent pentru realizarea cât mai multor produse bio. Acestea pot fi întâlnite deopotrivă în zona de câmpie – de la Bărcăneşti, Plopu, Filipeştii de Târg, Râfov, Ciorani, Ariceştii Rahtivani până în localităţile din Podgoria „Dealul Mare“, de la Tohani – Gura Vadului şi Vadu Săpat, la Ceptura şi Valea Călugărească, dar şi în zona colinară şi de munte, aşa cum este cazul la Telega, Şotrile, la Gornet şi la Valea Doftanei. Acestea sunt doar câteva exemple unde agricultura ecologică a prins deja rădăcini şi dă semne de dezvoltare continuă şi unde tot mai mulţi gospodari care practică agricultura familială, dar şi fermieri, se întorc la agricultura tradiţională, la produsele specifice Prahovei. În primul rând, a crescut numărul familiilor de albine în comunele de câmpie, cum este în cazul comunei Ciorani, după cum observa unul dintre agricultori Mihai Oprea, care are acum peste 170 de familii de albine. El ne mai spune că alte şapte familii din localitate îi urmează acum exemplul, apreciind faptul că apicultorii sunt sprijiniţi îndeaproape şi de specialiştii în domeniu din judeţ.

Cap de afiş la export – SC Tohani şi Cramele Hallewood

La o reuniune specială dedicată agriculturii ecologice şi desfăşurate recent la Ploieşti de către DADR şi Camera de Comerţ şi Industrie au participat numeroşi fermieri din judeţ şi din judeţele vecine, dar şi specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aurelian Gogulescu, preşedintele CCI Prahova, a declarat că, „deşi judeţul Prahova este unul cu o puternică vocaţie industrială, agricultura sa se remarcă printr-o vocaţie ecologică pronunţată, dovadă fiind tot mai activa prezenţă europeană a exportului produselor bio. Cu deosebire la vinuri de calitate, cap de afiş sunt două mari firme de profil: SC TOHANI şi Cramele Hallewood. Aceasta din urmă a livrat pe piaţa europeană – Anglia, Germania, Austria, Elveţia, Italia, Polonia sau Japonia – peste 50.000 litri de vin.

Toate acestea reprezintă nu numai motive de satisfacţie pentru agricultorii din Prahova, ci şi un puternic îndemn pentru dezvoltarea agriculturii bio.

Cristea BOCIOACĂ

Ministerul Agriculturii pregătește ajutoare de minimis în agricultura ecologică și apicultură

Apicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis pentru a compensa pierderile înregistrate în acest an din cauza ploilor, iar în agricultura ecologică fondurile vor fi suplimentate tot printr-o schemă de minimis, a declarat, pentru AGERPRES, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

"Vrem să facem două ajutoare de minimis unul pentru agricultura ecologică și altul pentru apicultură. În acest an, apicultorii au fost foarte afectați de ploile abundente, iar în agricultura ecologică vrem să suplimentăm fondurile. Aceste două scheme de minimis se adaugă celorlalte două pe care le-am avut cele cu sere și solarii și cele pentru tancuri de răcire", a spus ministrul de resort.

Referitor la schema de minimis privind tancurile de răcire, Constantin a precizat că, deși nu s-a bucurat de succesul scontat, există 300 de comune din 3.000 care au aplicat pentru aceste ajutoare.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că agricultura va beneficia de mai mulți bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va avea loc până la finele lunii septembrie.

"Rectificarea din septembrie o să fie pozitivă pentru agricultură. Vom avea deblocată rezerva de 10% prevăzută pentru cheltuieli bugetare ceea ce înseamnă peste 200 de milioane de lei și alte câteva milioane pentru câteva măsuri pe care le luăm, respectiv pentru cele două scheme de minimis", a arătat Constantin.

Potrivit proiectului de HG privind acordarea de plăți suplimentare exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, bugetul total estimat al schemei este de 10,6 milioane lei, iar numărul maxim estimat de beneficiari este de 9.600. Durata schemei este prevăzută a se derula între 1 octombrie și 31 decembrie 2014.

Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis va fi de aproximativ 270 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 1.180 lei/exploatație pentru cei care dețin între 0,30 ha și 5 ha, inclusiv, și de aproximativ 192 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 845 lei/exploatație pentru exploatațiile din categoria 5,1 ha — 20 ha, inclusiv.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarului începând cu data de 1 noiembrie 2014.

Potrivit proiectului privind aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai — iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol', resursele financiare necesare aplicării acesteia sunt de 4,131 milioane lei.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă beneficiarilor prevăzuți în schema pentru cheltuielile suplimentare efectuate de aceștia, suportate ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile din perioada mai — iunie 2014, în cuantum de până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 4 lei/ familia de albine pentru o stupină de până la 75 familii și până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 7,5 lei/familia de albine pentru o stupină cu peste 75 familii.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane euro din fonduri europene

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, iar Guvernul ia în calcul adoptarea unor măsuri fiscale pentru stimularea sectorului, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest sector au ieșit foarte mult la export. Cred că putem să ne creăm un brand de țară prin promovarea produselor bio în egală măsură odată cu acestea putând să certificăm și calitatea celorlalte produse românești. Alocarea în noul PNDR pentru agricultura ecologică este de 200 de milioane de euro, față de actualul program unde sumele au fost considerabil mai mici. Sunt convins că în perioada următoare sprijinul pentru agricultura ecologică nu se va opri aici și Guvernul va veni și cu măsuri fiscale de stimulare a agriculturii ecologice", a spus Constantin.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, în debutul ședinței de Guvern, că ia în calcul pentru 2014 reducerea TVA și la alte categorii de produse, cum ar fi cele bio.

Asociația Bio-România a solicitat recent autorităților române eliminarea TVA pentru alimentele de bază certificate bio, respectiv pentru carne, lapte, ouă, pâine, legume și fructe, argumentând că bugetul statului nu va avea de suferit deoarece în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală, iar produsele pot avea prețuri aproape similare cu cele provenite din agricultura convențională, printr-o procesare și o distribuire corectă în magazinele din România.

Șeful Bio-România a afirmat că în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală pentru că nu se poate cumpăra nici cel mai mic ingredient la negru deoarece toate produsele trebuie să fie însoțite de certificatele bio.

În opinia acestuia, marea problemă pentru procesatorii din sistemul ecologic este legată mai mult de piață și de costurile de operare, decât de cele de certificare.

România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 450.000 de hectare certificate pentru producție și alte 250.000 de hectare cu pajiști și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS