reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 Aug 2022

MADR, considerată o structură „ostilă“ agricultorilor

Asociaţiile de fermieri din România acuză Ministerul Agriculturii că încearcă să compromită organizaţiile profesionale prin crearea unor structuri paralele, fără niciun fel de legitimitate, dar apropiate acestei instituţii, pentru a lăsa impresia că proiectele de acte normative au susţinerea agricultorilor.

Mai mult, asociaţiile acuză ministerul că organizează dezbateri formale cu fermierii şi că proiectele de acte normative ignoră complet propunerile agricultorilor proveniţi „din lumea reală“. Nu în ultimul rând, fermierii acuză oficialii ministerului că reprezintă interese străine, sunt incompetenţi şi au fost puşi în funcţii cu scopul declarat de a distruge agricultura românească, care „a depăşit cota de avarie“.

„La minister cineva i-a pus în funcţii pentru a urmări un interes de moment. (…) Sunt fără şcoală, nepregătiţi… Nu au nimic în comun cu agricultura. Au fost puşi în funcţii pentru că au lipit afişe în campaniile electorale. Dar aceşti oameni iau decizii, elaborează normative. Din cauza lor ne este rău“, a declarat într-o conferinţă de presă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Consultaţii formale cu fermierii

Agricultorii acuză oficialii ministerului că la nivelul respectivei instituţii au loc consultaţii formale doar cu asociaţiile agreate şi că, oricum, propunerile fermierilor „din lumea reală“ sunt ignorate de către oficialii din minister.

„Procedeul celor care conduc agricultura este simplu: – închid gura celor care nu sunt de acord cu deciziile lor. (…) Ne cheamă cu două ore înainte să înceapă şedinţa, dar nici nu ştiu pentru ce anume mai suntem invitaţi. Am stat ore în şir să analizăm punct cu punct proiecte de legi, am negociat punct cu punct şi am crezut că am convenit asupra lor. Când a apărut draft-ul am constatat că acolo este cu totul altceva şi că n-au ţinut cont de niciuna dintre propunerile noastre“, a arătat Baciu.

Deciziile, de cele mai multe ori ostile fermierilor, sunt luate, potrivit LAPAR, într-un cerc restrâns de la minister, aşa-zisele asociaţii fiind invitate pentru a legitima aceste hotărâri. „În ultima vreme LAPAR nu mai este invitată la minister. Hotărârile sunt luate de 2-3 amici ai ministrului care n-au nicio treabă cu agricultura. S-au format câteva asociaţii apropiate ministerului care n-au decât un singur scop – să-şi rezolve problemele personale. Sunt doar 5-6 asociaţii în România cu care se poate sta de vorbă, doar câteva sunt asociaţii vii – cei de la ovine, bovine, păsări, vie, albine şi, evident, LAPAR. În rest, sunt asociaţii formate din 2-3 prieteni, care n-au serviciu“, a punctat preşedintele LAPAR.

Aceeaşi situaţie este semnalată şi de Asociaţia Crescătorilor de Albine (ACA). „Simţim ministerul ca pe o entitate ostilă (...) Acum sunt patru proiecte de lege a apiculturii în Parlament. Imediat ce am depus noi un proiect au apărut altele care nu au nicio valoare pentru apicultori. Este o înşiruire de acte normative care nu aduc nimic nou faţă de vechea lege. Aceste proiecte au fost depuse de tot felul de forme asociative, fiind susţinute de nişte persoane din minister (Agriculturii - n.r.)(...) După ce noi am depus proiectul la Camera Deputaţilor ei au promovat printr-o doamnă din minister o lege şi au venit trei persoane de la minister să o susţină“, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA).

Acesta a arătat că este depus un efort constant pentru discreditarea ACA, organizaţie care reprezintă interesele majorităţii apicultorilor din România.

„Există peste 300 de forme asociative în apicultură. Există asociaţii cu câte 20-30 de membri. Acum, prin lege vor să oblige Asociaţia Crescătorilor de Albine să pună la dispoziţie gratuit spaţii pentru aceste aşa-zise asociaţii“, a mai spus Fetea.

Daniel Botănoiu: „99% dintre propunerile LAPAR sunt proaste“

Răspunzând acuzaţiilor formulate la adresa ministerului de către federaţiile fermierilor, se­cretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu s-a mulţumit să declare, într-o conferinţă de presă, că majoritatea propunerilor venite din partea acestor organizaţii sunt lipsite de valoare. „Cum să ţii cont de propunerile lor?! Dacă vin cu o grămadă de propuneri şi 99% sunt proaste, cum să ţinem cont de ele?! Oricum ei (LAPAR - n.r.) îşi schimbă destul de des propriile păreri...“, a arătat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu.

Marius ŞERBAN

Agricultorii români au depus cereri de plată pentru 4,3 milioane hectare, până pe 26 aprilie 2013

Agricultorii români au depus un număr de 753.168 cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproximativ 4,3 milioane hectare, în perioada 1 martie - 26 aprilie 2013, a anunţat, luni, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Dintre cei 753.168 de fermieri care au depus cereri de plată, 753.167 fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online şi doar un singur fermier a depus cerere în mod clasic.

APIA a lansat la data de 1 martie 2013, campania de primire a cererilor de sprijin pentru schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs. Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 16 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013 cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

APIA invită fermierii care nu au mai beneficiat de această schemă de sprijin să depună cerere la centrul judeţean sau local la care sunt arondaţi, iar actualii fermieri beneficiari să depună cerere conform invitaţiei primite/programării afişate la centrele APIA.
Potrivit APIA, beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plată, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.

APIA precizează că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. De asemenea, solicitantul sprijinului pe suprafaţă trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR) pe toată suprafaţa fermei. 

Fondurile europene şi naţionale se acordă în 2013 pe schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) şi prin plăţile naţionale directe complementare (PNDC), respectiv pentru culturile în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr. De asemenea, se acordă un sprijin separat pentru zahăr şi unul pentru orezul cultivat în zonele defavorizate altele decât zona montană. 

Schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Pachetul financiar prevăzut pentru pentru plăţile pe suprafaţă se ridică la 1,264 miliarde de euro, în 2013, în creştere faţă de anul trecut cu peste 21% când a totalizat 1,043 miliarde de euro. Cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă va fi de 145,07 euro pe hectar, cu 25,41 euro mai mult decât alocarea anului 2012 de 119,66 euro/ha. Cu toate acestea, în anul de campanie 2012, a fost aplicat un coeficient de reducere liniară de 0,9011, datorită creşterii suprafeţelor solicitate la plată peste nivelul negociat cu UE, fermierii primind astfel 107,82 euro/hectar.

Cererile depuse la APIA în campania 2012 au totalizat 1,21 milioane, acestea vizând o suprafaţă de 9,27 de milioane de hectare.

Sursa AGERPRES

Miniştrii UE vor dezbate sistemul plăţilor directe pentru agricultori în noua PAC

Miniştrii agriculturii din ţările Uniunii Europene dezbat luni la Bruxelles schema de plată fundamentală în ceea ce priveşte ajutoarele directe pentru agricultorii europeni în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), transmite EFE.

Un număr de ţări membre solicită mai multă flexibilitate în acordarea plăţilor directe, având în vedere că până acum se ţinea cont de referinţele istorice.

Un alt punct de discuţie îl constituie modul de determinare a suprafeţelor eligibile pentru primirea de ajutoare directe de la bugetul UE, astfel încât să existe norme clare pentru a se stabili ce teren se cultivă şi a se împiedica o 'distorsionare' a ajutoarelor.

Odată finalizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, rămâne de văzut cum se vor repartiza fondurile dedicate capitolului agricol.

Noua PAC trebuie să intre în vigoare în ianuarie 2014, însă având în vedere întârzierea în finalizarea bugetului comunitar multianual este posibil ca aplicarea noilor norme agricole să se amâne cu un an.

'Important este că ajutoarele vor sosi la agricultori la timp', cu noile sau cu vechile reguli, au semnalat sursele, potrivit cărora 'sunt pregătite ambele scenarii şi banii sunt disponibili'.

Miniştrii europeni ai agriculturii vor face luni şi un bilanţ al crizei declanşate de descoperirea în mai multe ţări europene a unor semipreparate conţinând carne de cal etichetată fraudulos drept carne de vită.

La nivel european s-a aprobat deja efectuarea unor teste ADN asupra mai multor produse pentru a se determina amploarea acestei fraude economice şi eventualele repercusiuni asupra sănătăţii consumatorilor europeni.

Sursa AGERPRES

Agricultorii la început de an: pragmatism, multe aşteptări şi nemulţumiri cu carul

2013 continuă seria anilor de recesiune economică şi financiară. Pentru România va fi şi mai greu, dat fiind faptul că va trebui să ramburseze primele tranşe din acordul de împrumut cu FMI: 5,2 miliarde de euro (3 mld. euro – din rezervele Băncii Naţionale, 2,3 mld. euro – de la Ministerul Finanţelor Publice). Din această perspectivă, anul acesta este privit cu îngrijorare şi cu pesimism bolnăvicios, mai ales instituţional. Nu se ştie, în clipa de faţă, în ce mod vor afecta restricţiile bugetare programul agrar, pe segmentul investiţiilor publice ori al schemelor de ajutor de stat. Dar tot în România există categoria specială a oamenilor de afaceri. Aceştia nu-şi pot permite să  privească 2013 altfel decât cu optimism. Sau, ca să fim mai exacţi, cu maxim pragmatism. Criză sau necriză, producţia trebuie să continue. Fermierii şi-au luat în marea majoritate toate măsurile de siguranţă pentru a trece cu bine şi cu profit peste acest an. În ce fel şi-au aranjat treburile şi ce planuri/speranţe au pentru 2013 vom vedea din rândurile următoare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan

Comisarul european Dacian Cioloş s-a întâlnit cu agricultorii europeni care au protestat la Bruxelles

Agricultorii adunaţi în faţa sediului Parlamentului European (PE) din Bruxelles l-au primit marţi cu aplauze şi clopoţei pe comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, când acesta venit să discute cu protestatarii sosiţi din toată Europa în circa 800 de tractoare.

'Sectorul laptelui este, pentru mine, un sector prioritar. Nu vom rezolva problemele de pe azi pe mâine', le-a spus Dacian Cioloş celor circa 250 de manifestanţi care se mai aflau marţi la prânz în cortul masiv în care protestatarii şi-au petrecut noaptea.

'Cu cotele am văzut că erau totuşi probleme. Este începutul introducerii noului pachet al laptelui, cu contracte privind cantităţile şi preţurile, trebuie să vedem cum va răspunde sectorul. Îmi iau angajamentul să vin, înainte de finalul mandatului meu, cu o analiză mai precisă a sectorului şi poate cu propuneri, nu mi-am uitat angajamentul. Am cerut un studiu unor experţi independenţi pentru a pune pe masă propuneri până la jumătatea lui 2013, idei mai adaptate la sectorul laptelui, iar voi puteţi participa la această analiză', a spus comisarul european pentru agricultură, la microfon în faţa agricultorilor europeni veniţi la Bruxelles la apelul European Milk Board (EMB).

Oficialul european a precizat însă că trebuie să se ţină cont de procesul decizional al UE şi ca ideile noi să se discute cu participarea tuturor, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. 'Trebuie să se ţină cont de diversitatea situaţiilor în UE şi să aducem răspunsuri structurale în materie de gestiune de către pieţe a transparenţei asupra preţurilor. Să ţinem cont de situaţia celor care au investit mult. Ascult ideile voastre privind transparenţa şi monitorizarea preţurilor şi îmi iau angajamentul să le analizez. Nu există o soluţie de-a gata, ci un proces pentru a soluţiona problemele nu doar pentru unul sau doi ani, ci un răspuns pe termen mai lung', a mai spus Dacian Cioloş.

După întrevederea cu comisarul european Dacian Cioloş, încheiată în jurul orei 12:00, agricultorii europeni au început să părăsească Piaţa Luxemburg, pe care o ocupaseră de luni după-amiază, deşi iniţial anunţaseră că protestul va lua sfârşit la ora locală 13:00. Luni seară protestatarii au stropit cu lapte forţele de poliţie care au montat garduri cu sârmă ghimpată în zonele de acces spre Parlamentul European, precum şi pereţii de pe strada Treves ai instituţiei, şi au dat foc unor diverse obiecte.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că au avut loc unele scurte ciocniri cu forţele de ordine, nu s-au înregistrat violenţe deosebite. Singurul care a avut de suferit în mod serios a fost traficul în cartierul european, în condiţiile în care mai multe străzi au fost efectiv blocate de tractoare circa 24 de ore.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Agricultorii europeni se tem de o reducere a subvenţiilor

Principala organizaţia europeană a producătorilor agricoli, Copa-Cogeca, a cerut joi şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană să nu sacrifice subvenţiile agricole în cadrul negocierilor lor pentru bugetul european în perioada 2014-2020, transmite AFP.

Ultimele propuneri referitoare la reducerea sumelor alocate pentru Politica Agricolă Comună sunt 'complet inadmisibile', a apreciat preşedintele Copa, Gerd Sonnleitner, reprezentând sindicatele agricultorilor europeni. Potrivit acestuia, propunerile 'ar conduce la o reducere considerabilă, de până la 30% în unele ţări, a plăţilor directe către agricultori'.

Bugetul Politicii Agricole Comune reprezintă aproape 40% din bugetul european. Comisia Europeană a propus reducerea PAC de la 420,6 miliarde de euro în perioada 2007-2013 la 386 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Într-o primă variantă trimisă celor 27 de lideri europeni, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a propus chiar reducerea PAC până la 364,4 miliarde de euro.

'Este vorba de o reducere inacceptabilă', a declarat preşedintele Cogeca, Christian Pees, care reprezintă organizaţiile profesionale agricole europene. Potrivit acestuia, este foarte îngrijorător să vezi cum politica agricolă comună este victima arbitrajului bugetar european.
Consiliul European a demarat joi prin întâlniri bilaterale între preşedintele Herman Van Rompuy şi cei 27 de şefi de stat sau de guvern.

AGERPRES

Mitingul agricultorilor. Cerinţe justificate sau joc electoral

Câteva mii de fermieri au manifestat timp de cinci ore în faţa Guvernului la mitingul „SOS Agricultura României“, organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) şi  Asociaţia Holstein.RO, în data de 7 noiembrie. Din păcate revendicările agricultorilor au rămas nesoluţionate, iar evenimentul s-a încheiat cu gaze lacrimogene, în urma altercaţiilor iscate între manifestanţi şi jandarmi. Pentru că nici un oficial nu a fost dispus să discute cu membrii delegaţiei protestatarilor, aceştia au depus lista cu revendicări la Guvern, în speranţa soluţionării lor viitoare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii .... 

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Bio-România consideră că doar prin dialog se pot găsi soluţii pentru agricultori

Asociaţia operatorilor din agricultura ecologică Bio-România se delimitează de acţiunea de protest organizată, miercuri, în Piaţa Victoriei, de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) şi consideră că doar prin dialog se pot găsi soluţii care să vină în sprijinul agricultorilor.

"Nu putem fi de acord cu cei care manifestă în această perioadă, chiar dacă o parte din cerinţele lor sunt comune şi operatorilor din agricultura ecologică pentru că orice manifestare de acest fel în apropierea campaniei electorale riscă să fie acaparată de factorul politic, aducând în acest fel prejudicii mişcării sindicale dar şi cauzei asociaţiilor profesionale de profil", se arată într-un comunicat al Bio-România, remis miercuri AGERPRES.

Şeful Bio-România, Marian Cioceanu, consideră că problemele cu care se confruntă în acest moment agricultura României nu pot fi rezolvate prin manifestaţii publice de protest, ci prin soluţii acceptate şi implementate de toate părţile, rezultate în urma unui dialog pertinent cu factorii responsabili din sistemul executiv şi legislativ.

"Facem apel la colegii noştri din cadrul Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) să se alăture acestei modalităţi de creare a condiţiilor economice favorabile dezvoltării agriculturii româneşti în general (...)", a spus Cioceanu.

Bio-România precizează că actuala conducere a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a întâlnit de trei ori cu reprezentanţii sectorului agriculturii ecologice în această vară, şi au fost găsite soluţii faţă de pericolul eminent de dezintegrare a sectorului de agricultură ecologică, ca urmare a subfinanţării.

"Conform H.G. 759/2010 pentru anul 2011, fermierii ecologici în conversie trebuiau să primească 1.500 euro, dar au primit doar 215 euro. Prin dialogul conducerii Asociaţiei noastre cu conducerea MADR s-au identificat soluţii pentru remedierea chiar şi parţială a acestei situaţii şi pentru asigurarea bugetului corespunzător pentru cei 26.000 de fermieri înscrişi în agricultura ecologică în anul 2012", a adăugat Marian Cioceanu.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Agricultorii protestează miercuri în Piaţa Victoriei

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) şi Holstein.RO organizează miercuri, în Piaţa Victoriei, mitingul ' SOS Salvaţi Agricultura României!'.

Conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, mitingul va începe la ora 10.00 şi este autorizat de către Primăria Municipiului Bucureşti.

Agricultorii sunt nemulţumiţi de rezultatele întâlnirilor cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu reprezentanţii ministerului cu care au discutat, printre altele, despre ajutoarele de stat care vor fi acordate pentru anul 2012. Reprezentanţii LAPAR au solicitat, la întâlnirea din 28 septembrie, un sprijin financiar pe suprafaţă de 220 de euro pe hectar, maximul stabilit de MADR fiind de 170 de euro.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în activitatea lor

Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în meseria şi activitatea lor, dincolo de susţinerea financiară care ar trebui să rămână în agricultură, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la deschiderea târgului de agricultură Indagra.

"Dincolo de aceste subvenţii acordate agriculturii atât la nivel european cât şi internaţional, cererea de produse agroalimentare este în creştere, iar agricultorii organizaţi ar trebui să profite mai mult de aceste oportunităţi, care sunt şi pe piaţa internă dar şi la export. Vă recomand să nu vă uitaţi numai pe piaţa UE ci şi în exterior. Uniunea Europeană negociază acorduri de liber schimb cu diferiţi parteneri din lume care sunt importatori neţi de produse alimentare. Aici, agricultura şi sectorul agricol din noile state membre ar trebui să ocupe un teren mai consistent", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că manifestări precum Indagra ar putea să contribuie mai mult la o punere în contact a ofertei prezentate de România, dar şi de vecinătatea României.
"Indagra ar putea avea pretenţia unui târg regional în sud-estul Europei. Târgul a crescut mult şi sper ca în viitor, după ce ajunge la majorat, să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare şi de reflectare a evoluţiei realităţilor din agricultură şi industria alimentară şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a sectorului în România. Împreună cu susţinerea autorităţilor publice şi a agricultorilor sper ca de anul viitor camerele agricole să aibă o prezenţă notabilă în organizarea acestui eveniment. Prin pragmatism şi optimism, potenţialul agricol şi agroalimentar al României, de care se vorbeşte de ani de zile, trebuie pus în valoare şi prin utilizarea acestei oportunităţi", a adăugat comisarul european.
În opinia acestuia, Politica Agricolă Comună (PAC) are potenţial pentru a susţine în continuare dezvoltarea agriculturii.

"Îmi exprim speranţa ca statele membre să fie în măsură să prezerve măcar ceea ce a propus Comisia Europeană ca buget pentru perioada 2014-2020 pentru că mingea este în terenul statelor membre, iar ele trebuie să decidă pe baza propunerilor Comisiei. CE a propus menţinerea bugetului PAC şi un proces de reechilibrare a plăţilor directe în anii următori. Deciziile guvernelor statelor membre pe care le vor lua în următoarele luni să asigure şi pentru PAC acest buget consistent", a adăugat comisarul Dacian Cioloş.
Peste 400 de firme din 22 de ţări vor fi prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.