reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Apr 2019

Factori care determină modificări în sfera micotoxinelor

Există în lume câteva sute de micotoxine cu efecte și cauze de apariție diferite. Deși simptomatologia este specifică fiecărui tip, apariția lor în ferme poate avea, în cazul în care evoluția micotoxinelor nu este controlată, repercusiuni economice importante. În plus, cercetările recente au arătat că, odată cu creșterea temperaturii, a crescut și nivelul dioxidului de carbon. Acest fenomen a determinat un altul, și anume repartiția diferită a ploilor pe regiuni. Pentru că apariția micotoxinelor este în strânsă  corelație cu umiditatea, cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbările climatice vor conduce la modificări și în sfera aceasta. Radu Marti, general manager în cadrul companiei Biomin România, spune că acest scenariu a fost deja confirmat.

Cum răspunde cercetarea la provocare

Biomin România este o companie cu origine austriacă și activează în țara noastră de 15 ani, cu o cotă de piață de 30%. Profilul de activitate este producerea și comercializarea de aditivi furajeri și premixuri pentru animale, în special pentru păsări și porc și într-un procent foarte mic pentru rumegătoare. Discuția cu Radu Marti a fost inițiată ca urmare a unui titlu care mi-a atras atenția, și anume „A apărut a 5-a generație de inactivitori și inhibitori de micotoxine.“  Potrivit interlocutorului nostru, compania a dezvoltat o gamă vastă de produse pentru inhibarea și inactivarea micotoxinelor, dar Mycofix Plus este produsul forte. „Inhibitorii și inactivatorii au același rol, acela de a lupta împotriva fungilor care afectează în special cerealele. Produsul pe care îl comercializăm este reali­zat în Austria, după o rețetă secretă, și are capacitatea de a inactiva micotoxinele. Este un produs care în România nu are competitori. Mycofix Plus este practic un produs 3 în 1 pentru că are în compoziție trei componente autorizate în Uniunea Europeană“, spune managerul Biomin.

Datorită acestor componente, produsul poate acționa în trei feluri diferite. Prima modalitate în care acționează este aceea de absorbție. Mineralele produsului asorb în procent de 95% micotoxinele precum aflatoxina. O altă direcție de acțiune este biotransformarea, una dintre cele mai avansate metode științifice de combatere a micotoxinelor. În cazul acesta vorbim practic despre o combinație unică de enzime specifice și componente biologice care convertesc micotoxinele în metaboliți nontoxici și inofensivi pentru mediul înconjurător. Este un proces ireversibil. Produsul are în compoziția sa și amestec de plante și alge datorită cărora are capacitatea de a ajuta la proliferarea celulelor sistemului imunitar chiar și în condițiile în care micotoxinele sunt deja prezente și inhibă acest proces.

Și țările exotice au început să aibă probleme cu micotoxinele

Spuneam la început că teoria potrivit căreia schimbările climatice vor schimba evoluția și răspândirea micotoxinelor a fost confirmată și de managerul Biomin.

„În urmă cu câțiva ani, în țările exotice, unde temperatura medie este de peste 28 de grade Celsius, comercializarea inhibitorilor și inactivatorilor de micotoxine era un obiectiv care părea greu de atins. Asta pentru că procentul de precipitații și umiditate era scăzut. Schimbările climatice au schimbat asta, au apărut și acolo micotoxine, iar cererea pentru produsele noastre a fost maximă.“ Acest tipar impune în continuare cercetarea micotoxinelor și a impactului pe care îl au asupra agriculturii.

În Austria peste 30% din profitul companiei se reinvestește în cercetare. Începând cu 2004 compania-mamă a început să colecteze probe de pe aproape tot globul, iar rezultatul a fost că 80% din probe erau infestate cu micotoxine. În funcție de structura lor și de efectele pe care le produc aceste micotoxine, și strategia de combatere dezvoltată de companie a fost diferită. În România, din nefericire, nu există biotehnologii și laboratoare care să permită o scală de amploare a cercetării, spune Radu Marti, dar au existat, totuși, testări practice care au confirmat eficiența produselor de combatere a micotoxinelor.

„Am avut ocazia să lucrez într-o fermă de pui broiler și acolo am făcut un experiment. Am infestat cu Ochratoxină și Deoxynivalenol aproximativ 130.000 de pui. Ulterior am intervenit cu Mycofix și am dezintoxicat aproape întregul efectiv de pui. Am avut pierderi de doar 2%. Strategia de tratament a presupus introducerea în furaj a unui procent de 2,5-3% de aditivi sub formă de pulbere. Efectele s-au văzut în rezultatele obținute. Compania noastră are și un program numit Mycotoxins survey prin care urmărim evoluția micotoxinelor. Colaborăm cu aproximativ 100 de ferme de unde prelevăm probe. Analiza vizează și cinci sau șase micotoxine care produc pagube economice importante în unitățile agricole. În țara noastră cele mai întâlnite sunt Ochratoxina, Deoxynivalenol, Aflatoxina, Fumonisim. Cert este că prin utilizarea acestui produs am reușit să salvăm cereale care aveau inclusiv boabele afectate“, spune Radu Marti.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Cum limităm răspândirea aflatoxinei din porumb?

Porumbul este planta de cultură cu cea mai extinsă utilizare în hrana animalelor şi destul de mult în nutriţia umană. De aceea obţinerea unor producţii sănătoase, lipsite în mod deosebit de atacul unor agenţi patogeni care produc toxine precum ciupercile din genul Aspergillus, Fusarium ş.a., prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea omului şi a animalelor.

Modul de atac

Aflatoxina a fost identificată în SUA în anul 1960, pe arahide mucegăite. A fost caracterizată ca o toxină acută pentru animale şi puternic cancerigenă, produsă de activitatea ciupercilor Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus.

Iniţial, s-a crezut că aceste ciuperci sunt patogeni ai depozitelor de păstrare, dar foarte curând au fost găsite şi în culturile de porumb din zonele sudice ale SUA, producând aflatoxine. În celelalte zone culturile de porumb nu erau contaminate cu aflatoxine, deoarece ciupercile aveau nevoie, pentru dezvoltare, de temperaturi mai ridicate şi condiţii de secetă. În plus, numai cantităţi reduse de porumb erau depozitate în condiţii favorabile dezvoltării acestor ciuperci (18-20% umiditate în boabe).

Până în anul 1983, în SUA efectele toxice ale aflatoxinei asupra animalelor hrănite cu porumb contaminat nu au fost înregistrate decât la concentraţii de peste 50 micrograme aflatoxină/kg, iar legislaţia limita folosirea porumbului contaminat în hrana animalelor la un conţinut de 10-20 micrograme/kg. În anii asemănători anului 1983, cu temperaturi mai ridicate şi secetă accentuate, în aproape tot cordonul porumbului, unde porumbul recoltat avea concentraţii ridicate de aflatoxină, agenţiile federale şi agenţia guvernamentală au aprobat ca porumbul cu un conţinut până la 100 micrograme aflatoxine/kg să fie folosit în hrana animalelor mai puţin afectate de toxină, ca spre exemplu vitele cornute mature pentru carne, oile şi porcii.

Ciuperca Aspergillus flavus atacă ştiuleţii şi boabele de porumb, producându-le o decolorare galben verzuie. Cel mai frecvent sunt atacate boabele de la vârful ştiuletelui, la hibrizii cu ştiuleţii incomplet acoperiţi de pănuşi şi astfel neprotejaţi de vătămările produse de insecte, grindină şi alţi factori care le pot produce leziuni. Ciuperca este termotolerantă, ceea ce o face mai competitivă la temperaturile ridicate din anii secetoşi.

În câmp, patogenul se menţine şi se multiplică pe resturi vegetale, mătasea porumbului polenizată ş.a. În depozite, sporii ciupercii se răspândesc prin amestecul mecanic al boabelor, uscare, manipulare ş.a. De aceea, răspândirea bolii a fost amplificată odată cu trecerea la recoltarea în boabe, datorită creşterii ponderii vătămărilor mecanice, mai ales în cazul recoltării boabelor cu umiditate ridicată. De asemenea, şi depozitarea recoltei sub formă de boabe creşte incidenţa atacului de ciuperci în depozite.

Controlul bolii

Răspândirea bolii se poate limita prin irigarea culturii, măsuri agrotehnice care reduc efectele stresante ale secetei asupra plantelor, controlul factorilor care produc vătămări mecanice boabelor şi depozitarea în condiţii controlate, mai ales umiditatea din boabe sub 13,5-14,0%.

Apariţia bolii în culturile de porumb nu poate fi atribuită decât în mică măsură cultivatorilor. Boala este o calamitate naturală produsă de ciuperca Aspergillus flavus numai în condiţii de secete excesive. Cultivatorii ar trebui ocrotiţi şi despăgubiţi ca pentru orice calamitate naturală. Pentru a reduce pagubele, Ministerul Agriculturii ar trebui să se preocupe de aprobarea unor derogări posibile la legile prea restrictive pentru situaţii create de astfel de calamităţi, aşa cum s-a procedat în SUA. Totodată, cultivatorii trebuie pregătiţi, ajutaţi şi determinaţi să aplice toate măsurile tehnologice care pot diminua amploarea atacului ciupercii şi, prin aceasta, a concentraţiei de aflatoxină în masa de boabe, printre care să nu lipsească:

– irigarea culturii este recomandată acolo unde este posibilă, dar şi extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigare. În zonele secetoase din România, numai în condiţii de irigare se pot obţine recolte de porumb sigure, economice şi sănătoase.

– pe terenurile neirigate se impun măsuri de înmagazinare şi păstrare a apei în sol, de la recoltarea plantei premergătoare până la fecundare şi începutul formării boabelor plantelor de porumb. În acest scop, miriștea trebuie întreţinută curată de buruieni, cu suprafaţa netezită şi acoperită cu un strat superficial de sol bine mărunţit pentru diminuarea pierderilor inutile de apă date de evaporare şi îmburuienare. Efectuarea arăturilor de toamnă la timp, pregătirea terenului prin treceri minime, semănatul în epoca optimă, cu o desime a plantelor mai mică, corespunzătoare cantităţii de apă disponibilă şi estimată, precum şi un bun control al buruienilor din cultură, inclusiv prin eliminarea plantelor sterile (fără ştiuleţi) şi folosirea lor ca furaj în fermele mici de subzistenţă.

– alegerea unor hibrizi rezistenţi la secetă sau cel puţin toleranţi, însuşire atestată de ISTIS, în urma unor testări în condiţii de secetă accentuată, la care pănuşile acoperă bine vârful ştiuletelui, chiar şi în condiţii de secetă, ştiind că seceta determină o scurtare semnificativă a lungimii pănuşilor.

– reducerea umidităţii din boabe imediat după recoltare sub pragul de 13,5-14,0% şi depozitarea lor în magazii răcoroase, pentru a diminua dezvoltarea ciupercii în depozite.

Dr. ing. Traian SARCA,
Membru titular al ASAS
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Aflatoxina şi urmările ei

• Lapte aruncat
• Vaci duse la abator
• Consumatori panicaţi

Răsturnare de situaţie în scandalul laptelui cu aflatoxină. De la acuzaţii grave la adresa fermierilor şi procesatorilor români s-a ajuns la un fel penibil de a drege busuiocul, prin retractarea declaraţiilor oficiale, în funcţie de evoluţia analizei probelor, rezultatele fiind departe de catastrofa ce se prefigura la declanşarea crizei. Producătorii de lapte au acuzat pierderi uriaşe şi au solicitat Ministerului Agriculturii să găsească urgent soluţii pentru a detensiona piaţa. Câteva zile la rând, mai mulţi fermieri au aruncat laptele bun pe câmp, în semn de protest.

După ce România a ieşit cu bine din scandalul cărnii de cal izbucnit în Marea Britanie, nu se ştie şi cu ce urmări pentru afacerile procesatorilor români în spaţiul european, zarva s-a mutat acasă, la noi, îmbrăcând formele tipice a ceea ce deseori numim tărăboi dâmboviţean. Subiectul a fost exacerbat până la isterie în media românească, iar autorităţile au pus prima dată gaz pe foc, după care tonul a devenit ponderat, prudent, echilibrat, pentru a ţine sub control acest episod. Prim-ministrul Victor Ponta a declarat iniţial că ANSVSA a călcat „pe un muşuroi de interese şi de furnici“, dar tot domnia sa a hotărât că instituţia trebuie reformată, reorganizată. Între timp, preşedintele Mihai Ţurcanu, demis ori care şi-a dat demisia de la conducerea Autorităţii, decizie motivată de comunicarea defectuoasă în timpul crizei aflatoxinei, a ajuns consilier personal al premierului.

Cum a început criza

Să rememorăm evoluţia crizei. Aşadar, scandalul alimentar a apărut cu carnea de cal şi a continuat, în interiorul ţării, cu lotul turcesc de 9 tone de pere şi ardei cu pesticide, 80 tone de macrou congelat infestat cu larvele nematodului Anisakis, lapte cu aflatoxină M1, piept de curcan cu antibiotice, chestiune nevalidată oficial, suspiciunea substituirii în 2 tone de mici fabricaţi în Prahova a cărnii de vită cu carne de cal (chestiune invalidată, procentul de carne de cal fiind de 1%, asimilată unei contaminări accidentale, fapta neintrând sub incidenţa penală), conserve de carne retrase din rafturile a două lanţuri de magazine, suspectate de acelaşi păcat, al falsificării produsului. ANSVSA a făcut un tur de forţă, reacţionând prompt la toate semnalele venite prin Sistemul Rapid de Alertă, iar fermierii, asociaţiile de profil şi alte organisme profesionale au acuzat, printre altele, un interes venit nu se ştie de unde pentru a scoate concurenţa românească de pe piaţa europeană şi chiar de pe cea autohtonă. Potrivit raportărilor oficiale ale ANSVSA, din 1.355 de probe de lapte suspectat că ar conţine aflatoxina M1, analizele de laborator au găsit 67 de cazuri cu rezultate neconforme: 34 la ferme, din 785 de probe analizate; 5 la centrele de colectare, din 177 de probe; 8 la automate, din 134 de probe; 20 la procesatori, din 239 de probe. Au fost închise temporar 47 de automate, iar 297 de tone de lapte au fost distruse, ceea ce înseamnă sub 1% din cantitatea zilnică rulată. În total, procentul de lapte cu aflatoxină peste limitele legale, raportat la numărul de probe analizate, nu la producţia totală, a fost de 5%, procent care nu justifică totuşi proporţiile scandalului iscat şi întreţinut la televizor, deopotrivă de instituţiile statului, şefi de organizaţii, fermieri, politicieni şi analişti, într-un fel care a scăpat logicii. Urmările sunt cele pe care le cunoaşteţi.

Dragoş Frumosu nu exclude un boicot la adresa fermierilor

Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, i-a venit destul de greu să formuleze o concluzie la toată această situaţie, fiindcă lucrurile s-au complicat: „Văd două situaţii: una care a constat în graba reprezentanţilor ANSVSA de a da declaraţii, vorbind despre lapte cu aflatoxină la fermă, ocolind să precizeze că fermierii au depistat prin autocontrol acest conţinut mai mare şi că materia primă nu va intra în producţie, ceea ce a isterizat o întreagă populaţie şi a scăzut dramatic vânzările de lapte; a doua este problema multinaţionalei care a scos de la vânzare mai multe produse. Pe aceasta din urmă o comentez în două feluri: fie a fost o strategie de marketing, să retragi din raft produse suspectate că ar conţine aflatoxină, iar când analiza a ieşit bună, concluzia a fost că firma, uite, are mare grijă faţă de consumatori, deci veniţi şi cumpăraţi numai de la noi; fie mi-e teamă că acţiunea lor trădează o scăpare, ascund ceva, fiindcă analiza laptelui se efectuează obligatoriu înainte de a intra în procesare, deci n-are ce căuta bănuiala la un produs derivat finit. Pe de altă parte, îmi pun o întrebare faţă de capacitatea autorităţilor statului de a gestiona o astfel de problemă. Nu exclud nici varianta avansată de fermieri, potrivit căreia s-a dorit înlăturarea lor de pe piaţă. Cu potenţialul ei agricol, în care intră şi zootehnia, România a devenit un concurent real pe piaţa alimentară europeană şi internaţională, aşa că nu elimin ipoteza unui boicot la adresa noastră.“ Dragoş Frumosu a văzut un exces de zel nejustificat la ANSVSA, iar la sfârşit a comentat că nu mai are cine ştie ce aşteptări, din moment ce dai afară un şef al acestei autorităţi şi-l pui apoi consilier al premierului! Totodată, el şi-a manifestat surprinderea că, în România, în circuitul statului, există doar trei laboratoare acreditate pentru analiza aflatoxinei (Bucureşti, Alba şi Iaşi) şi niciun laborator cu matrice acreditată, aşa încât procesatorii au trimis probe la analize în Ungaria!

Claudiu Frânc: „O isterie fără sens“

Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, este revoltat de această situaţie, caracterizând totul drept o „isterie naţională apărută fără sens, care a creat un dezastru în toată piaţa laptelui din România şi în viaţa fer­mierilor“.

Domnia sa este convins că scandalul a venit cum nu se poate mai bine în jocul multinaţionalelor din România: „Vreau să vă spun că deja procesatorul nostru din zona Ardeal ne-a chemat la o primă discuţie, în care solicită o scădere cu 30% a preţului laptelui pe anii de cotă 2013-2014, pe motiv că nu mai trece laptele în piaţă.

Reprezentanţii firmei ne-au spus deschis că este lapte suficient în UE pentru a da românilor de mâncare. Cam aceasta este situaţia după marea luptă cu aflatoxina. Mă mir că l-am văzut pe ministrul nostru ieşind şi spunând că totul este o bombă falsă. Târziu. Atenţie! ANSVSA şi Ministerul Agriculturii au declanşat întreaga isterie înainte de a anunţa dacă aflatoxina din probele pozitive depăşeşte – sau cu cât depăşeşte – limitele maxime admise de lege (n.n. – 0,05 părţi/milion/litru în UE şi 0,5 în SUA). Şi atunci o să vedem cine se face vinovat de toată nebunia aceasta.“

În această perioadă, mai spunea Claudiu Frânc, situaţia a fost tratată exemplar în ţară, fermierii au plătit analize peste analize, fiindcă procesatorii n-au mai vrut să ridice laptele fără certificat din care să reiasă că lotul este liber de aflatoxină.

Ca efect al acestui scandal, preşedintele Frânc a declarat: „Fermierii care distribuie lapte prin automate au pierdut 70% din vânzări, iar în ţară am colegi care-şi duc vacile la abator şi alţii care aruncă lapte perfect sănătos pe câmp. Este un dezastru cum n-a fost altul mai mare până acum.“ Frânc a mai spus că procesatorii au început să le solicite, la plecarea laptelui din fermă, buletine cu analize peste ceea ce li se cere prin lege (n.n. – alte analize în afară de densitate, temperatură, procentul de grăsime), de exemplu conţinut de metale grele sau aflatoxină, antibiotice etc., chestiune refuzată de producători: „În România, singura care reglementează sănătatea publică a unei ferme este ANSVSA, care se bazează pe un program strategic. Nu vine fiecare cu pretenţii peste aceste reglementări.“

Procesatorii acuză pierderi de 35%

Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Procesatorilor Români din Industria Laptelui (APRIL), apreciază că pierderile procesatorilor sunt imense, vânzările scăzând cu 35%, cu perspectiva de a se duce spre 45%, prin suprapunerea crizei aflatoxinei cu Postul Paştelui. Domnia sa ne-a declarat că are câteva săptămâni de când se luptă să demonteze toată această situaţie amplificată artificial şi iresponsabil şi să recapete încrederea consumatorilor: „Se prăbuşesc fermele, ne prăbuşim şi noi, fiindcă avem parteneriate, contracte. Am spus şi repet că procesatorii au laboratoare uzinale şi este exclus ca să ajungă la raft produse cu probleme. Tot ceea ce este la raft este perfect sănătos.“ Cât despre refuzul procesatorilor de a mai prelua laptele din fermă, Cojocaru a infirmat categoric această acuzaţie: „Nu este adevărat că procesatorii nu mai iau lapte de la fermierii români. Firmele iau lapte, dar doar pe cel cu buletine de analiză, pentru că așa e normal și așa ne cere legea, așa ne impune ANSVSA-ul!“ Acesta a confirmat însă că există în cadrul marilor lanţuri de magazine o tendinţă care ar bloca produsele româneşti pe piaţă: „Din păcate însă mai resimțim o problemă: unele rețele de retail au impus buyer-ilor să nu mai preia produse lactate de la procesatorii români!“

Din acest motiv, mai spunea directorul Cojocaru, fermierii, procesatorii şi autorităţile trebuie „să facă tot posibilul pentru a recâştiga încrederea consumatorilor şi pentru a relansa consumul și industria de lapte și lactate.“

Referindu-se la scandalul cu aflatoxina din lapte, Daniel Constantin a explicat că sunt fermieri care au avut pierderi în această perioadă şi se vor face evaluări în acest sens.

„Fermierii şi-au păstrat contractele de livrare de lapte cu procesatorii. Contractele au fost respectate. (...) Pierderi au fost înregistrate de fermierii care vindeau lapte în mod direct, prin dozatoare automate. Ei au ridicat o serie de probleme legate de faptul că la acele dozatoare trebuie să vândă exclusiv fermierii, nu persoane intermediare care au descoperit că pot face o afacere cu aceste dozatoare“, a arătat oficialul, precizând că în acest moment au fost închise toate alertele privind aflatoxina, iar un control precum cel efectuat în aceste zile de autorităţile veterinare nu s-a mai desfăşurat niciodată în România.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Vânzările de lapte au scăzut cu 45% din cauza scandalului aflatoxinei

Vânzările de lapte au înregistrat o scădere cu 45% din cauza scandalului iscat pe piaţa laptelui, ca valoare reducerea fiind de ordinul zecilor de milioane de euro, a declarat miercuri directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

'Vânzările de lapte erau căzute acum două zile cu 30% comparativ cu cele din urmă cu două săptămâni, însă trendul este în prezent pe o scădere de 45%. Nu pot să evaluez ca bani la cât se ridică această pierdere, dar cred că este în momentul de faţă de zeci de milioane de euro', a precizat Cojocaru după întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu alţi reprezentanţi ai ministerului.

Şeful APRIL i-a asigurat pe fermieri că procesatorii îşi vor respecta contractele de preluare a laptelui, însă trebuie găsită o soluţie rapidă pentru relansarea consumului.

'O soluţie rapidă pentru deblocarea situaţiei de pe piaţa laptelui ar fi relansarea consumului, dar se suprapune cu postul pascal. Pe de altă parte, pot să îi asigur pe fermierii români cu ferme autorizate sanitar-veterinar, care au contracte cu procesatorii, că vom face tot ce putem să le preluăm laptele. O parte din marfă a fost deja stocată în telemea, iar acum începem să producem şi lapte praf, până se va relansa consumul pe piaţa românească', a subliniat Dorin Cojocaru.

Cu toate că reprezentanţii fermierilor consideră că Autoritatea Veterinară este unul dintre cei răspunzători de scandalul laptelui cu aflatoxină, procesatorii sunt de părere că există o autoritate 'profesionistă', care deţine controlul.
'Avem o autoritate veterinară profesionistă, care, cu toate că nu a prea ştiut la început să comunice, acum deţine controlul. Produsele lactate de pe raft sunt foarte sigure pentru consum şi nu înţeleg de ce am făcut atâta paranoia şi riscăm toată industria românească pentru anumite interese', a spus Cojocaru, adăugând că procesatorii au încredere în ANSVSA.
Întrebat dacă în opinia sa ANSVSA este 'afiliată unor interese', Cojocaru a afirmat că 'nu ştie de alte tipuri de interese. Nu îmi permit să comentez, pentru că nu sunt politician şi nici anchetator'.
Preşedintele APRIL a menţionat că întâlnirea de miercuri de la minister a fost una tehnică, în cadrul căreia a vrut să se întâlnească nu doar cu oficialii ministerului, ci şi cu fermierii, pentru a găsi soluţii în vederea relansării vânzărilor de produse lactate în România.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS