reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

Zmeura de Prisăcani, județul Iași

Alexandru Chirilă este administratorul micii afaceri locale din comuna Prisăcani, județul Iași, al cărei specific de activitate este cultivarea și producția de zmeură. Povestea acestuia a început din dorința de a fructifica diferit potențialul agricol al unei parcele de pământ pe care inițial părinții cultivau porumb.

Un petic de pământ face minuni!

Cu un petic de pământ din proximitatea casei, Alexandru a început să facă minuni. Astfel, prin ultilizarea de capital propriu a plantat 1.000 de drajoni de zmeură: „Fiind în proximitatea casei noastre și dorindu-ne să ne bucurăm de roadele pământului într-o manieră mai relaxată, care să nu necesite foarte multă muncă și foarte mult timp, am hotărât să schimbăm cultura de porumb cu cea de zmeură. Așadar, în toamna anului 2015 am plantat 1.000 de drajoni de zmeură. Și, spunem noi, a fost o decizie inspirată! Această plantație a fost înființată integral prin utilizarea de capital propriu... și până în prezent este singura modalitate de finanțare.“

Primul pas în demararea acestei investiții a constat în efectuarea unor analize de sol pentru a determina fiabilitatea și conformitatea acestuia. După confirmarea acestor aspecte au început lucrările agricole pentru pregătirea terenului, urmate apoi de fertilizarea acestuia cu gunoi de grajd și apă. Plantarea drajonilor s-a făcut manual, pe rânduri cu o distanță de 2,8 metri între acestea și 0,5 metri între plante. Sistemul de susținere s-a realizat prin montarea unor spalieri cu sârme duble la 0,6 metri și 1,2 metri înălțime. Recoltarea zmeurii se realizează manual.

Necesitatea unei documentări prealabile

Fermierul nostru folosește un singur soi de zmeură pe o suprafață de 1.500 mp ca urmare a unei prealabile documentări: „Soiul pe care îl cultivăm este Polka. Am optat pentru acesta ca urmare a unei analize și documentări cu privire la rentabilitatea, capacitatea de adaptare a sa în diferite zone, precum și a prestigiului pe care l-a câștigat de-a lungul timpului. În primul an, suprafața cultivată a fost de 1.500 mp, de pe urma căreia am avut o recoltă de 600 kg. Pentru cel de-al doilea an s-a păstrat suprafața de cultivare, însă de data aceasta recolta totală a fost de 1.500 de kg. În toamna anului 2017 am plantat încă 1.500 mp de zmeură și suntem nerăbdători să vedem cum va impacta această nouă suprafață rezultatul recoltei.“

În cultura de zmeură de la Prisăcani se aplică puține tratamente fitosanitare pentru că vor să ofere consumatorilor o zmeură sănătoasă: „Ne mândrim cu faptul că singurele tratamente fitosanitare aplicate sunt doar cele din luna aprilie, specifice combaterii bolilor și dăunătorilor. Dorința noastră este să furnizăm consumatorilor o zmeură sănătoasă, care să poarte statutul de produs bio, ce își păstrează în componență proprietățile pentru care este recunoscută și apreciată. Principala problemă pe care am întâmpinat-o au fost arsurile solare ale fructelor de zmeură, fapt care a cauzat deprecieri în vârful perioadei de producție, fenomen care s-a manifestat preponderent în luna august.“

zmeura prisacani 2

Procesul de distribuție este adaptat la specificul acestor fructe și se efectuează imediat după recoltare, cu mijloace de transport personal. Știm cu toții că perisabilitatea zmeurii este una foarte mare, așadar inclusiv ambalarea este efectuată cu atenție în lădițe de 3 kg sau în caserole de 1 kg, respectiv 0,5 kg. Cu privire la costul unui kilogram de zmeură, prețul variază între 12 și 18 lei, în funcție de cantitatea cumpărată.

În ceea ce privește producția aferentă, antreprenorul nostru are mari perspective de viitor: „Ca orice antreprenor, îmi doresc să întreprind acțiuni în vederea dezvoltării business-ului, iar ca obiective viitoare am vizat două zone pe care doresc să le consolidez. Prima zonă este cea responsabilă de vizibilitatea în piață. În această direcție am început un proces de «branduire» și de creare a unei identități vizuale pe care o vom finaliza în curând și care ne va aduce cu siguranță poziționarea pe care ne-o dorim în rândul consumatorilor. Cea de-a doua zonă este cea legată de diversificarea gamei de fructe prin înființarea unei plantații de mure și a uneia de căpșuni. Inclusiv în această direcție am demarat deja acțiuni și așteptăm cu nerăbdare să ne bucurăm de rezultatele acestui demers.“

Proprietarul culturii de zmeur din județul Iași nu ezită să facă și ceva recomandări, care zicem noi că sunt bine venite: „Ca recomandări pe baza experienței acumulate până acum menționez trei aspecte importante care vor face diferența între o investiție profitabilă și alta mai puțin satisfăcătoare. În primul rând recomand folosirea unui material săditor certificat. Apoi, este foarte important să se acorde o atenție deosebită solului și pașilor ce trebuie urmați pentru înființarea plantației. Nu în ultimul rând, răbdare și pasiune pe care să le presărați în tot ceea ce faceți.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Prisăcani - Iași o comună de la margine de țară

În salba de așezări care au apărut pe malul Prutului, în urmă cu secole, „cea mai strălucitoare și mai șlefuită de timpuri este comuna noastră Prisăcani“, consemnează într-o monografie prof. Vasile Crăciun, un fiu al localității, afirmație întru totul confirmată de înfățișarea de astăzi a comunei ieșene. Gospodării întemeiate, case frumoase și, în ultimul timp, vile aparținând celor care au fost la muncă în străinătate, dar și ale unor ieșeni atrași de liniștea și frumusețea locurilor.

În ziua când am ajuns la Prisăcani avea loc o ședință a consiliului local. Din ordinea de zi, altminteri încărcată, consilierii au chibzuit gospodărește și au aprobat măsuri menite să conducă la o mai bună desfășurare a activității curente. Între acestea, un număr de burse acordate elevilor din familii mai nevoiașe, sumele cuvenite profesorilor navetiști, stadiul pregătirii pentru Ziua comunei ș.a.

„După cum ați văzut, ne spune dl ing. Constantin Chirilă, primarul comunei, ne străduim să găsim soluții pentru rezolvarea tuturor problemelor pe care le ridică viața de fiecare zi din comuna noastră. Rezultatul? Tot ce am realizat până acum pe multiple planuri.

Noi obiective edilitar-gospodărești

„Mai important este faptul că aproape tot ce am reușit să facem până acum se datorează accesării fondurilor europene dar, în egală măsură, și hărniciei oamenilor care nu au pregetat să pună mâna, cum se spune, atunci când comuna era un adevărat șantier.

Cu fonduri europene am reușit să asfaltăm șoseaua care traversează satele Moreni și Prisăcani, am modernizat și alte drumuri, astfel încât, cu excepția drumului dintre satul reședință și Măcărești, drum județean, în toata comuna se poate circula civilizat.

De asemenea, realizări sunt și aducțiunea de apă în toate cele trei sate și canalizarea pentru satele Moreni și Prisăcani pe o lungime de 8 km, cu stație de epurare; urmează în curând și satul Măcărești.“

Pentru tinerii comunei

Tot cu fonduri europene s-a reușit modernizarea școlii de centru care dispune de centrală termică, mobilier nou, calculatoare etc.

Tot în această direcție sunt în derulare două proiecte POSDRU în parteneriat cu alte instituții din țară, între care și Liceul de Artă Darclée din Brăila, proiect prin care sunt ajutați 40 de elevi cu posibilități materiale reduse.

„Și tot pentru cei care reprezintă viitorul nostru am dat în folosință prin Măsura 3.22 o bază sportivă, pe care ați văzut-o în centrul comunei, obiectiv care dispune de terenuri de handbal, volei, fotbal, tenis și de dotările care se impun.

Apariția bazei sportive a condus la creșterea interesului pentru sport, pentru mișcare în aer liber și rezultatele nu au întârziat să apară – 70 de copii activează în cadrul echipei de rugby Pilierul Prisăcani, alți foști membri ai echipei joacă în loturile naționale de copii, în Constanța, la Bârlad, la Iași. Și toate acestea pentru că sportul înseamnă ordine, disciplină și, dacă vreți, educație.“

Proiecte europene și pentru agenții economici

Cele enumerate până acum s-au realizat prin accesarea unor fonduri europene care totalizează cinci milioane de euro, la care se adaugă și alte 90 de proiecte pentru persoane fizice și societăți sau asociații care au accesat sau sunt în implementarea unor proiecte pentru dezvoltarea în plan economic. Din informațiile pe care le avem de la GAL „Ștefan cel Mare“, comuna Prisăcani a reușit să acceseze la Măsura 141 proiecte în valoare de 340 mii de euro, din care 13 tineri fermieri și-au început o afacere, iar șapte familii și-au înființat ferme de subzistență. Totodată, tinerii fermieri din Prisăcani au accesat mai bine de jumătate din proiectele finanțate prin intermediul Măsurii 112. Cele cinci asociații, cum ar fi cele administrate de Felix Crăciun, Constantin Stanciu ș.a. care lucrează peste 2.000 ha, au beneficiat de proiecte la aceeași măsură, achiziționând utilaje agricole performante: tractoare, combine ș.a.

Tot aici s-ar cuveni, spune primarul, să-i amintim și pe fiii satului care au lucrat în străinătate și s-au întors hotărâți să-și facă un rost în comuna natală, cum ar fi Vasile Mârzac, care a accesat un proiect pentru construcția unei ferme de vaci cu animale aduse din Franța, și exemple mai sunt.

Perspective încurajatoare

Rezultatele obţinute situează Prisăcanii în topul comunelor ieșene.

„Sigur sunt încă multe de făcut. Pe plan economic mai avem 1.332 ha în care proprietarii, de regulă oameni în vârstă, le lucrează cum pot și rezultatele se văd, mai ales în acest an, când din luna mai până în septembrie n-a plouat mai deloc. M-aș bucura dacă am reuși, pentru binele lor, să-i convingem să treacă la o formă asociativă.

Și tot pe plan economic vrem să reînviem o ocupație de tradiție în comuna noastră – legumicultura. Am înființat o asociație cu oameni pasionați de lucrul în grădină, care sperăm să dea roade, astfel încât legumele din Prisăcani să înlocuiască în bună măsură pe cele aduse de peste mări și țări.

Pe plan edilitar-gospodăresc dorim ca asfaltarea drumului Prisăcani – Măcărești să devină o realitate, așa cum ne-au promis cu prilejul alegerilor cei care râvneau la un fotoliu în Parlament, dar promisiunea a rămas neonorată.

De asemenea am luat în discuție un punct la Măsura 7.2 pentru construcția unei grădinițe în satul Măcărești, un proiect deosebit de avantajos în condițiile în care investiția de până la 500 mii de euro este finanțată în întregime cu bani europeni.“

Înainte de plecare, primarul a mai primit un telefon de la satul Măcărești din stânga Prutului. Primarul de acolo își anunța prezența la hramul bisericii și satului în fruntea unei numeroase delegații. „Vreau să vă spun că, în ciuda faptului că Prutul ne desparte, legăturile noastre cu frații de dincolo au rămas ca și atunci când râul trecea prin mijlocul unui sat.“

• Cinci milioane de euro investiți în dezvoltare.
• 90 de noi proiecte europene pentru persoane fizice și societăți.
• 340 mii de euro accesate pe Măsura 141.
• Prisăcanii – o pepinieră pentru rugby-ul național.

Stelian Ciocoiu

Comuna Prisăcani - Iaşi, în plin proces de modernizare

• În ultimii ani – investiţii de cinci milioane de euro

• Obiective moderne care schimbă înfăţişarea comunei

• Pilierul – o echipă de rugby unică în Moldova

Situată pe malul Prutului, comuna ieşeană Prisăcani a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare pe multiple planuri, ce se datorează, ne spune dl primar dr. ing. Constantin Chirilă, accesării fondurilor europene dar, trebuie s-o spunem, şi hărniciei oamenilor, vestiţi legumicultori, apicultori şi crescători de animale.

– Domnule primar, ultima oară când am venit la Prisăcani, acum trei ani, întreaga comună era un şantier. Acum, dacă ar fi să treceţi în revistă ceea ce s-a întâmplat în acest răstimp ...

– S-au întâmplat multe. Acum, vedeţi şi dumneavoastră, satele comunei arată altfel. Am reuşit să asfaltăm şoseaua care trece prin satul Prisăcani, să modernizăm alte drumuri astfel încât în întreaga comună se poate circula civilizat. Am finalizat canalizarea în satele Prisăcani şi Moreni pe o lungime de opt kilometri şi încheiem în perioada următoare aducţiunea de apă în satul Măcăreşti pe 12,5 km. La acestea se adaugă modernizarea de la zero, ca să spunem aşa, a şcolii de centru care acum dispune de centrală termică, mobilier nou în clase spaţioase etc., într-un cuvânt, de condiţii optime pentru cei mai tineri locuitori ai comunei. Şi tot pentru aceştia am dat în folosinţă un stadion modern tip doi pentru fotbal, la care se adaugă terenuri pentru volei şi baschet şi un grup social. În fiecare zi aici se pot vedea tineri care se antrenează şi pentru rugby. Mărturisesc că acest sport este marea mea slăbiciune de care s-au „molipsit“, ca să spun aşa, copiii. Acum formaţia noastră Pilierul, antrenată de maestrul emerit Petre Florescu, este cunoscută în întreaga ţară pentru rezultatele obţinute la categoria de vârstă. Şi nu e vorba doar de rezultate, ci şi de faptul că sportul înseamnă disciplină, ordine şi, dacă vreţi, educaţie.

Sigur, sunt încă multe de spus. Aş mai aminti extinderea reţelei de iluminat public, instalarea unor camere video în centrul comunei, la intersecţii, în şcoli etc.

– Toate acestea pe plan edilitar-gospodăresc, dar trebuie să amintim că aici la Prisăcani au beneficiat de fonduri europene şi guvernamentale numeroşi fermieri.

– Este ceea ce voiam să vă spun. Ne înscriem cu 83 de proiecte pentru persoane fizice şi societăţi sau asociaţii care au accesat şi sunt în implementarea acestor proiecte.

La Măsura 141, de pildă, unii beneficiari au încheiat perioada de cinci ani. Beneficiile se văd şi, ca urmare, numărul celor care vor să acceseze proiecte în cadrul acestei măsuri a crescut. De asemenea, societăţile agricole, asociaţiile au beneficiat de proiecte achiziţionând utilaje agricole performante: tractoare, combine şi alte maşini agricole. Între aceştia şi Constantin Stanciu, care a achiziţionat un tractor şi o combină Class „ultimul strigăt“. În această categorie ar trebui să-i includem şi pe unii fii ai satului care se întorc la vatră, cum ar fi de pildă Vasile Mâzdrac, care a accesat un proiect pentru construcţia unei ferme de vaci cu lapte, pentru care va aduce animale din Franţa şi se gândeşte, de asemenea, preluând o tradiţie de familie, să se ocupe şi de legumicultură prin amenajarea unei sere moderne.

– Se simt toate acestea pe planul producţiei?

– Am să spun că, la nivelul comunei, au fost comasate peste trei mii de hectare. Aceasta a însemnat refacerea structurii solului, aplicarea asolamentelor şi, bineînţeles, aplicarea tehnologiilor moderne, iar rezultatele se văd în producţiile obţinute.

– Toate aceste proiecte au însemnat bani mulţi, proiecte, care, după verificări nu puţine, au fost aprobate şi s-au materializat, aşa cum ne-aţi spus mai înainte. Cum aţi reuşit, domnule primar, în condiţiile în care nu puţini dintre colegii dumneavoastră se plâng de greutatea alcătuirii acestora?

– Dacă vorbim de valoarea proiectelor, trebuie să vă spun că, numai pentru ceea ce am realizat pe plan edilitar-gospodăresc, suma se cifrează la cinci milioane de euro. Ceea ce am făcut noi este cumva altfel. Mai exact la nivelul primăriei am creat un grup propriu de întocmire a proiectelor. Nu apelăm la firme de consultanţă. În consecinţă, ceea ce este important, toate proiectele pe care le-am întocmit au ajuns la finanţare.

– Şi pentru că, iată, avem în faţă Planul de strategie şi dezvoltare a comunei 2014 – 2020, ce vă propuneţi?

– Sigur, ne-am propus multe. În Centrul civic vrem să finalizăm un parc de odihnă şi recreere. Vrem ca, odată cu apariţia unor obiective, cum ar fi un cămin cultural modern, un bloc de locuinţe pentru specialişti şi cadre didactice, o modernă hală agroalimentară, centrul să arate altfel, dar toate aceste vise ale noastre sunt în funcţie de ce sume vom accesa prin fonduri europene şi guvernamentale. De doi ani organizăm în luna august festivalul Radinia, în cadrul târgului prezentăm produse reprezentative pentru comuna noastră din care nu lipsesc mierea de albine, brânzeturile, legume, fructe, iar gospodinele, multe dintre ele vestite în toată zona, îi omenesc, cum se spune pe la noi, pe cei prezenţi. Organizăm de asemenea un campionat de rugby la care participă copii din mai multe cluburi şi, un festival al cântecului şi jocului popular românesc.

Stelian Ciocoiu

Abonează-te la acest feed RSS