ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021

Ce se poate întâmpla fără o gestionare eficientă a apei (I)

Ca investiție primară în agricultură, apa și costurile asociate sunt vitale. Gestionarea eficientă a apei înseamnă atât producție sporită și profit pentru fermă, dar și un aspect extrem de important în siguranța și securitatea alimentară. Vulnerabilitatea înseamnă criză alimentară și, în consecință, foamete, arată o analiză a Clubului Farmerilor Români.

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate și transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în aprilie către autoritățile de la Bruxelles și consideră că finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului de gestiune a apei este o activitate ce se încadrează în condițiile stabilite de Comisie.

De altfel, Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România pentru a susține agricultura performantă din România. „Evoluția prețurilor produselor agricole la nivel global, datorată efectelor generate de schimbările climatice (seceta și valuri de frig din SUA, seceta de toamnă și frigul aferent iernii din Rusia), influența factorului politic asupra pieței cerealelor (sistemele de protecție prin taxe de export aplicate materiilor prime din Rusia, protecția ucraineană asupra materiei prime de oleaginoase), creșterea enormă a cererii și achizițiilor Chinei de materii prime agricole (grâu, porumb și soia) constituie factori de care Uniunea Europeană și România trebuie să țină seama pentru asigurarea securității alimentare, care trebuie cauționată prin investițiile în sistemele de gestionare a apei, în speță irigațiile și desecarea“, arată analiza efectuată de Clubul Fermierilor Români.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene De asemenea, organizația atrage atenția că poziția României devine „extrem de vulnerabilă în mecanismele de piață care gestionează cererea-oferta de produse agricole la nivel mondial“, în lipsa acestor investiții strategice în sistemele de gestiune a apei destinate agriculturii.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene pe dimensiunea de aprovizionare cu materie primă agricolă.

În perspectiva deja anunțată a unor recolte agricole de dimensiuni reduse la nivel regional (Marea Neagră), FAO insistă asupra măsurilor pentru evitarea intrării către o spirală negativă în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la produse agroalimentare, evidențiind chiar perspectiva unui fenomen de criză alimentară puternică = foamete. Pentru România, investițiile în infrastructura de gestiune a apei asigură capacitatea pentru realizarea obiectivului principal al oricărei guvernări prezente sau viitoare a țării și siguranța alimentară a cetățenilor săi. Infrastructura de irigatii și desecare-drenaj reprezintă baza acestui proces.

Mai mult decât atât, creșterea rezilienței fermelor înseamnă atât creșterea producției naționale, cât și protejarea investițiilor fermierilor în terenul agricol lucrat.

Dar creșterea nivelului de reziliență a fermelor depinde de accesul predictibil la apă deoarece acesta este ordonat de doi factori: producție și desfacere. Iar pentru a produce este nevoie de investiție primară și costuri asociate. Apa este o investiție primară care generează reziliență fermei prin faptul că sporește producția și, deci, profitul fermei.


Potrivit Clubului Fermierilor Români, sistemele funcționale și moderne de gestiune a apei permit creșterea producției la nivel național, asigurând totodată o predictibilitate sporită. Apa reprezintă condiția principală și ireductibilă în agricultură. Producția națională poate urca în următorii zece ani până la nivelul de 50.000.000 tone, față de cca 30.000.000 în prezent, într-un an normal. Totuși, condiția principală rămâne apa deoarece fermierii români folosesc deja o tehnologie avansată în agricultură. Randamentele depind doar de apă, comparația la nivel de țări membre ale UE fiind sugestivă, statul nostru având de recuperat zeci de procente.


Sistemele de gestionare a apei reprezintă elemente de siguranță ale fermierilor, prin capacitatea de a proteja investițiile în terenul agricol, ca mijloc al producției agroalimentare. Investiția este inițială și anuală. Cea inițială constă în achiziția sau închirierea de la proprietarul de drept și necesită ulterior investiții anuale prin două categorii distincte de cheltuieli, fixe și variabile. Cele fixe sunt determinate de costurile cu tehnologia în fermă (utilaje, active fixe – spații de stocare etc.), iar cele variabile sunt cele care determină costurile de înființare a recoltelor (îngrășăminte, spectrul de produse pentru protecția culturilor, semințe și costurile cu energia, adică combustibili și energie electrică), costurile generate de angajații din fermă, costurile financiare atașate finanțării culturilor și a împrumuturilor pentru finanțarea activității în fermă.


Simona Nicole DAVID

SCRISOARE DESCHISĂ A ASOCIAŢIEI PRESEI AGRICOLE DIN ROMÂNIA CU PRIVIRE LA EXCLUDEREA AGRICULTURII DIN PNRR

Asociația Presei Agricole din România își exprimă profunda îngrijorare față de excluderea sectorului agroalimentar din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și sprijină cu fermitate demersul Alianței pentru Agricultură şi Cooperare în ceea ce privește propunerea de elaborare a unui proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România.

Cel de-al 4-lea contributor la economia României, AGRICULTURA, are nevoie de sprijinul politic a actualei guvernări pentru a primi finanțarea necesară îmbunătățirii sistemului de management al apei.

Prin acest sprijin, agricultura are șanse să ajungă în cel mai scurt timp pe locul 3 în ceea ce privește contribuția la formarea PIB, creștere importantă care se va reflecta în bunăstarea românilor.

Sectorul agricol angajează jumătate din forța de muncă din România şi considerăm că este nevoie în continuare de sprijin pentru a putea dezvolta acest domeniu de activitate de importanță strategică.

Asociația Presei Agricole din România și Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților responsabile pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență să analizeze de urgență și cu maximă seriozitate propunerea planului rescris de către grupul de experți internaționali cu reputație în implementarea de proiecte digitale ce privesc managementul apei.

Experții consultați au furnizat deja soluții agreate de Comisia Europeană care sunt utilizate de alte state cu scopul generării unor economii majore de apă şi de energie electrică, cu un impact minim asupra mediului, ca urmare a măsurilor de limitare a lucrărilor de construcții la minimum de modificări în infrastructura existentă, reducând emisiile de gaze generate prin pompare.

Vă asigurăm că acest plan urmărește toate directivele solicitate de Comisia Europeană.

Prin soluția propusă în cadrul proiectului 'Digitalizarea rețelelor de distribuție a apei pentru creșterea productivității în agricultură', va fi disponibilizată mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, în timpul sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și a arșiței atmosferice și implicit la creșterea rezervei de apă și a producției agricole.

În anii secetoși, apa economisită datorită soluției propuse poate face chiar diferența între un an cu recoltă bună și unul catastrofal. Toate măsurile și investițiile propuse sunt în linie cu raportul de țară și exigențele UE, inclusiv adaptarea la efectele schimbărilor climatice și managementul riscurilor aferente acestora.

Din experiența acumulată în cele mai multe proiecte de modernizare la nivel global, rezultă că cea mai mare parte a pierderilor rămâne nedetectată în lipsa măsurătorilor de precizie și datorită unui sistem slab de control. Din analiza investițiilor de succes a rezultat că digitalizarea este calea măsurătorii și controlului de precizie, datele analitice fiind sursa câștigurilor în materie de eficiență în distribuție.

Și alte state membre, precum Italia și Spania, au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în propriile propuneri de PNRR.

Propunerea depusă de Alianța pentru Agricultură şi Cooperare este în perfectă concordanță cu toate principiile și condiţionalităţile solicitate de Uniunea Europeană pentru planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, relevante fiind:

- generarea de economii majore de apă și energie electrică, cu un impact favorabil asupra mediului, bazate numai pe modernizarea și reabilitarea „verde” a infrastructurii existente;

- reducerea emisiilor de gaze generate prin pompare;

- crearea unui sistem de management digital modern de anticipare și prevenție a potențialelor deficite de apă și de optimizare a consumurilor la fermele agricole;

- realizarea unei componente românești importante a (cloud) spațiului de date agricol european.

Declarație comună a celor patru organizații reprezentative ale fermierilor - PRO AGRO, UNCSV, LAPAR, APPR.

În 2026, după realizarea investițiilor de cca 2,3 miliarde euro și implementarea cu succes a intervenției prin PNRR pentru gestionarea integrată a managementului apei, am putea să echilibrăm balanța comercială cu produse agro-alimentare sănătoase pentru consumatori.

Fermierii încă sunt rezilienți și așteaptă un răspuns favorabil din partea guvernării României! Domnule Premier Florin Cîţu, luați seamă de vocea celor peste 50% dintre români!

Sursa: Asociația Presei Agricole din România - https://presa-agricola.ro/

Alianța pentru Agricultură si Cooperare face încă un apel pentru includerea în PNRR a unei inițiative de gestionare sustenabilă a apei

Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a adresat astăzi factorilor de decizie din România pe un subiect de interes național strategic pentru securitatea alimentară a României: includerea în PNRR a unei inițiative de gestionare durabilă a apei.

Pe lângă importanța pentru agricultură, acest proiect are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea favorabilă a microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru durabilitatea sectorului agroalimentar.

Pentru a crea un sistem rezilient care să asigure managementul integrat al apei și infrastructura necesară, este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor factorilor de decizie, care să țină cont de contribuția la componenta ”verde”, respectând principiul "Fără daune semnificative" și să se bazeze pe servicii avansate oferite de noul  ecosistem digital construit la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a preveni și combate eficient provocările legate de schimbările climatice și de mediu.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării, împreună cu care propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (Australia, India).

Alianța subliniază încă o dată importanța vitală pentru agricultură si pentru societate a includerii în PNRR a unui astfel de proiect de investiții în stocarea resurselor de apă și în extinderea sistemelor moderne și eficiente de irigații. Confruntate cu efectul devastator al schimbărilor climatice, și alte State Membre, precum:

Italia - https://www.governo.it/ (pdf)

Portugalia https://www.portugal.gov.pt

Spania https://www.lamoncloa.gob.es (pdf)

Polonia - https://www.gov.pl

au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în PNRR.

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și arșiței atmosferice și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole și implicit, a rezilienței sectorului agricol din România.

Intervenția propusă este în linie cu Recomandările din Raportul de Țară și exigențele UE , inclusiv ”037 Adaptarea la măsuri de schimbări climatice și managementul riscurilor aferente acestora: altele, cum ar fi furtuni și seceta (inclusiv creșterea gradului de conștientizare, protecție civilă si sisteme de management în caz de dezastre, abordări în funcție de infrastructură și de ecosistem).”

Odată cu implementarea acestui sistem, prioritizând implicarea și utilizarea preponderant a potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip ”offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), s-ar crea premizele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, în Uniunea Europeană.

Propunerea a fost înaintată către Guvernul României, sperând că acesta va reuși să o introducă pe ultima sută de metri în PNRR și să o susțină și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții celorlalte state membre pentru a fi aprobată de Consiliul European.

De asemenea, a fost prezentată și deputaților si eurodeputaților români, cu convingerea că aceștia vor sprijini acest proiect de țară transpartinic, de care depind competitivitatea și reziliența sectorului agricol al României.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Planul Național de Reziliență și Redresare (III). Măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul agroalimentar

Vă prezentăm ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare, în formula cu care autoritățile din România au început discuțiile cu Comisia Europeană. Nu știm deocamdată care va fi varianta finală, dar se cunoaște că proiectul masiv de construire a unui sistem de irigații este pus sub semnul întrebării, în sensul în care nu răspunde criteriilor CE și nu s-ar încadra în categoria investițiilor verzi. Pe urmă există oarecare necorelări asupra sumei înaintate, operațiuni ce se ridică la 41 de miliarde euro, în vreme ce suma repartizată României se oprește la 29, 2 miliarde de euro. Pesemne că va fi nevoie de o aducere a planului în limita bugetului alocat, astfel că o serie de proiecte vor fi lăsate pentru mai târziu. Nădăjduim însă că vor rămâne valide măsurile care se referă la sistemul agroalimentar!

Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale – 3,8 miliarde euro

Potrivit Raportului de țară 2020, schimbările legislative frecvente și imprevizibile, împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică, subminează deciziile de investiții și riscă să reducă atractivitatea țării pentru investitorii străini. Dar noi nu discutăm aici numai despre străini, pentru că aceleași piedici întâmpină și antreprenorii români. Statisticile Eurostat arată că România are cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populației din UE. Percepția generală este că puține afaceri sunt cu adevărat viabile la nivel macroeconomic, multe dintre acestea fiind constituite mai degrabă ca afaceri de familie. Dar să vedem și alte detalii. De exemplu, cel al parcurilor tehnologice (industriale), considerate ca fiind un motor al dezvoltării. Județul Prahova este lider național, cu 16 astfel de parcuri, urmat de Cluj – 12, Brașov – 9, Bihor – 7, Dâmbovița – 4, Covasna, Dolj, Iași, Sibiu și Timiș, câte 3 parcuri fiecare. Câte două parcuri industriale există în Alba, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Vâlcea, București, iar câte unul în Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Constanța, Galați, Gorj, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Teleorman. Un rol major în această ecuație, dată fiind creșterea populației la nivel global, îl are sectorul agroalimentar. Indiferent ce am face, agricultura joacă un rol central în România – și oriunde în lume – raportat la mărimea populației rurale și la gradul de ocupare a forței de muncă.

3140 tabel 1

Indicatori urmăriți: peste 35 de ecosisteme antreprenoriale create în parteneriat cu APL (20 mil. euro/proiect), cu 11.000 de locuri de muncă noi și 3.700 IMM sprijinite; 2.400 IMM sprijinite pentru producție, digitalizare, echipamente medicale și servicii IMM (0,5 mil. euro/proiect), cu 7.200 locuri de muncă noi); 140 de IMM cu activitate în de agrement și valorificare patrimoniu natural (2,5 mil. euro/proiect), cu 2.100 de noi locuri de muncă); 1.400 de IMM din domeniul agroalimentar (0,5 mil. euro/proiect), cu 4.200 de noi locuri de muncă; 300 de companii din domeniul construcțiilor (1 mil. euro/proiect), cu 1.800 de locuri de muncă noi; 50 de mari întreprinderi sprijinite (10 mil. euro/proiect) și 3.000 de noi locuri de muncă înființate.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale cu Politica de Coeziune: POR – 1,682 mld.euro, POCIDIF – 0, 400 mld. euro

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) – 0,550 mld. euro, POTJ – buget nestabilit.

Total mediu de afaceri PNRR + PC: 6,432 mld. euro (sumă provizorie).

Cercetare și inovare – 0,275 miliarde euro

După cum observați, bugetul pentru cercetare, sector considerat esența dezvoltării fiecărei economii, este unul extrem de mic. De altfel, cam aceasta a fost și politica de stat în toată perioada, mare parte din fondurile alocate cercetării mergând pe salarizare și mai puțin pe finanțarea efectivă a cercetării: 2017 –buget de 1,7 miliarde lei, 2018 – 1,6 mld. lei, 2019 și 2020 – 1,69 mld. lei. Nu-i de mirare deci că institutele de cercetare-dezvoltare (INCD), atâtea câte mai sunt, nu au avut realizări remarcabile, poate cu excepția Institutul de Cercetare de la Măgurele.

3140 tabel2

Indicatori urmăriți: 5 INCD din domeniul tehnic-inginerie (25 mil. euro/proiect), 5 INCD din domeniul agroalimentar (15 mil. euro/proiect); 5 INCD pentru transfer tehnologic pentru 25 de IMM (15 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Cercetare și inovare cu Politica de Coeziune: POCIDIF – 0, 929 mld. euro, POR – 0,712 mld. euro, POS –

0, 647 mld. euro, POEO – 0,397 mil euro, POTJ – bugetul nestabilit. Aici sunt vizate și învățământul superior, domeniul medical și educația.

Total provizoriu Cercetare și inovare PNRR + PC: 2,96 mld. euro.

Digitalizare – 0,70 miliarde euro

Raportul de țară 2020 arată că birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor. Domeniul vizează securitatea cibernetică, interoperabilitatea dintre serviciile administrației publice, digitalizarea serviciilor publice. În ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale în administrație, sănătate, educație, justiție, finanțele publice.

3140 tabel3

Indicatori urmăriți: 720 de școli sprijinite (0,35 mil. euro/proiect), 300 de unități sanitare (0,5 mil. euro/proiect), ANAF (100 mil. euro/proiect), 200 de instanțe judecătorești (0,5 mil. euro/proiect), 3 proiecte de securitate cibernetică (33,3 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Digitalizare cu Politica de Coeziune: POCIDIF (digitalizare educație, cultură, administrație centrală) – 0, 641 mld. euro; POR (administrații orășenești) – 0,400 mld. euro; POS (digitalizare sănătate) – 0,449 mld. euro, POEO (educație timpurie, prevenire abandon, creștere ofertă educațională etc. – 1,565 mld. euro – educație; POTJ – buget nestabilit.

Total buget provizoriu PNRR + PC: 3,775 mld. euro.

Măsuri de coeziune socială în Politica de Coeziune

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este elaborat în complementaritate cu Politica de Coeziune (buget multianual 2021-2027) care finanțează, prin intermediul Fondului Social European, două categorii de măsuri principale, și anume: măsuri de educație și ocupare pentru populația școlară și forța de muncă prin intermediul Programului Operațional Educație și Ocupare, în valoare de 3,812 miliarde euro; măsuri pentru incluziune și demnitate socială adresate populației aflate în situații de dificultate prin intermediul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, în cuantum de 3,553 miliarde euro.

Maria Bogdan

Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor  Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

 

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

”În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

”În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (I)

  • Miliarde de euro pentru irigații, desecări, rețele de apă și de canalizare, mediu și transporturi

Așa cum știți, România a obținut de la Comisia Europeană aproximativ 80 de miliarde de lei pentru perioada 2021-2027. În jur de 30,44 miliarde de euro (33,009 mld. euro, la prețuri curente) sunt alocați prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), diferența fiind acoperită din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-2027 (Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul de Tranziție Justă).

Pentru cei care nu au timp, răbdare sau interes, încercăm „performanța“ de a comprima în trei articole acest document de 290 de pagini, care, aplicat corect, ar putea determina schimbări importante în România viitorilor ani. Planul Național de Reziliență și Redresare este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea țării:

  • tranziție verde și schimbări climatice (cu 5 domenii de investiții) – 21,424 miliarde euro;
  • servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului (cu 3 domenii de investiții) – 6,5 mld. euro;
  • competitivitate economică, digitalizare și reziliență (cu 4 domenii de investiții) – 5,085 miliarde de euro.

Vom reda în continuare cele 12 domenii de intervenție, 70% dintre acestea având impact și pentru mediul rural, cel căruia i se adresează revista noastră.

Transport durabil – 9,274 miliarde euro

Conform raportului Forumului Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere și pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori. Din păcate, suntem și primii din UE la rata accidentelor rutiere. Nevoile de investiții în infrastructura de transport depășesc 70 de miliarde de euro, conform ultimelor estimări ale Planului Investițional în sectorul Transporturilor. Vedeți bine, prin PNRR se pot pune la dispoziție doar 13,24% din această sumă (vezi tabel). Și folosim iar sintagma „din păcate“, pentru că, în precedentele bugete multianuale, România nu a fost în stare să acceseze toți banii rezervați pentru infrastructură.

tabel 1

Indicatorii urmăriți: peste 250 km de autostradă și drumuri expres, peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară, peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, 39 unități de material rulant, peste 7 km de magistrală de metrou și 50 de unități de material rulant.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Transport durabil cu Politica de Coeziune (prin Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-20270): Programul Operațional de Transport (POT) – 8,272 miliarde euro; Programul Operațional Regional (POR) – 1,516 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, în intervalul 2021-2027, pe segmentul Transport, România are la dispoziție, însumat, 19, 062 mld. euro (PNRR+PC).

Schimbările climatice, 6,50 miliarde euro

Despre schimbările climatice nu este nevoie să mai vorbim. Resimțiți fiecare efectele! Pentru România, în PNRR se afirmă că, urmare a condițiilor naturale de relief, climă, sol și influenței nefaste a factorului antropic pe perioade îndelungate, degradarea terenurilor afectează 6,367 milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv, 43% din suprafața agricolă a țării. Alternanța fenomenelor meteorologice extreme, evenimentele hidrologice majore (furtuni, grindină, ploi abundente și inundații, chiar tornade), urmate de lungi perioade de secetă hidrologică și pedologică devin caracteristica climatică principală pe arealele temperat continentale, cu puternic impact asupra degradării solurilor și reducerea resurselor naturale. Impactul efectelor schimbărilor climatice și a factorului antropic se identifică și în zona fondului forestier. La acest capitol avem însă o observație: în 30 de ani, nicio politică statală n-a redus sârgul cu care noi defrișăm pădurile. Poate în acest segment ar trebui ca autoritățile să acționeze ferm. Fiindcă, dacă vor continua tăierile, ne vom trezi că miliardele UE nu ne mai ajută cu nimic!

tabel 2

Indicatori urmăriți: 300 de amenajări de irigații, cu o suprafață amenajată de 2,9 mil. ha; 550 de amenajări de desecare, cu o suprafață deservită de 3 mil. ha; 650 de lucrări de combatere a eroziunii solului, cu o suprafață deservită de 2,2 mil. ha; 120 de puncte de lansare tehnologie antigrindină, 2 noi puncte de comandă, 100 de generatoare terestre amenajate; 40.000 ha reîmpădurite; 1.000 km de drumuri forestiere; 60 km de albie râuri corectate; 200 de spații pentru gestionarea fondului cinegetic/forestier. În privința irigațiilor și desecărilor, suprafețele includ și investițiile de până acum.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Schimbări climatice cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,647 mld. euro.

Vom avea așadar, pentru următorii șapte ani, la acest capitol, un total (PNRR+PC) de 7,147 mld. euro.

Mediu – 2,30 miliarde euro

Pentru a respecta directivele la care s-a angajat, România ar avea nevoie de 13 miliarde de euro pentru apă uzată, de 9 miliarde de euro pentru apă potabilă și de 2 miliarde pentru deșeuri.

Aici avem câteva cifre care spun totul:

- alimentare cu apă: 98,91% populație deservită cu rețea de apă în mediul urban (10.342.627 de persoane, dintr-un total populație urbană de 10.456.496 de locuitori) și 35, 76 % în mediul rural (3.172.999 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- rețea de canalizare: 89,90 % populație deservită de rețea de canalizare în mediul urban (9.400.517 de pers., dintr-un total de 10.456.496 de locuitori) și 10,06% în mediul rural (892.524 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- 1.393 situri contaminate și potențial contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric și 1.183 situri potențial contaminate;

- 25 de județe nu au o statie de tratare mecano-biologică (TMB).

Presupunem, având în vedere cifrele de mai sus, că cea mai mare parte dintre investiții ar trebui concentrate în mediul rural. Se vede foarte limpede că satele noastre sunt complet dezavantajate.

tabel 3

Indicatori urmăriți: localități peste 2.000 de locuitori – 590.000 km rețea de apă, cu 749.000 de beneficiari, 986.000 km de canalizare, cu 529.000 de beneficiari; sisteme alternative canalizare localități sub 2.000 de locuitori – 200.000 de gospodării, cu buget mediu/gospodărie de 2.500 euro; 4 noi stații de tratare; 250 de situri decontaminate.

tabel 4

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediu cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 3,444 mld. euro; Programul Operațional Regional (POR)-0,628 mld. euro. Pentru Programul Operațional Sănătate (POS) și Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) bugetele nu sunt deocamdată stabilite.

Bugetul cumulat provizoriu (PNRR și PC) ar fi deocamdată de 6,372 mld. euro, cu posibilitate de majorare de cel puțin 0,6 mld. euro.

Energie și tranziție verde, 1,55 miliarde euro

Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030 până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.

Indicatori urmăriți: 435 km de linie electrică, 11 stații modernizate, peste 1.000 MWh putere instalată energie regenerabilă, 23.000 de gospodării racordate la rețeaua inteligentă (panouri solare), cu un buget de 6.500 euro/gosp.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniile Energie și tranziție verde cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,706 mld. euro, Programul Operațional Regional – 0,873 mld. euro. Programul Operațional Tranziție Justă nu are încă buget stabilit. Bugetul cumulat PNRR și PC ar fi, așadar, provizoriu, de 3,129 mld. euro.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS