reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Insula Mare a Brăilei - retehnologizare pentru o eficiență maximă

Peste 2.000 de persoane au trecut Dunărea cu bacul ca să participe la Ziua Câmpului din Insula Mare a Brăilei și să primească lecții de agronomie și economie de la cel mai vizionar inginer, Lucian Buzdugan. Acesta este directorul general al companiei Al Dahra Agricost și exploatează cea mai mare fermă vegetală din Europa, care se întinde pe o suprafață de 56.000 ha.

Tematica evenimentului a cuprins optimizarea dotării fermelor cu utilaje mecanice, în vederea maximizării eficienței economice, extinderii lucrărilor minime ale solului și practicării unei agriculturi durabile și sustenabile. La eveniment au participat oficialități, cercetători din agricultură, distribuitori naționali și regionali de input-uri pentru agricultură, lideri în domeniul fertilizanților globali, fermieri reprezentativi din întreaga țara, precum și din Emiratele Arabe Unite, Maroc, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova.

Lucian Buzdugan a precizat că anul agricol 2018-2019 a fost cel mai secetos din toată cariera sa, cu doar o tremie din media multianuală a precipitațiilor. Însă salvarea recoltelor nu ar fi fost posibilă dacă tehnologul nu ar stăpâni toate secretele inovațiilor din domeniu. De la lucrările agricole menite să păstreze cât mai multă apă în sol, până la fertilizarea variabilă și redefinirea distanței între plante pe rând și între rânduri, toate acestea au fost gândite cu precizie pentru a depăși obstacolele climatice.

Tehnologii de ultimă oră și investiții continue

În parcul auto al fermei se regăsesc ultimele tehnologii în materie de tractoare, combine și alte utilaje agricole. Pentru marii fermieri deschiși să se inspire din modelele de bună practică din Insula Mare a Brăilei, în acest an Lucian Buzdugan (foto) a grupat un pachet optim de utilaje și echipamente agricole, suficiente pentru a gestiona o fermă de 2.000 ha de teren, cam cât are fiecare din cele 29 de ferme în care este împărțită suprafața lucrată de Al Dahra Agricost. Deși au fost personalizate pentru nevoile Insulei, costul lor este de 1,9 milioane de euro.

Lucian Buzdugan IMB

În prezent, pe Insula Brăilei se cultivă 2.500 ha de lucernă, dar inginerul Buzdugan își propune ca în viitorul apropiat să cultive 12.500 ha. Potrivit acestuia, pentru a atinge obiectivul propus sunt necesare cinci fabrici de uscare a lucernei. Pe Insula Mare a Brăilei, anul trecut s-au produs 40.000 t de lucernă, din care 38.000 t au mers la export în țările arabe, restul de 2.000 t fiind achiziționate intern, de către fermierii Nicușor Șerban și Liviu Bălănici, pentru unitățile lor zootehnice. În anul 2019 suprafața cultivată cu lucernă se va dubla, de la 2.500 ha la 5.000 ha, concomitent cu construirea unei noi fabrici de procesare a lucernei, în urma unei investiții de 16 milioane euro. În următorii ani, tehnicianul și-a propus să ajungă la 12.500 ha cultivate cu lucernă, cultură mixtă de triticale și mazăre. În acest an, pe Insulă a fost experimentată și o cultură mixtă de triticale și mazăre, după o tehnologie a cercetătorilor de Fundulea, producția așteptată fiind de 60-65 t/ha. După recoltare, pe aceleași loturi se va înființa o cultură de porumb siloz, care va genera 40 t/ha de masă verde. Miza fermierului este ca prin acest mixt de culturi să obțină o rentabilitate mai mare decât cea a lucernei.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

PR32F73 - hibridul de aur în Insula Mare a Brăilei

De curând a avut loc Congresul Fermieri pentru fermieri, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, în cadrul căreia au fost acordatele trofeele Porumbul de Aur la categoria irigat și neirigat. La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei – director tehnic Agricost, IMB, care a obținut 22.609 kg/ha cu hibridul PR32F73.

Castigator Porumbul de Aur Mihai Solomei

“Am semănat 35 ha cu acest hibrid, iar planta premergătoare a fost grâul. Așa că, după recoltarea acestuia, am scarificat la 40 cm, imediat după scarificat am nivelat cu Jokerul și după am erbicidat pentru a ține terenul curat până la intrarea în iarnă. Apoi, în primăvară am erbicidat din nou, după care am semănat 77.000 b.g/ha în data de 20 aprilie și am optat pentru distanța între rânduri de 50 cm. La semănat am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ complex 12.24.12 + 6% sulf, iar după semănat am aplicat azot lichid – 100 l/ha. După aceea, în faza de 2-3 frunze, am erbicidat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, iar în faza de 6-7 frunze pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și tot atunci am mai aplicat și 1.5 l/ha de îngrășământ foliar. Atunci când plantele aveau 8-10 frunze am fertirigat cu 150 l/ha de azot lichid, apoi am făcut un tratament împotriva dăunătorului Helicoverba, la apariția acestuia. Imediat după polenizare am mai aplicat 140 l/ha de azot lichid, tot prin fertirigare. Cultura a am avut parte de precipitații, 170 l, în perioada iunie-iulie, dar am și irigat în 3 tranșe - 900 m.c/ha. Am recoltat în prima jumătate a lunii octombrie, noi am avut un o suprafața de 170 ha unde am semănat hibrizi de la mai multe firme distribuitoare de semințe, iar PR32F73 ne-a oferit cea mai ridicată producție. Semănam acest hibrid încă din 2013 și mereu am avut producții care au depășit 18.000 kg/ha, însă în acest an putem spune că a atins recordul de producție la noi în fermă”, a declarat fermierul campion Mihai Solomei.

PR32F73 este un hibrid tardiv, FAO 600, rezistent la principalele boli ale porumbului, la frângere și cădere, are toleranța la secetă. Se recomandă a fi cultivat numai în sistem de irigare. Așadar, Mihai Solomei este fermierul campion Pioneer care și-a adjudecat și trofeul Porumbul de Aur.

“Ne bucurăm atunci când fermierii aleg hibrizii Pioneer și au parte de rezultate excepționale. Știm că în Inusla Mare a Brăilei se aplică tehnologii de înaltă clasă, poate chiar cele mai inovatoare din piață, iar rezultate se observă în sporurile de producție. Este clar că pentru a avea cele mai bune rezultate trebuie să alegi sămânță de calitate, trebuie să ai grijă de fiecare verigă tehnologică să fie respectată și să dispui de oameni pregătiți care să aplice toate aceste lucruri. Echipa Agricost este una profesionistă și ne bucurăm că dintre toți hibrizii pe care i-au semănat și înscris în concursul organizat și monitorizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, PR32F73 a oferit o producție istorica in acest moment dar cu siguranta hibrizii Pioneer vor depasi in Romania acest potential” – Maria Cîrjă –  Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont.

Ziua Câmpului din Insula Mare a Brăilei, o manifestare emblematică pentru agricultura românească

De 16 ani în Insula Mare a Brăilei se organizează Ziua Câmpului, un eveniment ce reunește fermieri din toată țara, specialiști, cercetători, cadre didactice universitare, distribuitori de inputuri și utilaje agricole, reprezentanți ai diverselor instituții ale statului și chiar tineri, viitori agricultori ai țării. Și în acest an, încă de la primele ore ale dimineții, invitații își așteptau nerăbdători rândul la bac pentru a traversa Dunărea. Unii erau la prima experiență, alții au făcut o tradiție din a vizita INSULA cu astfel de prilejuri, dornici să afle noutăţile tehnice şi tehnologice din această uriaşă exploataţie agricolă, rezultatele muncii specialiștilor de la Agricost.

Iar așteptările le-au fost confirmate deoarece s-a dovedit încă o dată că agricultura practicată aici este la un nivel superior față de multe alte ferme din țară și chiar de la nivel european, după cum spuneau unii dintre participanți.

Informații de actualitate în 7 ateliere

Odată ajunși pe Insulă, invitații au fost organizaţi în grupuri pentru a vizita pe rând cele şapte ateliere unde erau așteptați de specialiștii Agricost, DuPont și Pioneer, dornici să ofere cât mai multe informaţii despre fiecare cultură, tehnologia aplicată, insistând mai ales pe noutățile din acest an. De punctat este faptul că, din cele 58.000 de ha cât lucrează Agricost, pe 70% din suprafață produsele de protecția plantelor sunt din portofoliul DuPont, în timp ce majoritatea culturilor sunt înființate cu hibrizi Pioneer. „Ne aflăm la cea de a XVI-a ediție, iar participarea a fost din nou mai mare decât ne așteptam – ne spune preşedintele Consiliului de Administraţie al AGRICOST, dr. ing. Lucian Buzdugan. Programasem 1.200 de persoane, dar au fost peste 1.500. A fost o zi frumoasă, vremea a ținut cu noi, iar participanții au fost extrem de interesați de tot ceea ce facem noi aici. Am avut în total 7 ateliere, 5 legate de culturi și 2 legate de mașinile agricole și stația de dedurizare a apei. Trebuie să spun că la fiecare s-au prezentat doar noutățile, printre care aprofundarea lucrărilor minime ale solului, respectiv utilizarea semănătorii care seamănă direct, ocazie cu care se execută pregătirea patului germinativ, administrarea îngrășămintelor, introducerea semințelor, tasarea, deci toate lucrările într-o singură trecere.“

Prima oprire a fost la ferma Filipoiu, acolo unde a fost prezentat porumbul. Cultura a fost înființată cu hibridul P 1114, având ca plantă premergătoare grâul. Noutatea din acest an a fost schimbarea distanței de semănat. Astfel distanța dintre rânduri a fost redusă de la 70 de cm la 50 cm, iar între plante de la 19 cm la 27 cm. „Pentru că am micșorat distanța între rânduri și am mărit distanța între plante, rezultatul a fost o mai bună optimizare a spațiului de nutriție. În acest fel rădăcinile nu se mai întrepătrund și nici nu mai rămâne spațiu neexplorat. Sigur, acest lucru se poate face cu utilajul Horche pe care noi îl avem“, a punctat Buzdugan.

Noutăți în cultura grâului și a florii-soarelui

Următoarea oprire a fost la ferma Gemenele, în lanul de grâu, acolo unde deja bine-cunoscutul soi românesc Glosa a fost prezentat de domnul ing. Grigore Mocanu. Acesta a specificat faptul că și în cazul acestei culturi au existat noutăți deoarece a fost semănat la 25 cm pentru a forța înfrățirea. Astfel, s-a redus numărul de boabe pe mp și se valorifică mult mai bine spațiul de care dispune fiecare plantă. Este o modalitate prin care costurile de producție scad, solul este mai bine valorificat, iar cultura se dezvoltă bine pe tot parcursul procesului.

Tot în cadrul fermei Gemenele a fost analizată și soia. Soiul PR92B63 a fost alegerea reprezentanților Agricost în acest an. Condițiile climaterice din această primăvară au afectat cultura, unele suprafețe fiind chiar reînsămânțate. Parcela pe care am analizat-o a fost semănată clasic, la 70 de cm, însă de anul viitor acest lucru se va schimba, urmând aceeași schemă ca la porumb, adică micșorarea spațiului la 50 de cm între rânduri cu semănătoarea Focus.

La floarea-soarelui, întreaga suprafață a fost însămânțată cu hibridul P64LE99, un produs din portofoliul Pioneer, care și-a confirmat performanța ani la rând prin producții record. La fel ca și la porumb, a fost păstrată distanța de 50 cm între rânduri, utilizând aceeași semănătoare Focus, care repartizează îngrășământul odată cu semănatul. Rezultatul? O cultură uniformă, bine dezvoltată și, după cum mulți dintre fermieri apreciau, cea mai frumoasă din insulă.

Stația de dedurizare a apei

Tot în categoria noutăților, un alt subiect a fost acela al reducerii dozelor de pesticide.

„Totul a început în toamnă, atunci când am fost în Franța, iar la o fermă viticolă am învățat cum să reduc cantităţile de pesticide. Ei făceau acest lucru prin utilizarea unei ape cu calități deosebite, obținută prin procesul de dedurizare. Știm că apa de aici este foarte dură, depășește pH-ul de 8,3 și din acest motiv am decis să montăm o stație de dedurizare pentru a reduce norma de substanță administrată la hectar cu 15-20%. Investiția se amortizează în câteva luni și suntem foarte mulțumiți de rezultatele obținute până acum“, a mai adăugat dr. ing. Lucian Buzdugan.

Un alt lucru pe care l-au observat mai ales fermierii care vizitaseră și în anii trecuți exploatația a fost înfiin­ţarea perdelelor forestiere de protecție. Am aflat că totul a început în urmă cu 3 ani, atunci când a fost înființat primul km de perdea, în următorul perdeaua s-a extins cu alți 10 km, iar în acest an s-au mai adăugat 70 km. Tot de la domnul Buzdugan am aflat că intenționează ca în fiecare an să înființeze câte 100 km, până când toți cei 1.400 km de canale, cât are IMB-ul, să fie protejați, iar zăpada și gheața să nu mai împiedice apa să curgă. În același timp, perdelele de protecție vor servi drept biomasă pentru uscarea lucernei.

Parteneriat de încredere

La fel ca în ultimii ani, partenerul principal al Agricost în organizarea acestui eveniment, și nu numai, a fost compania DuPont, iar domnul Vasile Iosif, director general, a ținut să facă câteva precizări importante cu privire la ceea ce înseamnă Insula Mare a Brăilei în sectorul agricol românesc, dar să şi prezinte noile produse aplicate aici: „Toți cei care aud de Agricost – Insula Mare a Brăilei automat se gândesc că este cea mai mare exploatație agricolă la nivel național și european. Este un adevărat miracol, unul făcut de specialiștii români în frunte cu domnul Lucian Buzdugan. Când acesta a venit în Insulă, aici era un paradis al buruienilor, iar astăzi este paradisul producțiilor performante, al protejării mediului înconjurător și sunt extrem de încântat de faptul că DuPont și Insula Mare a Brăilei au o colaborare care nu se concretizează numai prin tehnologii și produse, ci și pe protecția mediului și a faunei. Mai mult decât atât, în acest an am lansat un nou erbicid pentru cultura de cereale păioase numit Tripali. De anul viitor vom avea alte două produse noi, Treoris și Cielex, noi fungicide care au fost prezentate în câmp și acționează nemaipomenit.“

Prezentă la eveniment, Maria Cîrjă, director de marketing DuPont Pioneer România și Republica Moldova, a afirmat: „Acest eveniment a devenit unul emblematic pentru DuPont Pioneer și cred că nu numai pentru noi a devenit o tradiție, ci și pentru mulți fermieri din România care își doresc să afle lucruri noi de la specialiștii Agricost. Hibrizii Pioneer se întind pe majoritatea suprafeţelor din Insulă și pot spune că acest lucru se întâmplă din mai multe motive: performanțele productive ale acestor hibrizi și adapta­bilitatea extraordinară pentru această zonă și nu numai. Insula Mare a Brăilei este o emblemă unde produsele noastre, cultivate de mâinile acestor specialiști, care aplică tehnologie de înaltă clasă, performează și chiar oferă vârfuri de producție. De exemplu, anul trecut, hibridul P1535 a obținut recordul de 20 de tone/ha, iar la floarea-soarelui producțiile obținute cu hibridul P64LE99, un hibrid care ocupă toată suprafața cultivată cu floarea-soarelui aici, sunt în fiecare an de peste 5 tone/ha.“

După vizionarea culturilor, în programul agricul­torilor a urmat vizitarea stației de procesare lucernă, a parcului de maşini agricole, dar și a stației de dedurizare a apei, iar mai apoi toți cei peste 1.500 de participanți au fost invitați „la umbră“ pentru a asculta concluziile și a adresa întrebări.

Primul care a luat cuvântul a fost chiar administratorul AGRICOST, domnul Constantin Duluțe: „Experiența este o școală unde lecțiile au un cost foarte ridicat. Și noi am avut de luat lecții în Insula Mare a Brăilei, care ne-au ajutat să ne perfecționăm și să ajungem la acest nivel pe care, dumneavoastră astăzi, ați avut posibilitatea să-l vedeți. În primul rând, fără investiții nu putem avea progres, fără un management performant nu putem avea rezultate și fără o forță de muncă calificată nu putem avea performanță. De aceea, din politica firmei nu lipseşte ideea de a investi în continuare atât în tehnologia agricolă, cât și în sistemul de irigații din Insula Mare a Brăilei. (…) În ceea ce privește forța de muncă, încă de la început am investit și continuăm să facem acest lucru în pregătirea operatorilor care lucrează pe utilaje moderne, pe care dumneavoastră le-ați văzut, în așa fel încât să obținem maximum de productivitate și, nu în ultimul rând, să putem asigura acestor lucrători venituri din ce în ce mai ridicate.“

Ce spun participanții

Interesul de a participa la acest eveniment este în creștere în fiecare an, iar acest lucru se întâmplă din simplul motiv ce justifică şi proverbul „Omul cât trăiește învață!“ Printre numeroșii agricultori și specialiști din domeniu, în acest an au fost prezenți studenți și elevi ce studiază agricultura în Brăila, iar după cum spunea domnul Buzdugan, „invitarea lor aici a fost un gest care i-a impresionat și care i-a făcut să conștientizeze că a fi agricultor este un lucru nemaipomenit. Misiunea lor poate fi la egalitate cu cea a medicilor, pentru că, lucrând pământul, trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor și să le asigure hrana de 3 ori pe zi“.

Prezentă la eveniment, Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a mărturisit că pentru prima oară a vizitat Insula Mare a Brăilei în anul 2004, atunci când și-a început activitatea profesională, iar de atunci și până în prezent a observat evoluția acestei exploatații agricole: „Din acel moment multe lucruri s-au schimbat, iar agricultura românească a căpătat o altă față când am intrat în UE, dar desigur, aș putea spune că integrarea Insulei Mari a Brăilei începuse dinainte. Iar acest eveniment este unul de referință pentru fermierii români și ei participă în număr foarte mare la această manifestare pentru că aici se face agricultură de performanță şi au ce învăţa. Pentru noi, ca organizație, Ziua Câmpului este încă un punct de reper pentru că avem o colaborare strânsă cu Agricost, iar testarea care se face aici, și ceea ce noi încercăm să facem în cadrul APPR, este de fapt o verigă între cercetarea fundamentală și fermieri.“

Un alt participant, Daniel Florici, tânăr fermier din județul Iași, a apreciat în mod deosebit lanurile de floarea-soarelui, care, după cum preciza, arată impecabil. „Este a doua oară când vin la acest eveniment, dar pot spune că este una nouă chiar dacă am mai fost prezent și anul trecut. Spun acest lucru pentru că, de la an la an, specialiștii de aici schimbă foarte multe lucruri, aplică tehnologie de ultimă oră și fac investiții. Aici avem mereu câte ceva de învățat, pot spune că este un etalon de unde poți trage concluzii și poți observa ceea ce poți aplica în propria fermă. În acest an m-a impresionat cultura de floarea-soarelui, care este uniformă, bine dezvoltată, iar tehnologia aplicată denotă că într-adevăr IMB este un centru de excelență pentru agricultură“, a punctat fermierul ieșean.

Chiar dacă este un fermier bine-cunoscut în lumea agricolă, vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, a fost prezent în acest an pentru prima oară în Insula Mare a Brăilei, un dezavantaj care a devenit avantaj, după cum ne-a explicat: „Spre rușinea mea, sunt la prima participare, dar pot spune că am rămas impresionat, însă dezavantajul că abia acum am venit pentru prima dată este de fapt un avantaj personal că observ acum aceste momente de puritate și performanță. Am avut cu toții ocazia să primim o lecție de la echipa domnului Buzdugan, pentru că, după cum vedeți în ultima perioadă, schimbările climatice ne fac mari probleme la nivel de fermă, de aceea cred că specialiștii care au soluții fac bine că ne împărtășesc din experiențele lor. Mi-a plăcut în mod deosebit faptul că cei prezenți aici au acordat atenție celor expuse în cadrul fiecărui atelier, și-au luat notițe, chiar și eu am făcut acest lucru și abia aștept să ajung în fermă să aplic unele dintre aceste experienţe. În ceea ce privește culturile, pot să vă spun că există probleme pentru că Insula are un specific aparte, știm că suprafața provine din desecări, iar structura solului este alta față de cea pe care o avem noi în Dobrogea, de exemplu. Din cauza excesului de umiditate, ei au întors aproape 6.000 de hectare de culturi în acest an, deci sunt multe probleme, să nu ni se pară că aici este raiul agriculturii și lucrurile se realizează foarte ușor. De aceea spun că doar niște persoane responsabile, specialişti de înaltă clasă, pot să rezolve această problemă specifică unor asemenea terenuri“, a conchis vicepreședintele LAPAR.

GALERIE FOTO


 

Și în acest an, evenimentul organizat de Agricost, DuPont și Pioneer s-a ridicat la nivelul așteptărilor, inclusiv ale ministrului Agriculturii, care, deși a fost prezent în Insulă, nu a reușit să participe la întreaga manifestare din cauza situației iscate la nivel politic.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 6-9

Insula Mare a Brăilei, un adevărat centru tehnologic în agricultură

Pe 28-29 mai, în cadrul fermei Agricost, noul arendaş al terenului arabil din Insula Mare a Brăilei, s-a desfăşurat simpozionul „Centrul de Excelenţă DuPont & Pioneer în Insula Mare a Brăilei“, în cadrul căruia au fost prezentate diverse soiuri de hibrizi, tehnici agricole şi soluţii de protecţie a plantelor. Continuatoare a TCE 3 Brazi, ferma Agricost cultivă 56.000 ha, dintre care 41.000 ha sunt irigate şi 15.000 ha sunt neirigate, având intenţia ca, în următorii trei ani, să ude întreaga suprafaţă exploatată. Cu o istorie începută din 1965, exploataţia din Insula Mare a Brăilei se poziţionează drept cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, cultivând în anul curent nu mai puţin de 18.000 ha de grâu, 7.000 ha de orz, 10.000 ha de porumb, 5.000 ha de soia şi 5.000 ha de floarea-soarelui. În ciuda faptului că, anul trecut, România s-a confruntat cu o secetă puternică, sistemul de irigaţii şi bunul management al fermei au permis ca, în Insula Mare a Brăilei, să se obţină producţii de 6,2-6,3 tone la hectar grâu, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floarea-soarelui şi 3,7 t/ha soia.

Cea mai mare exploataţie agricolă din UE şi problemele ei

Deşi se bucură de comasarea terenurilor şi de productivităţi ridicate, ferma din Insula Mare a Brăilei are de înfruntat, în egală măsură, şi multe provocări a căror rezolvare ţine de utilizarea celor mai eficiente şi moderne soluţii tehnice. „Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este fluctuaţia pânzei freatice, care face ca cel puţin 10% din suprafaţă să nu o putem exploata din cauza excesului de umiditate. De exemplu, anul acesta am pompat în jur de 80 milioane de metri cubi de apă în Dunăre. Pe de altă parte, în timpul verii avem o secetă mai pronunţată faţă de celelalte zone, pentru că aici, faţă de terasele Brăilei, plouă cu 50 mm mai puţin pe an şi atunci suntem nevoiţi să aducem apa din Dunăre în fiecare vară pentru a putea să irigăm. Preocuparea noastră în acest sens a fost majoră deoarece, în momentul în care am preluat acest pământ, el era într-o stare foarte proastă, am investit pas cu pas şi anul trecut, când am avut una dintre cele mai puternice secete din România, am reuşit să folosim la adevărata sa valoare sistemul nostru de irigaţii şi am obţinut producţii foarte bune“, ne-a explicat directorul general al companiei, Lucian Buzdugan.

Alături de apă, fertilitatea limitată a solului, în a cărui compoziţie se află multă argilă aluvionară, este o altă problemă importantă a exploataţiei. În acest sens, compania brăileană a adoptat ultimele tehnologii conservative din domeniu, renunţând la arat, prăşit, discuit sau la alte tipuri de lucrări care presupun expunerea solului la agresiunea razelor solare şi a vântului.

„Datorită tehnologiei conservative pe care o folosim sau aşa zisa - dry farming culturile arată foarte bine. Spre exemplu, rapiţa pe care aţi văzut-o a avut parte doar de 7 litri de ploaie şi o parte din ea nu a fost irigată; cu toate acestea, vom obţine peste 3 tone la hectar prin măsurile conservative pe care le aplicăm pentru sol şi apă. Imediat ce am recoltat grâul, planta premergătoare, intrăm cu un utilaj special care nu răstoarnă brazda şi care afânează solul încă din iulie anul precedent. Întoarcerea brazdei înseamnă o expunere a solului la agresiunea razelor solare şi a vântului, care usucă ultima picătură de umezeală. De asemenea, razele solare omoară toate bacteriile care ajută la creşterea fertilităţii solului“, a precizat Lucian Buzdugan. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că, pentru buna funcţionare a celei mai mari exploataţii agricole din UE, cei aproape 1.000 de angajaţi traversează zilnic Dunărea cu bacul, întrucât nu există un pod care să lege insula de uscat.

Irigaţiile – marele atu al „Bărăganului dintre ape“

În contextul în care, în ultimii ani, seceta a devenit un fenomen normal în România, cei din Insula Mare a Brăilei, cunoscută şi ca „Bărăganul dintre ape“, au investit masiv în sistemul de irigaţii, reuşind să ajungă de la 7.000 ha irigate la 41.000 ha, cu intenţia clară ca, în următorii trei ani, să acopere toate cele 56.000 ha. Conform directorului general al firmei, utilizarea apei este punctul strategic din întregul proces de producţie. „Sunt culturi pe care nu le putem cultiva în zona neirigată din sudul insulei, precum porumbul sau soia. Între grâul irigat şi cel neirigat, anul trecut, spre exemplu, a fost o diferenţă de 4 tone la hectar. Din punctul meu de vedere, investiţiile în irigaţii sunt cele mai justificate. Am fost de curând în Elveţia şi la 2.500 de metri altitudine cei de acolo irigau inclusiv păşunile. Dacă şi acolo unde plouă 1.000 mm se justifică irigatul, cum să nu se justifice la noi, unde plouă doar 250 mm pe an şi avem secetă ca în Israel?!“, a declarat Lucian Buzdugan. De altfel, în opinia lui Buzdugan, acest capitol ar trebui să fie punctul de referinţă pentru dezvoltarea agriculturii la nivel naţional şi, în contextul divizării pământului în celelalte zone ale ţării, întregul sistem de irigaţii ar trebui regândit. „Cert este că trebuie să transformăm transportul apei de irigaţii într-o problemă de infrastructură, aşa cum facem şosele, autostrăzi, cum ducem energie electrică la casa fiecărui om, aşa trebuie să ducem prin conductă apa de irigat la fiecare solă şi acolo să o vindem pe bază de contor şi fiecare fermier va plăti apa consumată în funcţie de cultura pe care o are. Dacă mă las în baza unui puţ care seacă vara şi mă apuc să investesc în seminţe, erbicide, pesticide şi aşa mai departe, tot planul de afaceri se duce pe apa sâmbetei. Eu nu zic ca statul să investească dacă nu sunt bani, ci să se găsească companii care au bani şi sunt dispuse să investească şi să facă o afacere din transportul apei astfel încât atât producătorul agricol, cât şi furnizorul de apă să îşi poată face un plan de afaceri“, a mai afirmat Lucian Buzdugan.

Peste 7 ani de colaborare cu DuPont şi Pioneer

Simpozionul organizat împreună cu DuPont şi Pioneer a confirmat totodată cei peste 7 ani de experienţă comună ai celor din Insula Mare a Brăilei cu compania producătoare de seminţe şi soluţii pentru protecţia plantelor. În acest sens, au fost prezentate mai multe soluţii de fertilizare, combatere a buruienilor şi a dăunătorilor, regulatori de creştere, dar şi hibrizi pentru fiecare dintre plantele cultivate în această fermă. Pentru cultura de cereale păioase au fost prezentate mai multe sole, tratate cu erbicidele şi fungicidele companiei DuPont, Granstar Super, Cerlit, Alert, Evolus şi Acanto. „Grâul a fost erbicidat cu Granstar Super şi Cerlit, unul dintre cele mai eficiente erbicide pentru cultura de păioase. Alături de erbicidare, s-au folosit şi trei fungicide: Alert, Evolus şi Acanto Plus, pe bază de flusilazol şi carbendazim, care asigură un start sănătos culturilor. Fungicidul Evolus are trei substanţe active: proquinazid, tebuconazol şi procloraz. În ultimele faze de vegetaţie, în special după înflorit, recomandăm Acanto Plus, fungicid pe bază de picoxistrobin şi ciproconazol, care are proprietatea de a se reactiva după fiecare ploaie, după roua de dimineaţă“, a precizat Adrian Teban, directorul de dezvoltare DuPont.

Totodată, întrucât anul viitor flusilazolul va fi interzis de legislaţia europeană, reprezentantul DuPont a anunţat lansarea noului produs Cielex. La cultura porumbului, alături de utilizarea regulatorului de creştere Moddus (folosit şi la orz) şi lansarea noului produs Principal Plus, o noutate în Insula Mare a Brăilei o reprezintă hibridul PR32F73. „Nu-l veţi regăsi în catalogul Pioneer; este un hibrid foarte productiv pe care compania Pioneer l-a adus anul trecut în România special la cererea echipei tehnice din Insula Mare a Brăilei, în momentul finalizării unei investiţii proprii într-un sistem mare de depozitare şi uscare. Am testat acest hibrid anul trecut cu dumnealor şi, în urma acestui proces, am obţinut peste 16 tone boabe“, a explicat Manuela Dumitru, promotor Pioneer. Conform acesteia, producţia de 16 tone s-a realizat exclusiv datorită irigaţiilor şi fertilizării. În ceea ce priveşte culturile de rapiţă şi floarea-soarelui, alături de cei doi hibrizi Pioneer - PR46W14, cel mai bine vândut hibrid de rapiţă în România, şi P64LE25, hibrid de floarea-soarelui ce permite aplicarea tehnologiei Express, remarcabilă mai este utilizarea în fertilizare a sulfatului de amoniu, care mobilizează fosforul din sol pentru ca acesta să fie asimilat de către plantă.

Secretul recoltelor bogate, toţi hibrizii se testează înainte de a intra în cultură

Un element important în Insula Mare a Brăilei este selecţia riguroasă a tuturor hibrizilor care ajung să fie cultivaţi în cultura mare. Din cele 5 tipuri de culturi prezentate, trei hibrizi aparţineau Pioneer şi doi, cei de cereale păioase, Institutului de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea, pe lângă acestea fiind testate nu mai puţin de 370 de soiuri pentru toate plantele aflate în cultură, pe o suprafaţă totală de aproximativ 350 ha. Conform lui Grigore Mocanu, în insulă sunt testaţi 106 hibrizi de rapiţă, 57 de soiuri de grâu, 17 soiuri de orz, 19 soiuri de triticale, 65 de hibrizi de floarea-soarelui, 7 soiuri de soia şi 108 hibrizi de porumb de la majoritatea producătorilor şi importatorilor din ţară. „În Insula Mare a Brăilei nu intră niciun produs, niciun soi, niciun hibrid până nu este testat în primul rând în acest câmp micro, pentru că unii hibrizi sau unele soiuri, care în terasa Brăilei sau în Bărăgan merg foarte bine, aici nu îşi găsesc locul, nu dau producţie mare şi alţii care merg mai prost în terasă merg mult mai bine aici şi atunci avem această obligaţie, să testăm şi să vedem care sunt hibrizii care dau, în condiţiile concrete ale noastre, maximum de randament. Anul acesta avem 1.700 de sole cu astfel de teste. În afară de acest micro, cele mai bune rezultate pe care le obţin hibrizii trec, în anul următor, în loturi macro de 5 ha şi apoi în cultura mare“, a declarat Grigore Mocanu, consilier tehnic la Ferma Gemenele din Insula Mare a Brăilei.

Planuri de viitor

În viitor, compania vizează atât o extindere în ceea ce priveşte sistemele de depozitare, cât şi o creştere a producţiei totale. „Am terminat de curând un siloz şi vom realiza încă cel puţin 5 silozuri pentru depozitare. De altfel, avem o tehnologie nouă de depozitare în silobag-uri, adusă din Argentina, care funcţionează foarte bine. Acestea au o capacitate de 200 de tone. De asemenea, ne-am propus să obţinem 1.000 tone de cereale pe cap de salariat, să ne încadrăm în 50 litri de motorină pe hectar şi să ne asigurăm independenţa energetică“, a precizat Lucian Buzdugan. În acest sens, se vor face investiţii în utilizarea biomasei pentru a putea fi utilizate resturile vegetale în vederea obţinerii energiei electrice, dar şi în utilizarea biocombustibilului.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS