reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Nov 2019

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Călărași și Ialomița

În județele Călărași și Ialomița cele mai bune producții la floarea-soarelui le-a oferit hibridul P64LE99. Producții de peste 4 tone/ha s-au obținut în mai multe ferme, iar în localitatea Grădiștea, județul Călărași, s-au atins chiar și 5 tone/ha.

Primul fermier campion este domnul Dan Iosif, care lucrează 200 ha, cu floarea-soarelui având acest an 50 ha, iar hibridul P64LE99 i-a asigurat 5.090 kg/ha. “Am semănat florea-soarelui după porumb, astfel că am arat la 30-35 cm, am discuit de 2-3 ori în funcție de câte ori a fost nevoie pe fiecare solă, apoi am mărunțit, adică am pregătit patul germinativ pentru semănat. Am aplicat triplu 16  - 220 kg/ha înainte de semănat, am semănat la finalul lunii aprilie, iar după semănat am mai aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat și tratamente, în 3 treceri – primul cu foliar și erbicid, apoi la următoarele am adăugat și fungicid, mai întâi unul mai simplu, al doilea mai complex. Cultura a fost prășită, trebuie să spunem că terenurile sunt într-o zonă de baltă, cum spunem noi, pe Lunca Dunării. Am recoltat în ultima săptămână din august, am început cu umiditate de 8.6 % și am încheiat cu 7.8%. Campania de recoltat a durat 3-4 zile. Am fost mulțumit, semăn acest hibrid de mult timp, sunt mai conservator și am avut mereu producții bune”, a declarat fermierul campion.

iosif dan

Domnul Georgian Corniță este următorul fermier campion din județul Călărași, acesta a cultivat hibridul P64LE99 pe 65 ha și a obținut 4.355 kg/ha. “Lucrez 700 ha, iar în această campanie floarea-soarelui am semănat pe 200 ha. În funcție de solă, planta premergătoare a fost porumb sau grâu. Acolo unde am avut hibridul P64LE99, planta premergătoare a fost porumbul, așa că lucrarea de bază a solului a fost arătura. Apoi am pregătit terenul cu discul și combinatorul, după aceea, în prima parte a lunii aprilie, am semănat 68.000 b.g/ha și am administrat îngrășământ complex 11.52.0 – 200 kg/ha. Cultura a fost prășită de două ori, iar la prima prașilă am mai dat 80 kg/ha de azot. Am erbicidat cu Express® 50 SG și cu antigramineic, iar în stadiul de 4-6 frunze am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Campania de recoltat a avut loc la finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun și sunt mulțumit de producție”, a specificat domnul Corniță. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe 150 ha și va rămâne fidel hibridului P64LE99, pe care îi cultivă de mai mulți ani și care îi oferă producții constante.

cornita georgian

Un  alt fermier campion la floarea-soarelui din această zonă este Alexandru Chiriță. Acesta lucrează în cadrul a două ferme 2.900 ha, dintre care 310 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui. A ales hibridul P64LE99 pentru toată suprafața și a obținut 4.180 kg/ha. “Porumb și grâu am avut pe solele unde am semănat în acest an floarea-soarelui. În toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, după care am semănat 73.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ - 200 kg/ha. În vegetație, atunci când am prășit, am fertilizat cu azotat de amoniu – 150 kg/ha. Am erbicidat într-o singură trecere și am administrat două tratamente cu fungicid. Am început recoltatul la mijlocul lunii august, a fost un an bun. În următoarea campanie intenționez să semăn floarea-soarelui pe 400 ha, voi alege același hibrid pentru că este cel mai productiv. Am mai încercat și hibrizii altor companii, însă mereu m-am întors la P64LE99”, a precizat agricultorul.

alexandru chirita

Și în județul Ialomița hibrizii de porumb, marca Pioneer® au oferit rezultate foarte bune la proba cântarului. Unul dintre fermierii mulțumiți de producția obținută datorită hibridului P64LE99 este Florin Toader din localitatea Roșiori. “Lucrez 930 ha, floarea-soarelui am avut pe 130 ha, iar planta premergătoare a fost porumbul. Am obținut o producție de 4.080 kg/ha cu hibridul P64LE99. Trenul a fost arat din toamnă, apoi în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 15 și am încorporat cu combinatorul. Am semănat în aprilie, 70.000 b.g/ha, și atunci am mai administrat 200 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și apoi cu Express® 50 SG, cultura a mai primit un fungicid în stadiul de 6-8 frunze și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august, iar în ceea ce privește următoarea campanie, este destul de dificil de estimat ce suprafață voi semăna. De obicei semăn până în 150 ha cu floarea-soarelui, însă acum am semănate 250 ha cu rapiță, dar a răsărit doar pe 60 ha, astfel că e posibil să cresc suprafața cu floarea-soarelui și voi alege în principiu același hibrid”, a declarat agricultorul.

toader florin

Domnul Vali Istrate este și el fermier campion la floarea-soarelui în județul Ialomița. A avut 60 ha cu floarea-soarelui în acest an, a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost porumbul, iar terenul a fost scarificat și pregătit cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am fertilizat cu nitrocalcar - 300 kg/ha, iar la semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am început semănatul în data de 17 martie și am optat pentru densitatea de 65.000 b.g/ha. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar și un fungicid în stadiul de 10 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, iar în data de 25 august floarea era deja recoltată. Anul viitor voi semăna cel puțin 50 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid pentru că nu am avut probleme cu el nici cu bolile, nici cu căderile, a precizat fermierul.

vali istrate

În Ialomița, floarea-soarelui e în hambare și a început recoltatul porumbului

„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

Focar de Pestă Porcină Africană în Constanța

La finalul lunii august a fost întocmită de către DSVSA o Decizie de plasare sub supraveghere în suspiciune de pestă porcină africană a unei exploatații de aproximativ 60 de capete, din zona localității Cumpăna, județul Constanța. Asta după ce medicul veterinar arondat localității a găsit 3 porci morți. Autoritățile, în urma verificărilor efectuate, au luat decizia sacrificării a peste 150 de porci din gospodării, ca măsură de limitare a focarului de PPA.

În realitate, echipele din teren au găsit 152 de porci pe care i-au sacrificat. Proprietarii animalelor au semnat documentele necesare, urmând ca, după completarea dosarelor, să fie despăgubiți.

DSVSA realizează dezinfecția necesară. A realizat dezinfecția preliminară, conform procedurilor, urmând ca vineri să aibă loc a doua etapă și în 7 zile etapa finală a dezinfecției.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 22 de județe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 428.744 de porci afectați de boală și există 1.845 de cazuri la mistreți.

În judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 2.401 de exploataţii dintr-un total de 2.513 exploataţii în valoare de 6.558.000 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Evoluţia bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Semne specifice care indică boala:

  • temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Mortalitatea este mare, aproape de 100%, și intervine într-un timp extrem de scurt. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceștia, virusul având însă impact la nivel economic şi social, au precizat medicii veterinari.

Ruxandra HĂBEANU

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din județele Brăila și Ialomița

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Fermierii campioni la porumb din județele Ialomița și Ilfov

România a avut în acest an cele mai mari producții la porumb din Europa. În multe ferme din țară, proba cântarului a însemnat bucurie și satisfacție în acest an, iar acolo unde au fost semănați hibrizii Pioneer, producțiile au fost pe măsura așteptărilor și uneori chiar au depășit estimările. Din acest motiv, dăm startul prezentărilor celor mai productivi fermieri din țară, cei care au mizat pe genetica Pioneer și care au obținut rezultate foarte bune. Începem cu fermierii din sudul țării, județele Ialomița și Ilfov.

Cea mai bună producție din aceste două județe a fost obținută de fermierul Bogdan Voicu. Acesta asemănat 230 ha cu porumb în acest an și a obținut în acest an 15.890 kg/ha cu hibridul P9911 – un hibrid semitardiv din gama Optimum® AQUAmax®. “Am semănat porumbul după rapiță, încă din vară  am erbicidat, apoi am scarificat și am mai erbicidat o dată, iar în lunile octombrie-noiembrie am arat și tot în toamnă am aplicat 200 kg/ha de triplu super fosfat. Ne-au ajutat foarte mult erbicidările din vară! În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am erbicidat în preemergență, am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha, iar la prașilă am aplicat 150 kg/ha de azot. În vegetație am mai aplicat două erbicide și un insecticid. Am început recoltatul în jurul datei de 15 septembrie, iar anul viitor voi semăna 450 ha cu porumb”, a afirmat Bogdan Voicu.

voicu bogdan

Același hibrid - P9911- a performat și în județul Ialomița, acolo unde fermierul Victor Burciu a obținut 14.400 kg/ha. “În acest an am semănat 170 ha cu porumb, iar plante premergătoare au fost floarea-soarelui și porumbul. Am arat din toamnă la 33-35 cm, în primăvară am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha; azotat de amoniu -125 kg/ha; uree NG – 150 kg/ha, în a doua decadă a lunii aprilie am semănat 78.000 boabe germinabile/ha. Cultura a primit 3 erbicide,  un foliar -10 l/ha în faza de 6-8 frunze, iar unde a fost cazul am aplicat și tratamente pentru Tanymecus. Cultura a fost irigată în 3 tranșe a câte 800 mc/ha. Nu am prășit în acest an, iar campania de recoltat a debutat la jumătatea lunii septembrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în următoare campanie va semăna 330 ha cu porumb și va alege hibridul P9911, cel care i-a oferit cea mai bună producție, dar vrea să încerce și hibrizi noi.

burciu victor

Un alt fermier campion din județul Ialomița este Adrian Georgescu, care a semănat 650 ha cu porumb, dintre cele 2.600 pe care le lucrează, și a obținut 14.100 kg/ha cu hibridul P0937 și 11.980 kg/ha cu hibridul P9903. Primul hibrid - P0937 este un hibrid tardiv ce se recomandă a fi cultivat în condiții de irigat, iar cel de al doilea – P9903 este cel mai bine vândut hibrid semitimpuriu de la noi din țară.

adrian georgescu

“Am semănat porumbul fie după rapiță, fie după porumb. Pregătirea terenului pentru semănat a constat în arătură de toamnă, lucrare cu discul tot în toamnă, iar în primăvară o lucrare cu combinatorul. Am fertilizat la pregătirea patului germinativ cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe și 200 kg/ha de azot. Am semănat în perioada 5-6 aprilie, am aplicat erbicide pentru frunză lată și frunză îngustă, au fost date separat din cauza stresului hidric. Am aplicat și insecticide, 3-4, în funcție de fiecare solă în parte și de planta premergătoare. Am irigat în acest an, dar nu toată suprafața. De exemplu hibridul P9903 nu a fost în irigat, însă P0937 a primit apă în două tranșe. Am recoltat după data de 10 septembrie, am început cu P9903, iar hibridul P0937 l-am recoltat la finalul lunii septembrie”, a punctat domnul Georgescu. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna porumb pe aproximativ 700 ha și va opta pentru aceeași hibrizi Pioneer.

Marian Dumitru este următorul fermier campion din această zonă a țării. Acesta își desfășoară activitatea în Brănești – Ilfov, iar în acest an a obținut 12.800 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 630 ha, iar porumb am semănat în acest an pe 30 ha după floarea-soarelui. În toamnă am arat la 30 cm, am discuit și am aplicat complexe 18.46.0 - 200 kg. În primăvară am intrat cu un combinator și am semănat în jurul datei de 15 aprilie 70.500 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul pe rând, am aplicat 250 kg/ha de azotat. Am erbicidat în preemergență și în postemergență timpurie. În stadiu de 4 -5 frunze am mai aplicat un foliar bogat în zinc. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie și am fost mulțumit de producție, de aceea anul viitor voi semăna 80 ha, cred că voi alege același hibrid în principal, însă vreau să încerc și un hibrid nou ”, a afirmat agricultorul.

dumitru marian

Fermier campion în județul Ilfov a devenit și domnul inginer Gheorghe Preda, care a obținut 12.650 kg/ha  cu hibridul P9537. Acesta a ales un hibrid semitimpuriu, din grupa 350 FAO, ce are o foarte bună adaptabilitate, mai ales în condiții de stres termic și hidric. “Am avut în acest an 305 ha cu porumb, iar pregătirea terenului a constat în dezmiriștire, arătură de toamnă și administrarea a 600 – 700 kg/ha de TerraCalco. În primăvară am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și am efectuat o lucrare cu combinatorul, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha. Am erbicidat doar preemergent, am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc, iar la faza de 6-8 frunze am prășit și am mai administrat pe rând 250 kg/ha de azotat de amoniu. Nu am aplicat alte tratamente în acest an, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 august – 10 septembrie”, a declarat fermierul campion, care a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de rezultatele obținute în fermă.

preda gheorghe

Iulian Filipoiu este un alt fermier campion la porumb din județul Ialomița. El a obținut 12.500 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.600 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumbul după rapiță, înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de uree, iar la semănat am mai aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cultura a mai primit un îngrășământ foliar pe bază de zinc, am erbicidat preemergent, în faza de 8-10 frunze am prășit și am administrat azotat 150 kg/ha și am irigat în 4 tranșe, 160 l/ha la fiecare irigare. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie voi semăna aceeași suprafață cu porumb și bineînțeles că voi alege aceeași hibrizi de la Pioneer”, a specificat Iulian Filipoiu.

Net Farming Iulian Filipoiu

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Buzău și Ialomița

În sudul țării hibrizii de floarea-soarelui au oferit producții foarte bune în acest an. Neașteptate chiar, după cum spun chiar fermierii care la începutul campaniei nu aveau prea mari speranțe și credeau că din cauza vremii nu vor obține rezultate foarte bune. Însă stabilitatea hibrizilor P64LE25 și P64LE99  a fost demonstrată încă o dată, iar în județele Buzău și Ialomița producțiile au depășit 4.000 kg/ha.

În județul Ialomița, cea mai bună producție la floarea-soarelui a fost cea obținută de Adrian Georgescu, care lucrează 2.600 ha, iar această cultura a ocupat 140 ha. A devenit fermier campion cu producția 4.430 kg/ha garantată de hibridul P64LE99. “Am arat în toamnă și am efectuat o lucrare cu discul, apoi în primăvară am intrat cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am  semănat la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea am mai dat la prășit 100 kg/ha de azot. Cultura a primit un erbicid preemergent, un graminicid în vegetație și două fungicide, primul la 6-8 frunze, al doilea în faza de buton floral. Doar atât am aplicat și am recoltat începând cu finalul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Adrian Georgescu

Un alt fermier campion din aceast județ este domnul Mihai Miu, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha. În cadrul fermei lucrează 2.000 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 120 ha, după culturile de grâu și porumb. “În toamnă am arat la 32-34 cm, iar în primăvară am efectuat o singură trecere cu combinatorul, apoi la semănat, în perioada 14-16 aprilie, am aplicat complexe 20.20.0 – 160 kg/ha. Am aplicat două tratamente cu fungicid, erbicid și îngrășământ foliar, plus azotat de amoniu - 120 kg/ha fazial. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 6 septembrie”, a specificat Mihai Miu. Fermierul campion a mai adăugat faptul că în ceea ce privește hibrizii de floarea-soarelui este foarte mulțumit în special de cei cu tehnologia Express, pe care îi cultivă încă din momentul în care aceștia au fost disponibili pe piața din România.

Frumusica Miu Mihai

Cu aceeași producție, 4.400 kg/ha obținută la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ion Iancu din județul Buzău. Acesta lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 80 ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb. Înainte de arătură am aplicat superfosfat - 150 kg/ha , apoi am arat la 28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu discul, o trecere sau două în funcție de cum a fost cazul și am aplicat aproximativ 150 kg/ha îngrășământ triplu 16. Apoi am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat uree – 200 kg/ha. Am aplicat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, dar și două îngrășăminte foliare. Aceasta a fost toată tehnologia, am recoltat începând cu finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun pentru floarea-soarelui. Și anul viitor voi alege același hibrid, pentru că m-a surprins în acest an în ceea ce privește producția”, punctat fermierul campion.

Ion Iancu

În județul Buzău își desfășoară activitatea și doamna Marieta Ginerică a obținut 4.300 lg/ha cu hibridul P64LE99. Despre tehnologia aleasă în cadrul fermei ne-a detaliat soțul acesteia, domnul Ștefan Ginerică: “Lucrăm 450 ha, dintre care în acest an am semănat 100 ha cu floarea-soarelui. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că am arat la 30 cm și am trecut cu combinatorul în toamnă, după care în primăvară am semănat în perioada 1-5 aprilie și am aplicat 180-200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0, am aplicat 2 erbicide, unul preemergent sau unul postemergent, un îngrășământ foliar, iar la prășit, atunci când platele aveau 10-12 frunze,  am mai aplicat 100 kg/ha de azot. Am recoltat în perioada 1-10 septembrie, iar media pe hectar a fost de 4.600 kg/ha, am avut și sole cu 4.600 ha, pot spune că a fost un an de excepție pentru floarea-soarelui. Îmi place să respect rotația culturilor, de aceea cred că și pentru anul viitor voi semăna floare-soarelui pe 100 ha, semănăm o dată la 5 ani floarea-soarelui pe aceeași suprafață.”

Ginerica Stefan

Andrei Constantinescu, tot din județul Buzău, a devenit și el fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat producția de 4.200 kg/ha. Acesta lucrează în cadrul a două societăți 400 ha, iar cu floarea-soarelui a avut 110 ha. “Am semănat după grâu și porumb, astfel că în toamnă am arat la minim 30 cm, iar în primăvară am efectuat o trecere cu discul, am fertilizat cu 200 kg/ha 14.14.14 cu sulf și magneziu, încorporat cu combinatorul, apoi la aproximativ după două săptămâni am semănat, adică la începutul lui aprilie, am semănat 70.000 plante/ha și am aplicat 200 kg/ha 20.20.0 și 9 kg/ha îngrășăminte microgranulate starter. S-au mai aplicat două erbicide și doar atât, nu sunt adeptul multor lucrări în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar producția din acest an a fost mult peste așteptări. Pentru următoarea campanie nu știu sigur câte hectare voi semăna, pentru că asta depinde de campania de toamnă, oricum vor fi cel puțin 80”, a specificat fermierul.

Andrei Constantinescu

În județul Ialomița, un alt fermier campion la floarea-soarelui este domul Iulian Filipoiu. Acesta lucrează 3.000 ha, iar în acest an floarea-soarelui a cultivat pe 360 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha. “A fost un an foarte bun pentru floare, am semănat după orz, așa că în toamnă am arat la 25-30 cm, în primăvară am discuit și am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0 la semănat, adică în prima parte a lunii aprilie. Am mai fertilizat în luna mai, atunci când am prășit, cu 150 kg/ha azotat. Am aplicat un erbicid Express, în unele zone și un graminicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid. Am recoltat după jumătatea lunii august, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 300 ha și voi alege tot hibridul P64LE99”, a afirmat agricultorul.

Iulian Filipoiu

Hibridul P64LE99 i-a adus titulatura de fermier campion și domnului Marin Marian Adrian, care lucrează 600 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 150 ha și a obținut 3.800 kg/ha. “Culturi premergătoare pe solele unde am avut floarea-soarelui au fost grâu și rapiță. Am mers pe arătură de toamnă, la 35 cm și am aplicat 250 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În primăvară am continuat cu efectuarea unei treceri cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un singur erbicid Express în vegetație, iar pe unele sole am aplicat un tratament. În faza de 6-10 frunze am prășit. Am recoltat începând cu 1 septembrie. Semăn de 3 ani acest hibrid și am fost mereu mulțumit de producțiile obținute”, a precizat fermierul campion.

Marin Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Pesta Porcină Africană confirmată în două gospodării din comuna Giurgeni, județul Ialomița

În data de 20 iulie a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării din comuna Giurgeni, județul Ialomița .

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială și au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport si a fost dispusa  uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Ialomita reunit astăzi, a dispus, conform planului de măsuri adoptate, pentru a preveni răspândirea bolii, uciderea preventivă a porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele moarte și cele sacrificate.

Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri conform prevederilor HG 1214/2009, modificată și completată prin HG 484/2018.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

ANSVSA face precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Campionii marilor recolte la porumb din județele Ialomița și Călărași

Anul 2017 a fost anul producțiilor record, mai ales la porumb unde la nivel național rezultatele obținute au depășit așteptările multor agricultori. Hibrizii de porumb Pioneer au oferit producții record în toate zonele țării, motiv pentru care dăm startul prezentărilor fermierilor campioni. Începem cu sudul țării, județele Ialomița și Călărași, unde hibrizii P0023, P0937, P9903, P9537, P0412, și P9911 au oferit producții de peste 11 tone/ha.

Primul fermier campion din județul Călărași este domnul George Alexandru din localitatea Ulmu. Acesta a obținut 15.800 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 550 ha, iar porumb am semănat 150 ha, doar cu hibrizi Pioneer. Pot spune că am respectat cantitatea de azot, fosfor și potasiu ce trebuia aplicată, deci chiar o tehnologie ca la carte. La semănat, pe 26 martie, am aplicat 220 kg/ha complexe, iar la prășit, în luna mai, am mai aplicat 200 kg/ha. Cultura a fost în neirigat și a beneficiat doar de un singur erbicid. Am semănat porumbul după rapiță și nu am întâmpinat niciun fel de problemă, am fost foarte mulțumit și de cum s-a comportat cultura și de producție. De aceea, pentru anul viitor am achiziționat deja sămânța pentru 230 ha, și am ales hibrizii P0023, P9903, P9911 și P0023”, a punctat fermierul campion.

George Aleaxandru

Tot în județul Călărași, localitatea Vâlcelele, fermier campion a devenit și Florin Moldoveanu. Acesta lucrează 410 ha, cu porumb a avut 160 ha, iar cu hibridul P0023 a obținut 14.800 kg/ha în neirigat. “Păioasele au fost culturi premergătoare, am arat și tăvălugit în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am aplicat azotat, 250 kg/ha. Am semnat la începutul lunii aprilie, densitatea de 70.000 boabe germinabile/ha, și am mai dat 200 kg/ha complexe 18.46.0. Cultura a mai beneficiat de îngrășământe microgranulate starter, erbicide, unde am aplicat în funcție de solă, preemergent și postemergent, și am mai aplicat un insecticid și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la jumătatea lunii septembrie și am terminat la 1 octombrie”, a declarat Florin Moldoveanu. Anul viitor va semăna 180 cu porumb, iar hibrizii pe care i-a ales sunt P0023, P9911 și P9903.

Moldoveanu Florin

Adrian Georgescu a devenit fermier campion în județul Ialomița, deoarece a obținut 14.600 kg/ha cu hibridul P0937 și 13.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.500 ha, iar cu porumb am semănat anul acesta 550 ha. Am semănat după cultură de porumb, dar și după soia și nu am avut nici un fel de probleme pe parcursul procesului de vegetație. Am început pregătirea patului germinativ încă din toamnă, atunci când pe jumătate din suprafață am aplicat TSP -200 kg/ha  și primăvară am aplicat azot substanță brută 200 kg/ha. Am erbicidat, și am aplicat 3-4 tratamente în funcție de solă. Din toată suprafața, doar 85 ha nu au beneficiat de irigații, dar și acolo am obținut 13.200 kg/ha cu P9903. Anul viitor voi semăna tot 550 ha cu porumb și voi merge pe aceeași hibrizi,” a specificat fermierul campion.

Adiflora Adrian Georgescu

Cristian Ionuț Constandache a devenit fermier campion datorită producției de 14.390 kg/ha obținută cu hibridul P9911. Acesta își desfășoară activitatea în judeșul Ialomița, iar anul acesta a semănat 1.000 ha cu porumb. “În toamnă am arat sau scarificat, în funcție de solă, și am discuit, iar în primăvară am fertilizat, am aplicat 2 tipuri de complexe, 20.20.0 cu sulf în cantitatea de 200 kg/ha, apoi am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat, 70.000 boabe germinabile/ha la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Am mai aplicat culturii 2 erbicide, în unele sole și preemergent și postemergent, un tratament foliar cu zinc în faza de 6-8 frunze, dar și 2 fertilizări cu azotat de amoniu, prima aplicare în stadiul de 6-8 frunze, respectiv 6-8 frunze. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat pe parcursul lunii septembrie, campania de recoltare a durat 3 săptămâni”, a declarat agricultorul.

Costandache Cristian

Un alt agricultor din județul Ialomița care a devenit fermier campion la porumb este domnul Nicolae Stoica, care a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.700 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 640 ha, cu porumb am avut 180 ha, semănate după culturi de porumb, păioase sau rapiță. Am arat în toamnă, iar în primăvară am intrat cu combinatorul, apoi am fertilizat 180 kg/ha nitrocalcar și am discuit. La semănat, în perioada 28 martie -15 martie, am mai aplicat 180 kg/ha complexe 20.20.0 și un îngrășământ starter. După semănat am aplicat un erbicid și a urmat o nouă aplicare în postemergență. După care la stadiul de 10-12 frunze am mai aplicat un îngrășământ foliat pe bază de zinc, 3 l/ha. Am avut un recoltat sănătos cum îmi place să spun, nu am întâmpinat probleme cu cultura. Campania de recoltat am început-o pe 20 septembrie și a durat până pe 10 octombrie. Anul viitor voi semăna 200 ha cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Stoica Nicolae

Lista fermierilor campioni din această zonă a țării continuă cu domnul Barbu Oprea din Rovine, județul Ialomița, care a obținut 12.100 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 270 ha, porumb am avut pe 50 ha. Am semănat tot după cultură de porumb, deci am arat în toamnă, în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 250 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat la început de aprilie. Pe parcursul procesului de dezvoltare am aplicat 2 erbicidări și 3 tratamente, iar la prășit, în faza de 10-12 frunze, am mai aplicat azot, 300 kg/ha. Cultura a fost în neirigat, am recoltat după jumătatea lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 90 ha cu porumb și am ales hibrizii Pioneer P9911 și P0023. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, de producții și de aceea am ales și la rapiță hibrizii Pioneer. În acest moment cultura se prezintă impecabil”, a punctat domnul Oprea.

Barbu Oprea

În localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, își desfășoară activitatea și fermierul campion Sorin Buriceanu. Acesta lucrează 450 ha, dintre care 100 au fost semănate cu porumb. “Am obținut 11.800 kg/ha cu hibridul P0412, în neirigat. Am semănat după culturi de porumb și grâu și am arat în toamnă. În primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul și am fertilizat cu 250 kg/ha complexe. Am semănat la începutul lunii aprilie, când am mai aplicat azotat de amoniu, 180 kg/ha, și îngrășăminte microgranulate 25 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am mai aplicat un foliar cu zinc și un erbicid, la faza de 6-8 frunze, iar la prășit am mai aplicat azot, 170 kg/ha. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat la început de octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a specificat faptul că a fost mulțumit de hibrizii Pioneer și a mai adăugat că în următoarea campanie ca semăna 200 ha cu porumb.

Buriceanu Sorin

În Câmpia Bărăganului miroase a pâine scumpă. Cultivatorii de grâu cu un ochi râd și cu celălalt plâng

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26

Fermierii campioni la rapiță din județele Brăila și Ialomița

În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.

Județul Brăila

Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.

“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.

Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.

Popalex

În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.

În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

Agro Hagiu

“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

First Farms Agroeast

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Thierry Bourgoing

Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.

Ticra Iosif

“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.

Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.

Județul Ialomita

Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.

Dorina Bobes

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “

Silcomar

Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.

Net Farming1

APIA - un fel de SMURD pentru producătorii agricoli

Pornind de la faptul că în anul trecut producătorii agricoli și crescătorii de animale s-au confruntat cu mari și regretabile întârzieri în primirea subvențiilor pentru suprafețele în exploatare și animalele avute în întreținere, am avut o interesantă discuție cu domnul Florea Stoian, director APIA Centrul Județean Ialomița. Cu gândul de a fructifica fiecare minut, am intrat direct în subiect și l-am întrebat cum ar fi stat lucrurile pentru producătorii agricoli, în special, dar și crescătorii de animale din județ dacă subvențiile ar fi fost plătite conform graficelor.

„Dacă softul utilizat pentru gestionarea cererilor unice de plată ar fi fost pregătit și funcțional, plățile puteau fi efectuate la timp și rezultatele recoltelor ar fi fost cu mult peste cele obținute. Se cunoaște că fiecare zi pierdută și nevalorificată este răspunzătoare de diminuarea recoltelor. Concret, pentru campania anului agricol 2015-2016, plata anticipată s-a «realizat» cu o întârziere de o lună, fapt ce a produs un neajuns important în buna desfășurare a campaniei de toamnă. Mai mult, unii producători agricoli care nu au avut posibilitatea de a valorifica producțiile realizate în vară (grâu, orz, rapiță) au fost obligați să acceseze credite care au fost luate cu adeverințele eliberate de APIA Ialomița, în vederea asigurării garanției față de creditori. În anul agricol 2016-2017 am finalizat plățile restante și am trecut la onorarea subvențiilor în avans, în proporție de 69% din cât s-ar fi cuvenit fiecărui fermier din schemele de plată.

La ora actuală, suntem angajați în finalizarea diferenței de 31%, cât mai avem de achitat către fermieri. În plus, din luna februarie putem începe plata subvențiilor pentru crescătorii de animale. În ceea ce privește activitatea specifică din cadrul APIA Ialomița, obiectivele pe care le avem de parcurs sunt ancorate într-o continuă muncă de informare a fermierilor.

De altfel, obiectivele care sunt prevăzute calendaristic în funcție de nevoile fermierilor și producătorilor agricoli sunt următoarele:

Pentru luna februarie pregătim campania de primire a cererilor unice de plată pentru acest an. Pornim de la informarea, programarea și celelalte deziderate în vederea achitării la timp a tuturor subvențiilor. În lunile următoare vom instrui fermierii privind funcționalitatea IPA Online și vom face deplasări în teren pentru a urmări modul în care subvențiile contribuie la creșterea nemijlocită a recoltelor. Toate aceste obiective le vom realiza pentru a crește calitatea și operativitatea plăților.

Aceste activități sunt premergătoare campaniei de primire a cererilor unice de plată, care se desfășoară anual începând cu 1 martie. Între 1 martie și 15 mai ale fiecărui an fermierii pot veni la centrele locale și județene APIA să depună solicitările de sprijin financiar acordat prin instituția noastră.

Consider că, printr-o muncă susținută pe baza unor concepții elaborate în corelație cu solicitările producătorilor agricoli, vom face din APIA județului Ialomița, așa cum spun mulți dintre fermieri, SMURD-ul pentru agricultură“, a specificat Florea Stoian, director APIA Centrul Județean Ialomița.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 47

Caracteristicile hibrizilor de porumb din loturile demonstrative de la Orezu-Ialomița

De șapte ani, pe terenul ing. N. Sitaru din localitatea Orezu – Ialomița se organizează loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, în cele mai corecte condiții. Am în vedere că este vorba de un teren plan, cu aceeași plantă premergătoare, cu o tehnologie de cultură identică pentru toți hibrizii. Prin urmare, singurul factor variabil a fost hibridul, sămânța fiind furnizată de companiile care o comercializează, respectiv câte 6 hibrizi de la fiecare companie, din grupe de maturitate diferite.

Recoltarea s-a executat pe 31 august – 1 septembrie cu o combină specială care în mod automat indică umiditatea boabelor și cantitatea realizată de pe aceeași suprafață la toți hibrizii și la densitatea uniformă de 70.000 plante/ha. Rezultatele obținute sunt centralizate în tabelul anexat, cu mențiunea că anul 2016 a fost destul de dificil din punctul de vedere al precipitațiilor.

Din analiza datelor înregistrate după recoltare se pot formula unele concluzii:

Compania Pioneer a obținut cea mai mare producție medie a celor 6 hibrizi, la 14% umiditate, de 9.216 kg/ha, cu mențiunea că toți hibrizii au realizat producții de peste 9.000 kg/ha.

Pe locul al doilea, cu 9.054 kg/ha, se situează Monsanto, urmată de Euralis cu 8.650 kg/ha și Syngenta cu 8.466 kg/ha.

La polul opus, cu cele mai mici producții, se situează Procera – cu 6.845 kg/ha, urmată de Saaten Union – cu 6.958 kg/ha, AS Hibridi – cu 7.105 kg/ha și Maisadour – cu 7.243 kg/ha.

Cu privire la conținutul în umiditate al boabelor recoltate se constată că în cea mai mare parte a fost de 13-14%, date fiind condițiile climatice din timpul verii. Câteva excepții se înregistrează cu hibridul MAS 70 F de la Maisadour care a avut 19,55%, fiind din grupa FAO 600, urmat de 383 MRF de la Porumbeni, care a avut 19,55%, Cera 450 de la Procera și AS 507 de la AS Hibridi, care au avut peste 16%.

Hibrizii cu cea mai mare producție au fost DKC 5141 de la Monsanto, cu 9.800 kg/ha, P 9537 de la Pioneer, cu 9.358 kg/ha, urmați de ES LAGOON de la Euralis, cu 9.294 kg/ha, și 458 MRF de la Porumbeni, cu 9.066 kg/ha.

Cele mai mici producții s-au obținut de la hibrizii MAS 70 F de la Maisadour, cu 4.912 kg/ha, SUM 402 de la Saaten Union, cu 5.965 kg/ha, Kamparis de la KWS, cu 6.113 kg/ha, și Cera 350 de la Procera, cu 6.498 kg/ha.

Prin urmare, în condiții absolut identice calitatea hibridului (genetica) și-a spus cuvântul. Constatăm diferențe între hibrizi de la simplu la dublu, de la 4.912 kg/ha la 9.800 kg/ha, iar media celor 6 hibrizi, de la 6.958 kg/ha la 9.216 kg/ha.

Poate că în condițiile de secetă care s-au manifestat era indicat să fie și o variantă cu densitate mai mică și să se renunțe la hibrizii foarte tardivi.

Oricum, rezultatele înregistrate reprezintă o oglindă fidelă a potențialului hibrizilor de porumb din care fermierii își pot alege pe cei mai corespunzători pentru condițiile din ferma lor.

Tabel cu rezultatele înregistrate la hibrizii de porumb în 2016, 70.000 plante/ha (vezi revista nr. 21 – pag.15)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Vasile Berbecel, o poveste cât o jumătate de secol

Pământul a fost dintotdeauna cea mai sigură sursă de venit pentru locuitorii Bărăganului. Dar cu o condiţie: să fie lucrat aşa cum trebuie. Şi nu sunt suficiente doar scule bune, îngrăşăminte şi seminţe de soi. Cel mai important este să pui şi suflet. Altfel, nu iese nimic. Cel puţin aşa crede inginerul Vasile Berbecel, un om care a muncit o jumătate de secol glia ialomiţeană.

Smirna este un sat mic, din nordul judeţului Ialomiţa. Până prin anii ’60 nici măcar nu apărea pe hărţi. Acolo s-a născut Vasile Berbecel, într-o familie de ţărani înstăriţi. „Pe la vreo 10-12 ani, am început să merg şi eu cu părinţii mei la câmp. Observam ce se întâmplă în jurul meu şi cât de greu o duceau oamenii. Cred că de atunci s-a înrădăcinat în mine hotărârea de a-i ajuta cumva“, povesteşte domnia-sa.

Când a mai crescut, a plecat la liceu, la Bucureşti. Şi, poate ca un semn al destinului, a fost coleg la Liceul „Mihai Viteazul“ cu un alt vârf al agriculturii româneşti, Mihai Petcu. Împreună s-au dus la UASMV, unul la Medicină Veterinară, iar celălalt la Agronomie.

În 1966 tânărul inginer absolvent Vasile Berbecel cerea să fie repartizat în satul natal, la CAP Smirna. Venise vremea să îşi împlinească hotărârea din copilărie.

„La vremea când am fost numit la Smirna, era ultimul CAP din judeţ. Lucrurile mergeau prost de tot. Când se obțineau 3.000 kg de grâu/ha era chermeză. Am început să organizez lucrurile aşa cum am crezut eu că trebuie. În trei ani am reuşit să ajungem pe primul loc în judeţ“, povesteşte Vasile Berbecel, la fel de neutru ca şi cum ar vorbi despre vreme. Dar sătenii nu au rămas indiferenţi la eforturile sale. În 1970 l-au ales preşedintele CAP-ului. Şi a început o nouă luptă căci dorea să ridice satul şi mai sus, iar pămân­tul a fost de partea sa. În 1977 CAP Smirna obţinea primul loc pe ţară, la egalitate cu CAP Scorniceşti, care „nu avea voie să fie întrecut“. Şi până în 1989 a rămas în fruntea clasamentului.

Dar Vasile Berbecel nu era omul să se încânte privind la clasamente şi la titlul de „Erou al muncii socialiste“. Pentru el contau rezultatele palpabile. Aşa că a început să se preocupe şi de sectorul zootehnic al cooperativei. Într-o vreme în care importurile, mai ales din Occident, erau aproape interzise, el a reuşit să aducă 500 de vaci Holstein din Olanda şi 6.000 de oi din Australia.

„Oamenii o duceau bine. Pentru că rezultatele erau bune, cooperatorii aveau venituri frumuşele. 60-70% dintre locuitorii Smirnei au ajuns, în vremurile acelea, să vadă Cehoslovacia, Iugoslavia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria, URSS, pe banii cooperativei.“

Şi a venit decembrie 1989. Deja de vreo patru ani dl. Berbecel fusese trimis „în funcţii mari, la judeţ“. În Smirna, Revoluţia n-a tulburat minţile oamenilor. Pe când în aproape toate satele din România locuitorii împărţeau zestrea CAP-urilor, smirnenii au stat să cumpănească. Şi, după o lună, l-au chemat înapoi pe cel care le adusese bunăstarea, Vasile Berbecel, şi au rămas, în continuare, în tovărăşie. Mai târziu, în 1991, au transformat cooperativa în societate comercială, S.C. Ceres Smirna, care funcţionează şi astăzi.

„De doi ani am hotărât să mă retrag, căci cred că îmi ajunge o jumătate de secol de muncă“, îmi mărturisea senin Vasile Berbecel.

Dar cele mai plăcute clipe le trăieşte vara, pe prispa casei din Smirna, privind la satul pe care l-a învăţat să-şi tragă bogăţia din pământ.

Alexandru Grigoriev

„Pământul este legătura noastră cu istoria“

Am auzit de curând pe cineva spunând că „tălpile goale ale ţăranului au înnobilat pământul“.

Ce vorbe înţelepte! Au trecut secole de transformări peste agricultură, plugurile de lemn s-au prefăcut în „roboţi agricoli“, caii s-au transformat în cai-putere. Şi iată, totuşi, că ţăranul şi-a păstrat puterea şi prin truda lui este singurul care poate înnobila pământul.

De la opinca satului s-a ridicat şi unul dintre oamenii vrednici ai agriculturii de azi. Este recunoscut ca un lider al fermierilor, un manager de excepţie, un agricultor care a cucerit performanţa. Dincolo de toate aceste aprecieri, Nicolae Sitaru, vicepreşedintele LAPAR şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, este un om de caracter, cu o modestie nativă. Poate această modestie l-a făcut la început reticent în a ne povesti despre viaţa şi realizările sale. A acceptat totuşi să ne vorbească şi astfel am pătruns în universul său restrâns din satul Orezu, comuna Ciochina din Ialomiţa. Acolo şi-a trăit primele clipe de viaţă, şi-a petrecut copilăria şi tot acolo a început dragostea lui pentru pământ, pentru agricultură. S-a născut într-o familie simplă, cu patru copii, el fiind cel mai mic dintre fraţi. Îşi aminteşte de zilele când, alături de alţi copii ai satului, pleca la păşunat cu oile şi vacile. În mod firesc, inocenţa copilăriei mai slăbea din corvoada de a avea grijă de animale şi uneori „programul de serviciu“ era întrerupt de plecări neprevăzute la scăldat. Dar munca a continuat să facă parte din educaţia lui, spune astăzi dl Sitaru.

De-a lungul anilor, chiar şi în calitate de manager al societăţii pe care a înfiinţat-o, a înţeles că nimic nu se câştigă gratuit, de aceea nu s-a dat niciodată înapoi de la muncă. Au fost zile când ajungea seara acasă şi uneori doar ochii nu îi erau acoperiţi de praf. A crescut cu credinţa că cine lucrează pământul şi creşte în gospodăria sa animale va avea tot timpul masa îmbogăţită de mâncare sănătoasă. Acest dicton l-a urmat mai apoi toată viaţa. Viaţa în sânul unei familii de mici agricultori i-a modelat aspiraţiile astfel încât niciodată nu s-a văzut altceva decât fermier. Parcursul profesional început la şcoala generală a satului şi continuat mai apoi la un liceu industrial din Piteşti a fost încheiat la Facultatea de Mecanică Agricolă. Studenţia a fost nu doar o perioadă de studiu, ci şi de maturizare. Pentru a se întreţine a muncit în aproape toate vacanţele pentru că a înţeles că era nevoie de un efort comun al său şi al familiei pentru a putea termina şcoala.

La primul loc de muncă, la o unitate agricolă, a rămas zece ani. Dar experienţa pe care a câştigat-o aici l-a împins la năzuinţe mai mari. A hotărât să pornească singur pe un drum la capătul căruia să întâlnească performanţa. Cu eforturi deosebite, într-o perioadă în care băncile ţi-ar fi luat şi ce nu aveai, a început să clădească un mic imperiu agricol în Ialomiţa. Nu a fost uşor, dar a reuşit şi astăzi se declară mulţumit cu faptul că a adunat în jurul lui oameni de valoare, o echipă trainică. Însă poate cea mai mare mulţumire este că din această echipă fac parte şi cei doi copii ai săi, moştenitorii care îi vor duce mai departe munca şi credinţa că „pământul este legătura noastră cu istoria, cu strămoşii care au trudit pe ogoarele ţării şi pe care le-au apărat cu preţul sângelui. Pământul este temeinicie şi stabilitate.“

Laura ZMARANDA

În Drăgoieşti – Ialomiţa o afacere după model american

Vă dau întâlnire cu un agronom harnic care a „sfinţit“ cu munca sa, cum se spune, o bună bucată din inima Bărăganului, făcând să rodească în comuna Drăgoieşti, judeţul Ialomiţa, nu doar o fermă vegetală cu peste 5.000 de hectare, ci şi o fermă zootehnică cu peste 1.100 de vaci de lapte după model american.

Părinţii l-au văzut silvicultor, dar şi-a ales meseria de agronom

– Domnule Nicuşor Şerban, cultivaţi peste 5.000 ha de teren, aveţi solarii şi o fermă modernă realizată după model american, aşa­dar, o experienţă de viaţă şi de business care ar putea inspira pe mulţi fermieri. Totuşi, ce v-a determinat să alegeţi această meserie?

– Vin dintr-o zonă de munte. M-am născut şi am crescut în primii ani în Soveja, judeţul Vrancea, iar părinţii m-au îndrumat către zona silvică.

– Părinţii erau agricultori?

– Da, dar fiind zonă de munte, mulţi copii mergeau către liceele silvice, în ideea de a ne întoarce acasă să practicăm meseria. Sigur că am ascultat de părinţi, am urmat liceul silvic (erau câteva în ţară), dar după aceea, când am putut hotărî singur ce vreau să fac mai departe, am mers către partea de agronomie, de agricultură şi pe considerentul că rezultatele muncii se văd mai repede.

– Practic, de când faceţi agricultură?

– După absolvirea Facultăţii de Agricultură de la Institutul Agronomic de la Bucureşti am fost repartizat la o unitate de producţie din ţară, undeva în Vrancea. Cu repartiţie dublă datorită mediei obţinute, după 2 ani de stagiu în producţie, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, am ajuns la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, unde am lucrat o perioadă, dar am considerat atunci că nu e pentru mine activitatea de cercetător.

– În ce an aţi fost angajat?

– În 1984. De atunci şi până la Revoluţie am lucrat într-o unitate foarte bună la timpul acela, Staţiunea didactică Belciugatele, unde într-adevăr m-am format ca meseriaş. Pentru că aveam în spate toată pleiada de profesori universitari de la Institutul Agronomic, care erau lângă noi permanent, pentru că acolo era şi centrul de practică pentru studenţii de la Institutul Agronomic.

În străinătate a învăţat ce înseamnă profesionalism

– După Revoluţie aţi rămas la stat sau aţi trecut în mediul privat?

– Am trecut în mediul privat în 1994, când cineva mi-a spus că, după părerea lui, am lucrat destul pentru alţii şi ar trebui să lucrez şi pentru mine.

Privind retrospectiv, a fost o decizie bună. Să nu credeţi că a începe o afacere în 1994 a fost o treabă uşoară, pentru că sistemul bancar nu funcţiona pentru agricultură, garanţi nu prea aveai (cam toată lumea avea pe atunci un apartament, un televizor color şi o maşină), relaţiile de piaţă nu erau aşezate, dar în apă înoţi căci altfel te îneci.

– Cu ce strategie aţi plecat la drum?

– Am început prin a arenda suprafeţe de teren agricol de la persoane din zona unde îmi desfăşuram activitatea ca angajat la ferma respectivă. În acea zonă, ca să arendezi teren trebuia să fii cunoscut, să fii de încredere, nu-l dădeau pe mâna oricui.

Am început cu 120 ha, după aceea am tot arendat, numai teren de la persoane fizice din zonă, ajungând undeva la 5.000 ha de teren în arendă în zona Măriuţa – Belciugatele – Fundulea – Sineşti – Drăgoieşti.

– Cum aţi ajuns să vă implicaţi şi în zootehnie?

– După Revoluţie, mergând în străinătate, am observat un lucru care-i valabil şi acum: majoritatea fermierilor din Europa (căci aici am ieşit prima dată) nu aveau numai culturi vegetale ci, majoritatea, şi ferme zootehnice cu vaci de lapte, de carne, cu porci, cu păsări, fiecare pe specificul zonei, pe pregătirea avută şi pe ce a crezut că poate să facă o afacere profitabilă. Şi atunci am tras concluzia că valorificarea producţiei vegetale prin transformarea în carne şi lapte este cu valoare mult mai mare decât dacă vând numai grâu, porumb, floarea-soarelui sau orz.

„Tindem către o producţie de 40 litri/cap de vacă“

– Este profitabilă zootehnia?

– În primul rând vorbim de un profit sigur. Depinzi foarte puţin de cadrul natural. Dacă nu poţi face furajele, le poţi cumpăra şi atunci variabilitatea profitului este foarte puţin influenţată de ceea ce îţi oferă natura în anul respectiv. Pe când la cultura vegetală, în condiţiile noastre, fără sisteme de irigaţii, dacă avem un an normal ne pune Dumnezeu mâna în cap, dacă nu…

– Aţi fost şi în „Ţara Laptelui“. Aţi învăţat în două săptămâni cât alţii într-o viaţă. Ce ne puteţi spune despre experienţa aceasta?

– Este adevărat că probabil trecerea peste Ocean şi contactul cu fermele de vaci din America au însemnat pentru mine, dacă vreţi, definirea a ceea ce înseamnă fermă de vaci profitabilă. Cum trebuie să arate, ce dimensiuni, cu ce management, cu ce proceduri. Când oamenii au ajuns la performanţa de peste 40 litri/vacă îţi dai seama că acolo s-a muncit la genetică, la management, la sistemul de nutriţie, la sistemul de adăposturi, astfel încât vaca, un organism viu, să producă conform capacităţii genetice pe care o are. Am fost acolo şi, venind înapoi, am pus în practică în fermă majoritatea procedurilor pe toate categoriile fiziologice şi, vă pot spune, cu rezultate deosebite la această oră.

– Adică? De unde aţi plecat şi unde aţi ajuns în urma experienţei americane?

– Dacă plecăm de la numărul de viţei fătaţi morţi, de la numărul celor morţi în perioada de alăptare, de la sporul de greutate a viţeilor de la naştere până la înţărcare, de la sporul de greutate a viţelelor de la înţărcare şi până la prima montă şi mai departe până la prima fătare; dacă vorbim despre vârsta la prima însămânţare şi vârsta la prima fătare, toţi aceşti parametri au ajuns să fie, spun eu, foarte mulţi dintre ei, la nivelul fermelor americane.

Contrar a ceea ce se ştie despre creşterea vacilor, şi anume că este o activitate pe care o poate face oricine, eu pot spune acum – creşterea vacii, cu profit, cu performanţă, se poate face doar în ferme performante, cu oameni pregătiţi.

– Cum vă alegeţi lucrătorii? Luaţi oameni deja instruiţi sau îi instruiţi chiar dumneavoastră?

– Am trimis oameni la instruire în Statele Unite. Mi-aş fi dorit să cheltuim mai puţini bani, să învăţăm în România sau în Europa decât să trimitem oamenii peste Ocean. Din păcate, nu prea avem unde şi atunci am făcut acest efort financiar. Nu este o treabă uşoară, dar rezultatele încep să apară şi noi sperăm să creştem în continuare atât în efectivul total cât şi în parametri.

– Ce efective aveţi şi ce rasă aţi ales?

– Acum mulgem 500 de animale, sunt 650 efectiv matcă. De la bun început am avut rasa Holstein, lucrăm cu material adus din SUA. Efectivul la care am ajuns este de 1.500 capete, iar producţia medie astăzi este undeva la 32 litri/cap de vacă.

– Am vorbit despre zootehnie, dar care este structura culturilor pe suprafaţa pe care o deţineţi?

– Pe cele aproximativ 5.000 ha avem rapiţă, orz, orzoaică, grâu, floarea-soarelui, porumb, lucernă şi alte plante de nutreţ. În principiu, păstrăm într-o proporţie mare aceeaşi structură. Păstrând oarecum o structură de culturi uniformă de-a lungul anilor, ai poate şansa să nu câştigi foarte mult într-un an, dar nici să pierzi foarte mult în anul următor.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS