Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

• La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
• La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
• La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
• La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca Lăpușneanu

Unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă în creştere cu 1% în primele zece luni din 2020 faţă de intervalul similar al anului precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, în perioada ianuarie – octombrie, cantitatea de lapte de vacă pe care unităţile procesatoare au colectat-o s-a majorat cu 9.148 de tone, iar creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt – cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum – cu 24.655 tone (+9,1%) şi brânzeturi – cu 1.286 tone (+1,6%).

În acelaşi timp, producţia a scăzut cu 348 de tone la smântână de consum (-0,6%) şi cu 900 de tone (-0,5%) în cazul laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare)

La nivel general, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), din ianuarie până în octombrie 2020, comparativ cu primele zece luni din 2019.

Potrivit INS, preluat de Agerpres, în octombrie 2020, faţă de octombrie 2019, unităţile procesatoare au colectat cu 2.733 de tone mai mult lapte de vacă (+3,1%). În această marjă au fost consemnate creşteri ale producţiei la următoarele produse lactate: unt, cu 33 tone (+3,3%), şi smântână de consum, cu 67 tone (+1,1%). Pe de altă parte, producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.893 de tone (-9%), brânzeturi – cu 207 tone (-2,7%) şi lapte de consum – cu 815 tone (-2,6%).

Per ansamblu, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a scăzut, în octombrie, cu 847 de tone (-7,1%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă pe care unităţile procesatoare au colectat-o a scăzut cu 1.534 de tone (-1,7%). Producţia a scăzut la brânzeturi (-384 tone) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 148 tone (- 0,8%).

La polul opus s-au înregistrat creşteri ale producţiei la unt – cu 244 tone (+31,2%), lapte de consum – cu 2.112 tone (+7,6%) şi smântână de consum – cu 395 tone (+7,1%). În perioada analizată, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 1.455 tone (+15,1%).

(I.B.)

România avea, în 2017, potrivit Institutului Național de Statistică, 7.047 de unități de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal și universitar): 6.261 sunt proprietate de stat și 786 – proprietate privată. Dintre acestea, 44,5% (3.140) sunt situate în mediul rural. Numărul de unități nu coincide cu cel al clădirilor, dat fiind faptul că o școală cu personalitate juridică are în subordine mai multe structuri, de obicei din învățământul primar (cu clase I-VI). Ca atare, statul sau proprietarii particulari au în grijă mult mai multe spații. Statistica nu oferă date certe sub acest aspect, dar deține o altă evidență, cea a infrastructurii școlare. Așa aflăm că baza materială înseamnă 146.977 săli de clasă (58.478 în mediul rural), 26.526 de laboratoare școlare (5.451 în mediul rural), 4.845 săli de gimnastică (1.914 în mediul rural), 4.863 de ateliere școlare (558 în mediul rural), 5.494 de terenuri de sport (2.336 în mediul rural) și 51 de bazine de înot (3 în mediul rural).

De ce am înșirat aceste cifre? Ca să avem idee despre câți bani ar trebui primăriile sau alte entități ale statului (consilii județene, Guvernul, senatele universitate) să aloce pentru modernizarea, dotarea, întreținerea și funcționarea școlilor. Dacă în cazul orașelor bugetele sunt cât de cât îndestulătoare, în privința comunelor lucrurile stau un pic mai rău, primăriile neavând de cele mai multe ori fonduri pentru a aduce unitățile școlare la un standard decent pentru desfășurarea procesului educațional. Și aici credem noi că este marea provocare a României, să găsească soluții pentru ca școlile din satul românesc să arate ca-n Europa secolului XXI! Adică fără grupuri sanitare în fundul curții, cu imobile racordate la sistemul de apă/canalizare, cu sistem propriu de încălzire, cu clădiri renovate și sigure, cu săli de clase modernizate, mobilier și dotări tehnico-materiale la zi etc. Ei bine, ca să n-o mai lungim, în mediul rural avem multe exemple despre... „așa nu“. Și mai avem fel de fel de promisiuni, planuri, proiecte, programe. Despre programele de investiții în școli vom vorbi astăzi.

Fonduri naționale sau locale

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Guvernul României s-a angajat să livreze bani pentru mii de proiecte, între care și unitățile de învățământ din mediul urban sau rural. Nu vă gândiți însă că un proiect face dintr-o școală o unitate model; sunt intervenții episodice fie la acoperiș sau sistemul de încălzire, fie pentru modernizarea, dotarea sau extinderea unor spații etc. În prima etapă a PNDL s-au încheiat contracte de finanțare pentru 834 de școli (din care, atenție, 540 nu au autorizație de funcționare!), în valoare cumulată de 1,117 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului trecut s-au finalizat 384 de proiecte (46,04% din total program) pentru care statul a plătit 350 mil. lei (31,34% din suma estimată). Prin PNDL II au fost depuse proiecte de finanțare pentru 2.198 de unități de învățământ (795 fără autorizație de funcționare), în valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Până la 31 decembrie 2018 fusese decontată, în contul lucrărilor executate, suma de 188,61 mil. lei (5,3% din total). Acestor proiecte, despre care ne place să credem că vor fi duse la bun sfârșit în integralitate (să nu avem doar cifre aruncate care să dea bine politic), li se adaugă cele finanțate de la bugetele locale sau bugetele județene. Despre acestea însă nu avem o bază de date; presupunem că sunt de ordinul sutelor, dar tot pentru intervenții punctuale sau întreținere curentă (igienizări).

Fonduri europene

Autoritățile locale au la dispoziție și câteva instrumente financiare pentru a accesa bani europeni pentru infrastructura de educație. Prin Programul Național de Dezvoltare Regională, Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – infrastructura educațională și socială“, au fost depuse 444 de proiecte, în sumă de 168, 74 mil. euro. Contracte de finanțare au fost semnate pentru 314 proiecte (70,72%), dar unul singur din toată țara era finalizat la data de 10 ianuarie 2019! Tot în această perioadă sunt în execuție/finalizare alte 104 proiecte transferate prin procedura de tranziție din exercițiul financiar 2007-2013, valoare totală a lucrărilor ridicându-se la 6,1 mil. euro. Prin Programul Operațional Regional, la nivel național au fost depuse, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale“, proiecte în valoare totală de 5,45 miliarde de lei. Foarte puține dintre contracte au fost semnate până la sfârșitul anului trecut, ceea ce înseamnă că pregătirea documentației și evaluarea sunt proceduri tare migăloase. Avem și o situație la nivelul regiunilor:

– Nord-Vest (1.034 unități de învățământ cu 22.777 săli de clasă): 98 de proiecte depuse și aflate în selecție, cu o valoare nerambursabilă de 855 mil. lei;

– Centru (910 unități de învățământ cu 19.880 săli de clasă): 127 de proiecte depuse și în selecție + 1 contract de finanțare semnat, în valoare cumulată de 739 mil. lei (sumă nerambursabilă);

– Nord-Est (1.100 unități de învățământ cu 26.408 săli de clase): 152 de proiecte depuse, 9 contracte semnate, cu finanțare nerambursabilă de 890,63 mil. lei;

– Sud-Est (867 de unități cu 15.801 săli de clasă): 53 de proiecte depuse, 1 contract semnat, cu o sumă nerambursabilă disponibilă de 495,31 mil. lei;

– Sud Muntenia (1.020 unități de învățământ, cu 18.873 săli de clasă): 90 de proiecte depuse, cu o sumă nerambursabilă de 703 mil. lei;

– București-Ilfov (763 de unități de învățământ cu 14.342 săli de clasă): 72 proiecte depuse,  8 respinse, 1 contract de finanțare semnat, sumă eligibilă la dispoziție – 793,7 mil. lei;

– Sud-Vest Oltenia (731 de unități școlare cu 14.301 săli de clasă): 76 de proiecte în evaluare cu o sumă eligibilă de 444,63 mil. lei;

– Regiunea Vest (622 de unități de învățământ cu 14.595 săli de clasă): sumă alocată – 437 mil. lei, 59 de proiecte depuse, 5 respinse, 6 contractate, valoare solicitată – 527,5 mil. lei.

În loc de concluzii

Dacă în cazul PNDL este vorba despre fonduri naționale, deci n-ar exista musai o limită de timp dincolo de care se taie finanțarea, altfel stau lucrurile în privința fondurilor europene. Exercițiul bugetar european se încheie în 2020 și, indiferent câte derogări s-ar oferi, tot există o vreme când banii se pierd. Și trebuie să admitem că lucrurile se mișcă la noi cam greu și e posibil să întâmpinăm greutăți în sensul în care s-ar putea să primim sancțiuni pentru necheltuirea banilor în termenul agreat.

Maria BOGDAN

Astfel, potrivit ultimelor statistici, numărul exploataţiilor agricole de foarte mici dimensiuni, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2016 faţă de anul 2013 cu 173.000 de exploataţii agricole, respectiv cu 8,9%. La scăderea numărului de exploataţii agricole de foarte mici dimensiuni a contribuit numărul celor care au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,3 ha, acestea deţinând o pondere de circa 27% din totalul exploataţiilor agricole cu suprafaţă agricolă utilizată. Pe clase de mărime, în anul 2016 structura exploataţiilor agricole a fost diferită din punctul de vedere al numărului acestora, comparativ cu structura în funcție de suprafaţa agricolă utilizată. Exploataţiile agricole sub 1 ha, deşi au reprezentat 53,0% din numărul total, au utilizat numai 5,1% din suprafaţa agricolă utilizată, cele cu dimensiuni între 1 şi 5 ha au avut ponderi mai apropiate atât ca număr, cât şi ca suprafaţă (38,6% din numărul total şi 23,6% din suprafaţa agricolă utilizată), iar cele de dimensiuni mari, peste 50 ha, au avut o pondere foarte mică (0,5%) în ceea ce priveşte numărul acestora, dar au deţinut 51,1% din suprafaţa agricolă utilizată, informează INS.

Exploataţiile agricole au scăzut, dar și efectivele de bovine şi porcine

În anul 2016 numărul exploataţiilor agricole a fost de 3.422 mii, mai mic cu 5,7% faţă de cel înregistrat la Ancheta Structurală în Agricultură 2013 şi, respectiv, cu 11,3% faţă de Recensământul General Agricol 2010. Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 3,396 milioane, cu 5,7% mai mic decât în anul 2013, iar numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 26.000, cu 6,4% mai mic decât în anul 2013, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Peste 61%, proprietari

Din datele prezentate reiese faptul că atât numărul de exploataţii agricole cu suprafaţă agricolă utilizată, cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei. Potrivit INS, în macroregiunea doi sunt cele mai multe exploataţii agricole (33,0%) şi acestea deţin cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată (31,8%). Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punctul de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, cu 21,2% şi respectiv 20,0%, iar din punctul de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile Sud-Muntenia (16,9%) şi Sud-Est (16,5%). În ceea ce priveşte volumul de muncă în exploataţiile agricole, exprimat în unităţi anuale de muncă (UAM), în anul 2016 volumul de muncă înregistrat la exploataţiile agricole fără personalitate juridică a fost de 1.429 mii UAM, iar în cadrul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 58 mii UAM. Comparativ cu datele anului 2013, volumul de muncă înregistrat în anul 2016 a scăzut cu 5,4% în cazul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică şi cu 17,5% în cazul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică. În privința efectivelor de animale, în anul 2016 efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 2,2%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 1,8%, respectiv cu 3,6% faţă de cele înregistrate în anul 2013, mai menţionează INS.

Institutul Național de Statistică a publicat datele privind evoluția cantității de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare, în baza cercetărilor statistice lunare privind producția de lapte și produse lactate.

Conform acestor date, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a înregistrat o creștere cu 8 %, în anul 2017 față de anul 2016, cu respectiv 76.381 tone (de la 951.952 tone în 2016 la 1.028.333 în 2017).  

Totodată, în 2017 comparativ cu 2016, s-au obținut majorări ale producției la următoarele produse lactate: lapte acidulat – (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 12.974 tone +6,5%, lapte de consum cu 11.701 tone +4,2%, brânzeturi cu 3.326 tone +3,8% și unt +1,7% cu 199 tone.

MADR reamintește că noul program pentru școli pentru anul școlar 2017-2018 prevede suma de 109,3 milioane lei de la bugetul de stat pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf și 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative, care însoțesc distribuția fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate.

După ce nu a mai fost actualizat din anul 2007, adică de la data aderării României la Uniunea Europeană, registrul exploataţiilor agricole va fi, în sfârşit, actualizat pe baza Anchetei Structurale în Agricultură (ASA 2013), care va avea loc la nivel naţional în perioada 10 ianuarie – 10 februarie 2014.

Cercetarea va fi realizată în conformitate cu legislaţia europeană privind structura exploataţiilor agricole, având ca referinţă anul 2013. Culegerea datelor va fi făcută de operatori de teren angajaţi şi plătiţi de Direcţiile judeţene de statistică. În eşantion sunt peste 300.000 de exploataţii agricole individuale fără personalitate juridică din România.

Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS), scopul acestei cercetări statistice este de a asigura date pentru fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, în concordanţă cu acquis-ul statistic comunitar, comparabile la nivel internaţional, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună.

Printre obiectivele esenţiale ale ASA 2013 se află şi obţinerea datelor în legătură cu structura exploataţiilor agricole: numărul total, mărimea medie a exploataţiei agricole, suprafaţa agricolă utilizată, efectivele de animale, irigaţiile, agricultura ecologică etc.

Nu în ultimul rând, se vor obţine informaţii suplimentare care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii indicatorilor de agrosediu şi pentru elaborarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală.

Operatorii statistici care vor pleca pe teren vor fi recrutaţi pe baza unor criterii clare, pe care aceştia trebuie să le întrunească: studii superioare sau medii, experienţă în domeniul statistic, agricol, informatic, precum şi alte categorii de personal cu o pregătire corespunzătoare. Înainte să înceapă ancheta, operatorii statistici vor fi testaţi şi instruiţi de către Direcţia Judeţeană de Statistică.

Ancheta se va desfăşura în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1166/19 noiembrie 2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anchetele structurale în agricultură, Regulamentul (CE) nr. 1242/8 decembrie 2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea tipologiei comunitare a exploataţiilor agricole.

Producţia de lapte de consum a scăzut în 2012 cu 5,2% (11.475 tone) comparativ cu anul precedent, totalizând 208.981 tone, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, în 2012 a scăzut şi producţia de unt cu 162 tone (-1,7%), până la un nivel 9.292 tone.

Potrivit datelor INS, anul trecut au fost înregistrate creşteri ale producţiei la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,4% din producţia totală de brânzeturi) cu 4.596 tone (+7,4%), până la 66.858 tone, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 6.011 tone (+4,1%), unde s-a obţinut un total de 152.903 tone. Producţia de smântână de consum a înregistrat în 2012 o creştere cu 431 tone (+0,9%), până la 47.753 tone.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare, în perioada menţionată, a scăzut cu 13.638 tone (-1,5%), faţă de 2011, totalizând 883.710 tone.

În luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut atât faţă de luna precedentă cu 0,9%, cât şi faţă de luna decembrie 2011 cu 6%. Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut în decembrie comparativ cu noiembrie 2012 cu 534 tone, până la un nivel de 62.014 tone. Potrivit INS, o scădere semnificativă a producţiei în perioada menţionată a avut loc la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 2.024 tone (-16,1%), iar creşteri ale producţiilor de produse lactate au fost înregistrate la unt cu 166 tone (+19,8%) urmat de brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (93,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 225 tone (+4,5%), la lapte de consum cu 148 tone (+0,8%) precum şi la smântâna de consum cu 26 tone (+0,6%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 3.984 tone (-6,0%).

În decembrie 2012, producţia de lapte de consum a scăzut cu 584 tone (-3,1%), iar producţia de unt a rămas aproximativ constantă comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2011. Creşteri ale producţiei în luna decembrie 2012 comparativ cu luna decembrie 2011 au avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 797 tone (+17,8%), smântâna de consum cu 161 tone (+3,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 297 tone (+2,9%).

Sursa: AGERPRES

Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8 procente (11.746 tone) în perioada ianuarie - noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 190.919 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.421 tone (-0,5%) până la 821.696 tone, o scădere înregistrând şi producţia de unt cu 113 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2012 au fost înregistrate la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 4056 tone (+7,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4.089 tone (+3,0%) şi smântână de consum cu 314 tone (+0,7%).

În luna noiembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu 10% (6.966 tone), totalizând 62.548 tone, iar faţă de luna noiembrie 2011 s-a diminuat cu 6,8%.

Astfel, principalele produse lactate unde au fost înregistrate cele mai mari scăderi ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna octombrie 2012 sunt laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1.352 tone (-9,7%), urmat de lapte de consum cu 1.030 tone (-5,4%), brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 146 tone (-2,8%) şi smântâna de consum cu 106 tone (-2,3%).
Doar producţia de unt a crescut în luna noiembrie 2012 cu 84 tone (+11,1%) faţă de luna precedentă. 

Comparativ cu noiembrie 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare în noiembrie 2012 a scăzut cu 4.573 tone (-6,8%). Producţia de lapte de consum a scăzut cu 2.254 tone (-11,2%), producţia de unt s-a diminuat, de asemenea, cu 88 tone (-9,5%), iar producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) a scăzut cu 160 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna noiembrie 2011 au avut loc la smântâna de consum cu 468 tone (+11,5%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 328 tone (+6,9%).

Sursa: AGERPRES

În anii crizei, românii au strâns tot mai mult cureaua cheltuielilor şi au pus mai mulţi bani deoparte, crescând investiţiile. Acest comportament s-a schimbat însă în perioada 2011-2012, familiile cheltuind tot mai mult şi alocând tot mai puţini bani pentru investiţii.

Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind ancheta bugetelor de familie arată că gospodăriile au crescut cheltuielile de consum cu 5% şi au scăzut investiţiile cu aproape 20% din trimestrul III 2011 până în aceeaşi perioadă a anului 2012. 

Dacă în trimestrul III 2011 o gospodărie cheltuia 1.521 de lei pentru consum (70,2% din totalul cheltuielilor), în aceeaşi perioadă din 2012 cheltuielile au crescut la 1.596 de lei (peste 72% din total). În schimb, investiţiile - destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni ori alte forme de economisire - au scăzut de la 217 lei/gospodărie (10% din total) în 2011 la 175 de lei/ gospodărie (7,9% din total) în trimestrul III 2012.

Mâncarea și hainele, ținta cheltuielilor

Per ansamblu, veniturile gospodăriilor populaţiei au crescut în trimestrul III 2012 până la 2.457 de lei pe lună (856 de lei lunar pe persoană), iar cheltuielile totale au ajuns la 2.214 lei (771 de lei pe persoană). Cheltuielile au reprezentat 90,1% din totalul veniturilor, pondere care s-a menţinut constantă în ultimii ani.

Din totalul cheltuielilor de consum, aproape jumătate s-au direcţionat către achiziţia de alimente, băuturi răcoritoare şi alcoolice şi tutun, iar ponderea acestora a crescut de la 48,6% în trimestrul III 2011 la 49,6% în acelaşi trimestru din 2012. Tot în creştere a fost şi ponderea cheltuielilor cu îmbrăcămintea şi încălţămintea, de la 5,1% la 5,3% în perioada analizată.

În schimb, au scăzut ponderile cu alte cheltuieli importante, cum ar fi cele cu întreţinerea şi dotarea locuinţei, transportul, comunicaţiile, turismul, educaţia, cultura şi recreerea.

Strictul necesar, mai puțin presant

În fiecare an, lunile iulie, august şi septembrie (trimestrul al treilea) sunt cele în care costurile vieţii scad, iar veniturile cresc. Este şi perioada vacanţei estivale, când viaţa pare mai uşoară, iar acest lucru se reflectă şi în statisticile oficiale privind bugetele de familie.

Aşa a fost şi în 2012, când ponderea cheltuielilor strict necesare vieţii moderne a scăzut (alimente, întreţinerea locuinţei, plata unor utilităţi) în favoarea celor cu recreerea, călătoriile sau dotările personale - haine, încălţăminte, cosmetice etc. În trimestrul al treilea din 2012, aceste ponderi au crescut cu 0,3 până la 1,3 puncte procentuale faţade trimestrul anterior.

Cresc veniturile din agricultură

Repartizarea veniturilor pe categorii arată o îmbunătăţire a încasărilor din agricultură, de la 3,6% în 2011 la 4,2% în 2012, ca şi o creştere a ponderii salariilor, de la 50% la 51%. în schimb, veniturile din prestaţii sociale au scăzut ca pondere, de la 24% la 23%, şi a celor din activităţi independente - de la 3% la 2,8%. Şi ponderea veniturilor în natură a scăzut, de la 16,2% în trimestrul III 2011 la 15,3% în acelaşi interval din 2012, mai arată statisticile oficiale.

Sursa: Adevarul

Producţia de carne a crescut în septembrie 2012 faţă de luna precedentă la porcine, ovine, caprine şi păsări, iar la bovine a scăzut, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică /INS/ remis miercuri AGERPRES.

În luna septembrie 2012, faţă de luna precedentă, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate a scăzut la bovine şi păsări, iar la porcine şi ovine şi caprine a crescut.
În comparaţie cu aceeaşi lună a anului 2011, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut la bovine, iar la porcine, ovine şi caprine şi păsări au crescut.

Comparativ cu august 2012, numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 21,7%,respectiv cu 22,3%. În unităţile industriale specializate numărul de bovine sacrificate a rămas constant, iar greutatea în carcasă a acestora a scăzut cu 5,9%. În luna septembrie 2012, ponderea bovinelor sacrificate în unităţile industriale specializate a reprezentat 29,8% din totalul sacrificărilor de bovine.

Numărul total de porcine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 12,8%, respectiv cu 9,8%. În luna septembrie 2012, sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate au reprezentat 77,3% din totalul porcinelor sacrificate. Numărul de porcine sacrificate în unităţile industriale specializate a scăzut cu 7,1%, iar greutatea lor în carcasă a crescut cu 5,0%.

Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 8,7%, respectiv cu 27,9%.
Tăierile în unităţile industriale specializate, care deţin o pondere de 2,7% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine au scazut atât numeric cât şi la greutatea în carcasă de 2,3 ori, respectiv de 1,8 ori.

Numărul total al păsărilor sacrificate a scăzut cu 6,8%, iar greutatea în carcasă a acestora a crescut cu 4,3%.
În unităţile industriale specializate s-au realizat 88,0% din totalul tăierilor de păsări. Sacrificările în acest tip de unităţi au scăzut atât la numărul de păsări sacrificate cât şi la greutatea în carcasă a acestora cu 8,5%, respectiv cu 6,0%.

Comparativ cu septembrie 2011, numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 23,0%, respectiv cu 26,6%. Sacrificările de bovine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 16,7%, respectiv cu 9,3%.

Numărul total de porcine sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 6,0%, respectiv cu 1,1%.
Sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 6,3%, respectiv cu 18,2%.
Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 7,7%, respectiv cu 27,3%.
Tăierile în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au scăzut de două ori, respectiv de 1,8 ori.

Numărul total al păsărilor sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 10,0%, respectiv cu 12,8%. În unităţile industriale specializate s-au înregistrat creşteri atât la numărul păsărilor sacrificate cât şi la greutatea în carcasă a acestora cu 7,8%, respectiv cu 7,9%.

Sursa AGERPRES

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

Producţia de lapte de vacă obţinută, în primele opt luni ale anului, a crescut cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, dar s-a diminuat cu 10% în august, comparativ cu luna similară din anul anterior, se arată în datele Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

Potrivit sursei citate, în perioada 1-31 august 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 11.607 tone (+1,9%), faţă de acelaşi interval din anul precedent.

Totodată, în aceeaşi perioadă, producţia a crescut la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (88,7% din producţia totală de brânzeturi) - cu 3.405 tone (+8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) - cu 2.313 tone (+2,3%) şi unt cu 50 tone (+0,8%).

Pe de altă parte, scăderi ale producţiei, în primele opt luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2011, s-au consemnat la producţia de: lapte de consum, cu 7.450 tone (-5,2%) şi smântână de consum, cu 538 tone (-1,8%).

Datele INS relevă faptul că, în luna august a.c., comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.177 tone (-8,7%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare scădere a producţiei s-a înregistrat la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 332 tone (-2,5%), urmat de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (85,9% din producţia totală de brânzeturi) cu 41 tone (-0,7%).

Creşterea semnificativă a producţiei, în luna august 2012, comparativ cu luna precedentă, poate fi menţionată la unt, cu 81 tone (+12,8%), smântâna de consum, cu 350 tone (+9,8%) şi lapte de consum, cu 1.160 tone (+9,1%).

De asemenea, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna august, cantitatea colectată de lapte de vacă la unităţile procesatoare a scăzut cu 8.362 tone (-10%), în timp ce producţia de lapte de consum s-a diminuat cu 1.977 tone (-12,4%).

În plus, cantitatea de unt realizată în luna august a.c., a fost aproximativ egală cu cea obţinută în luna august 2011, iar creşteri ale producţiei au avut loc la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) - cu 1.289 tone (+10,8%), brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă, - cu 440 tone (+8%) şi smântâna de consum - cu 17 tone (+0,4%).

Sursa INS datelor o constituie Cercetarea statistică lunară privind producţia de lapte şi produse lactate (IND L), în conformitate cu Directiva Consiliului nr. 96/16/CE referitoare la producţia de lapte şi produse lactate.

Cercetarea statistică se adresează tuturor întreprinderilor care au activitate principală sau secundară 'Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor', iar datele se au fost colectate de la circa 400 operatori economici.AGERPRES