Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.

Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?

Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?

M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.

Rep.: Ce producții ați obținut?

M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).

Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?

M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?

M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.

Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?

M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.

Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?

M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.

Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?

M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?

M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.

Larissa DINU

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

Cercetarea în agricultură a avut mult de suferit după Revoluție și asta în principal din cauza slabei finanțări de care stațiunile din domeniu au avut parte. Însă, chiar și așa rezultatele cercetării se pot observa în prezent, drept dovadă că specialiștii au reușit să își facă treaba și în condiții dificile. Un exemplu că se poate face performanță este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească deoarece activitatea de cercetare aici nu a fost întreruptă și, mai mult decât atât, viticultorii beneficiază și de rezultatele ei. Una dintre cele mai recente realizări ale Institutului este lansarea vinului Negru Aromat, produs din soiul de struguri cu același nume, creat chiar la Valea Călugărească.

Plantații vechi… plantații noi

În prezent, Institutul dispune doar de 60 ha cu vie din cauza faptului că în acest moment foarte multe terenuri sunt în litigii. Aceste 60 ha nu înseamnă doar plantații pe rod, ci și colecții ampelografice, loturi demonstrative și poligoane experimentale pentru că, deși aici se produce și se comercializează vin, cercetarea este principala activitate. Nu lipsesc nici plantațiile noi; pe 3,5 ha existând astfel de plantații, iar reprezentanții Institutului intențio­nează să înființeze alte 3 ha cu plantații bază cu soiuri noi și clone tocmai pentru a putea furniza pepinierelor private material bază.

Am vizitat viile de aici pentru a vedea cum arată după fenomenele meteorologice din această primăvară, iar din discuția avută cu domnul director am aflat cum se prezintă situația și care sunt rezultatele în prezent în ceea ce privește activitatea de bază. „Grindina nu a lăsat aceleași efecte ca în alte părți, înregistrându-se totuși o pierdere de circa 40%. Vița-de-vie are o putere de regenerare fantastică, noi am luat măsurile nece­sare, am stropit cu produse pe bază de cupru și sperăm ca prin tehnologie să recupe­răm cumva o parte din această pierdere“, a declarat Ion Marian, directorul ICDVV Valea Călugărească.

Acesta a punctat faptul că, în ciuda tuturor condițiilor din ultimii ani, cercetătorii de aici s-au ocupat inclusiv de crearea de noi soiuri și de selecție clonală. În prezent, soiul vedetă al Institutului este Negru Aromat.

Un nou vin în piață

Pentru a obține un nou soi de struguri este nevoie de 21 de ani. Astfel, soiul a fost omologat în anul 1987, de aceea mulți îl consideră ca fiind unul vechi, ne-a precizat directorul Institutului. Soiul Negru Aromat este autofertil, are vigoarea butucului mijlocie și florile herma­frodite. Strugurii au bobul mic și sferic, pielița de culoare neagră-albăstruie și groasă, pulpa este verzuie, zemoasă, cu gust plăcut și aromat, iar greutatea unui strugure este în jur de 130 grame.

Totuși, de ce este nevoie de un astfel de vin în piață? „Pentru că este un soi unic! În prezent, nu există pe piață un vin roșu aromat. Există vinuri aromate albe obținute din Tămâioasă, din Muscat Ottonel, rosé din Busuioacă de Bohotin, dar un vin roșu nu exista și atunci cred că el va surprinde. Noi vom lansa în curând acest vin, iar toți cei care l-au degustat până în prezent sunt surprinși de complexul lui polifenolic. Este un soi foarte rezistent, provine din Cabernet Saugvinion și Muscat Otonel. Are și rezistență genetică foarte bună, oferă producții bune, chiar se pot obține 16 t/ha, dar pentru că de obicei se dorește ca producția să fie de calitate, 8 t/ha este cea mai indicată, asta ținând cont și de regulile impuse pentru obținerea vinurilor cu origine protejată care limitează producția. Pe lângă cantitatea de struguri pe care o oferă și calitatea vinului obținut, cred că viticultorii vor obține și un preț mulțumitor pentru el“, a precizat Ion Marian.

Institutul de la Valea Călugărească și-a desfășurat activitatea și datorită activității de producere a vinului. Din acest motiv așteptările pentru noul vin sunt destul de mari, motiv pentru care înscriu vinul și la concursurile de specialitate din țară și străinătate.

Cercetare, dar cu cine?

În acest moment la Valea Călugărească lucrează 62 de persoane, chiar dacă schema de personal prevede 91 de persoane. „Sperăm să se ajungă și la o creștere salarială, care în momentul de față împiedică tinerii să se orienteze spre acest domeniu. Cei care vin… pleacă, nu prea rămân. Nivelul salarial este foarte mic pentru primele etape în cercetare, este mic și pentru cei care lucrează în administrație și fără ei nu putem funcționa normal. Avem nevoie de investiții majore; am început să primim banii anul trecut pentru investiții, așa că pentru următorii 3-4 ani avem un program îndrăzneț. Aparatură avem, chiar la nivel internațional, marea noastră problemă este însă cu renovarea clădirilor, de aceea vrem să realizăm și proiecte europene pentru a începe aceste demersuri deoarece unele clădiri nu au mai fost renovate de 20-30 de ani“, a conchis directorul ICDVV Valea Călugărească.

Larissa SOFRON

  • Institutul va primi bani de la stat pentru salarii și investiții
  • Guvernul a scos din inventar bunurile dispărute, retrocedate sau degradate

Guvernul României a emis în luna martie o hotărâre prin care reorganizează Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească. Actul normativ, adoptat la insistențele cercetătorilor, vine cu trei noutăți: acceptă o componentă de finanțare, inclusiv pentru cheltuielile de personal, de la bugetul statului; admite că unitatea poate realiza venituri din închirieri sau din activități hoteliere/ restaurant, ceea ce conectează cumva instituția la mecanismele economiei de piață; scoate din inventar mai multe bunuri retrocedate sau care nu mai există fizic de mult timp.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească a fost cândva unitatea de elită a cercetării românești de profil. Specialiștii de aici spun că instituția este și astăzi la fel, tot de elită. Poate că așa stau lucrurile, raportat la ceea ce mai avem acum, în România, ca cercetare vitivinicolă. Dar realitatea nu poate fi contrazisă. Sunt diferențe uriașe între cum arăta ICDVV acum 28 de ani și cum arată astăzi. Vremea și vremurile au lăsat amprente serioase, începând cu clădirile, unele jerpelite sau dărâmate cu totul, cu infrastructura de irigații scoasă din uz și terminând cu plantațiile, fie ele de altoi, portaltoi ori loturi experimentale, unele retrocedate, altele distruse sau expirate, din motive de subfinanțare, neputință sau indiferență. Drept este că și legea de funcționare a institutelor de cercetare, oarecum inflexibilă, a îngrădit mult dezvoltarea acestora.

Aspecte reglementate

Tocmai una dintre aceste legi a fost modificată acum, cea de organizare a unității, după ani buni în care s-a solicitat acest lucru din partea conducerilor ICDVV sau a forului în subordinea căruia se află, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ (ASAS). Guvernul României a fost chemat să reglementeze următoarele aspecte: precizarea cadrului juridic al institutului; delimitarea și stabilirea patrimoniului; definirea obiectului de activitate în funcție de cerințele socio-economice; identificarea surselor de finanțare a activităților institutului; stabilirea organelor de conducere.

Cadrul juridic și conducere

ICDVV va fi instituție de drept public, cu personalitate juridică, aflată, ca și până acum, în subordinea ASAS. Conducerea va fi exercitată de un consiliu de administrație, din care fac parte în mod obligatoriu câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale și al ASAS și un director general, numit pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o sigură dată, pentru cel mult patru ani. Activitatea științifică este coordonată de un consiliu științific al cărui președinte va face parte implicit din CA-ul institutului.

Ajustarea patrimoniului

Guvernul a admis, în fine, să ajusteze patrimoniul unității conform realității din teren. Astfel, din inventarul ICDVV vor fi scoase clădiri care fie au fost retrocedate, fie sunt în fază avansată de degradare: 6 clădiri și/sau terenuri vor intra definitiv în proprietarea celor care le-au dobândit legal, iar 20 de imobile, inclusiv amenajări, cu o valoare de inventar de 234.731 lei, pot fi valorificate sau casate (dormitoare, instalații de irigat, lucrări de ameliorare ale solului, magazii, grajduri, rezervoare etc.). ICDVV va rămâne cu  30 de bunuri aflate în domeniul public al statului, cu o valoare de inventar de 59 milioane de lei și 3 bunuri din domeniul privat al statului, cu valoare de inventar de 79.033 lei. Dintre acestea, cinci pot fi închiriate (cantină, clădiri).

Problema terenului nu a fost încă rezolvată

În ceea ce privește terenul, într-o notă de fundamentare elaborată de ICDVV și ASAS se arată că în inventarul unității sunt evidențiate 700,78 ha. În realitate, ICDVV deține și folosește 393,7673 ha. Diferența de 306,4044 ha a fost retrocedată prin decizii ale Comisiei Județene de Fond Funciar. Aceste decizii au fost atacate în instanță. Solicitarea adresată Guvernului a fost ca inventarul să se reducă la 393,7673 ha. Executivul a hotărât însă să lase deocamdată în gestiunea institutului întreaga suprafață, urmând ca ea să fie diminuată (sau nu) după definitivarea litigiilor.

Bani de la stat pentru cheltuieli salariale

Cea mai bună veste ține însă de finanțarea institutului. Până acum, aceasta se făcea numai din venituri proprii. De acum înainte însă ICDVV va avea trei surse de finanțare: venituri proprii; subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS; alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin bugetul ASAS, pentru proiecte de interes național strategic de lungă durată și pentru conservarea și valorificarea resurselor genetice vegetale.

ICDVV are voie să desfășoare activități de tip HoReCa

A doua veste bună ține de obiectul de activitate. Hotărârea permite ICDVV și alte activități în afară de cele specifice, lucru care conexează mult mai bine unitatea la economia de piață reală. Printre acestea amintim posibilitatea închirierii (50% din venituri vor fi vărsate la bugetul de stat, iar 50%, în bugetul unității) unor bunuri care până acum s-au degradat din lunga nefolosință. Este și cazul renumitei clădiri cunoscută sub numele de Vila Matac, monument de arhitec­tură aflat în ruină, care ar putea fi pus în circuitul turistic, evident, după renovare. ICDVV va avea apoi voie să desfășoare activități hoteliere și de tip restaurant, care iar ar da utilizare unor clădiri și ar aduce sume importante la buget.

Parteneriate

Ca și până acum, Institutul va desfășura și dezvolta relații științifice internaționale, relații de cooperare și de comerț interior și exterior cu diferite instituții, organizații și operatori economici. Pentru realizarea unor proiecte și lucrări în domeniul agricol, unitatea se poate asocia cu alte entități de cercetare-dezvoltare de interes public și privat, cu instituții de învățământ acreditate și cu operatori economici din țară și din străinătate, dar numai cu avizul ASAS. Formula avantajoasă este că, prin noua lege, s-a deschis orizontul de colaborare cu mediul privat din țară și din străinătate, chestiune destul de limitativă până deunăzi vreme.

Ce spune conducerea ICDVV despre noua lege de funcționare

Ing. dr. Marin Ion, directorul ICDVV, cel care se află, alături de colegii de la ASAS, la originea demersurilor pentru modificările legislative, crede că cel mai important câștig ar fi acordarea subvențiilor de la stat pentru plata salariilor, reglarea inventarului și extinderea obiectului de activitate: „Important este că se rezolvă multe probleme din trecut, de genul bunurilor degradate care vor fi scoase din patrimoniu (acestea încărcau inventarul). A doua modificare ține de obiectul de activitate; faptul că vom avea voie să închiriem clădirile sau că putem activa în domeniul hotelier sau de tip restaurant înseamnă că putem avea altă deschi­dere, posibilități mult mai mari de a da utilizare unor clădiri. În cazul nostru, avem o cantină pe care am folosit-o și până acum pentru diverse evenimente, dar prin noua lege ni se oferă mai multe soluții de a acționa. Apoi avem Vila Matac – celebră printre cunoscători – pe care am putea s-o înscriem în circuitul turistic. Dar cel mai mare câștig este altul: vom primi și noi, în sfârșit, finanțare de la stat! Nu știm când, cât și cum – nici nu ne entuziasmăm foarte tare – dar important este că avem legal posibilitatea de a fi finanțați de la bugetul statului și pentru partea de salarizare, și pentru partea de investiții. Dacă nu se întâmpla acest lucru, sincer, nu știu cât am mai fi rezistat.“

Maria BOGDAN

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească derulează, în prezent, 10 proiecte: 6 în cadrul Planului sectorial MADR-ADER 2020, în două fiind conducător de proiect, iar în 4 partener; 3 în cadrul PNCDI 2-Program 4 Parteneriate, ca partener; unul – COST FA 1303 – ca partener. Despre cele două proiecte în care ICDVV este titular ne-au vorbit dr. biolog Elena Brîndușe - director științific și dr. ing. Marian Ion – directorul general al instituției.

Proiectul 3.2.5. – „Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masa și vin“ are o valoare totală de 1,062 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o perioadă de implementare de patru ani (2015-2018). Acesta se desfășoară în parteneriat cu stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație de la Blaj (Alba), Bujoru (Galați), Iași, Miniș (Arad) și Odobești (Vrancea), filiala SCDVV Pietroasa (Buzău) a USAMV București și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești (Argeș). Detaliile au fost dezvoltate de directorul de proiect, dr. biolog Elena Brîndușe: „Proiectul se înscrie în preocupările actuale la nivel internațional privind evaluarea și valorificarea resurselor genetice. În România, utilizarea resurselor genetice în procesul de ameliorare a sortimentului a condus la obținerea unui material biologic diversificat, reprezentat prin soiuri și selecții clonale cu caracteristici superioare de productivitate și calitate, cu plasticitate ecologică ridicată, cu toleranță sporită la boli și dăunători, cu rezistență crescută la factorii de stress. În ultimii 10 ani, prin efectuarea hibridărilor în cadrul speciei Vitis, s-au obținut elite valoroase, care sunt plantate în câmpuri experimentale. Acestea se află pe rod în diferite stadii, în câmpuri comparative sau de încercare, fiind supuse selecției conservative. Elitele valoroase aflate în câmpurile de concurs vor fi omologate și brevetate ca soiuri.

Completarea fondului de germoplasmă viticolă deținut de partenerii proiectului cu soiuri și selecții clonale din soiurile românești autohtone, realizate în activitatea de ameliorare, diminuează riscul pierderii unor genotipuri din anumite motive (calamități naturale, retrocedări, reorganizarea unităților de cercetare etc.). Aceasta are efect pe termen mediu și lung, prin conservarea genelor de rezistența la factorii biotici și abiotici. Ca finalitate, printre altele, la ICDVV Valea Călugărească se va înființa un câmp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creații) românești obținute în unitățile de cercetare viticolă“. Așadar, ca sinteză, după finalizarea proiectului, toate creațiile românești din ultimii ani se vor regăsi nu doar acolo unde au fost realizate, ci și în colecții de rezervă, pentru a avea siguranța păstrării lor timp îndelungat.

Proiectul 3.3.9. – „Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificate“ se înscrie în preocupările MADR privind necesitatea producerii materialului săditor viticol în vederea satisfacerii cerințelor Programului de reconversie în viticultură pentru perioada 2014-2018 și pentru înființarea plantațiilor viticole după această perioadă. Valoarea proiectului, finanțat de MADR, este de 962.850 lei, cu o perioadă de implementare de patru ani, până în 2018, având ca parteneri unitățile de cercetare de la Blaj, Iași, Minis, Murfatlar (Constanța), Odobești și INCDBH Ștefănești. Directorul de proiect este dr. ing. Marian Ion: „În ultimii 5 ani, în cadrul unităților de cercetare vitivinicole au fost omologate mai multe soiuri și clone. Ele vor fi testate virusologic, prin cele mai moderne metode, urmând să fie introduse în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă. Pornind de la acest nucleu, prin parcurgerea tuturor etapelor specifice diferitelor categorii biologice de material de înmulțire, se evită dispariția naturală sau accidentală a soiurilor autohtone valoroase, se protejează și se promovează în producție noile creații și se pune la dispoziția marilor și micilor producători viticoli un material săditor sănătos, autentic și cu valoare biologică ridicată. Proiectul își propune ca unitățile de cercetare vitivinicolă să dispună de un stoc nucleu (G0) propriu, care să includă toate creațiile biologice valoroase realizate în cadrul unităților respective, pentru a menține valoarea biologică a acestora, prin conservarea lor în câmpuri de germoplasmă viticolă și pentru a putea răspunde prompt solicitărilor pepinieriștilor particulari care doresc să îți înființeze plantații mamă «certificat», cu soiurile și clonele create în cadrul stațiunilor. Din punct de vedere tehnic, proiectul urmărește realizarea bazei tehnice, respectiv a plantațiilor mamă «bază» și «certificat», care să stea la baza producerii materialului săditor viticol în România, în conformitate cu normele europene în domeniu. Înființarea plantațiilor mamă furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi din categoriile «bază» și «certificat» va conduce la creșterea calității și siguranței fitosanitare a materialului de plantare, precum și la evitarea dispariției premature a plantațiilor viticole, ca urmare a infestării cu virusuri sau micoplasme (de exemplu, cancerul bacterian este cel mai dăunător). Pentru obținerea acestui material vor fi parcurse mai multe etape, fiecare cu caracteristicile tehnice și cerințele de calitate specifice, în concordanță cu Ordinul MADR nr. 1267 pe 2005. Obiectivele propuse se vor realiza prin cercetări cu caracter aplicativ care vor viza utilizarea celor mai adecvate soluții tehnologice de multiplicare rapidă a materialului biologic de înmulțire.“

Cunoscându-se faptul că, în prima etapă a reconversiei plantațiilor viticole, au fost multe discuții legate de incapacitatea României de a asigura material săditor, viticultorii aducând butași de oriunde altundeva din Europa, s-ar putea spune că, de aici înainte, stațiunile ori pepinieriștii vor putea asigura material autohton suficient. Iar răspunsul este favorabil, da, România ar putea asigura cantități suficiente, cu condiția ca viticultorul să facă o comandă certă cu un an înainte, fiindcă nimeni nu-și permite să lucreze pe stoc.

Maria BOGDAN

Crearea soiurilor de viţă-de-vie necesită o lungă perioadă de cercetare, de observaţie a comportării surselor de altoi şi portaltoi, apoi studii comparative, încercarea şi înmulţirea clonilor etc.

În primul an se aleg butucii elită în funcţie de observaţiile efectuate în plantaţia-mamă, care trebuie să aibă vârsta mai mare de 20 ani, privind vigoarea, fertilitatea şi starea fitosanitară a butucilor, utilizând o scară de bonitare simplă, stabilită în prealabil, de la 1 la 10.

Pe baza observaţiilor efectuate se realizează o primă selecţie a butucilor elită, cca 10-15, alegerea definitivă a acestora concretizându-se numai după observaţiile şi determinările efectuate la recoltarea strugurilor (producţia/butuc, conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului). Elitele selectate sunt supuse analizei virusologice în vederea depistării infectării cu viruşi prin testul ELISA şi prin indexare.

De la butucii elită aleşi se recoltează, înainte de apariţia gerurilor, un număr cât mai mare de coarde altoi. Acestea se etichetează şi se depozitează peste iarnă în condiţii corespunzătoare păstrării viabilităţii mugurilor de rod până în primăvara anului următor.

În anul doi coardele altoi recoltate de la butucii elită se altoiesc pe un portaltoi recomandat în zonă, utilizând o tehnologie unitară. Butaşii altoiţi sunt apoi forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe, separat pe fiecare clon în parte. La scoaterea din şcoala de viţe descendenţele vegetative (clonii) sunt analizaţi privind: calitatea sudurii la punctul de altoire, lungimea cordiţei, gradul de maturare a lemnului cordiţelor de un an, vigoarea sistemului radicular în ansamblu şi procentul de viţe altoite de calitatea I, după care se face o nouă triere a clonilor, reţinându-se numai clonii valoroşi. De asemenea, în urma rezultatelor analizelor virusologice, realizate între timp, sunt îndepărtaţi clonii care au fost identificaţi ca fiind infectaţi cu virusuri. Se continuă totodată şi observaţiile asupra butucilor elită din plantaţia mamă, efectuându-se aceleaşi observaţii ca şi în primul an, pentru a stabili dacă elitele alese şi-au păstrat însuşirile anterioare pentru care au fost selectate.

În cel de-al treilea an, cei mai valoroşi cloni sub aspect productiv şi calitativ, liberi de virusuri şi alte fitoplasmoze, sunt plantaţi în câmpul comparativ de cloni, fiecare clon într-o parcelă de formă alungită, unde rămân până la finalizarea testării lor pe parcele mai mari în câmpul de încercare a clonilor. Fiecare parcelă trebuie să cuprindă acelaşi număr de plante (minimum 20 viţe/clon), pentru a garanta o corectă comparare a clonilor.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie se efectuează, pe durata a minimum 3 ani, următoarele observaţii: procentul de goluri apărute, vigoarea de creştere apreciată după lungimea lăstarului principal măsurată la fenofaza maturării strugurilor, maturarea lemnului coardelor de un an, uniformitatea de ansamblu a plantelor şi starea lor fitosanitară.

În anii patru – şase şi chiar şapte se realizează forma de conducere a butucilor în câmpul comparativ. Pe tot parcursul existenţei sale în câmpul comparativ se aplică un sistem agrofitotehnic specific zonei şi la un nivel superior, astfel încât butucii de viţă-de-vie să fie cât mai uniform dezvoltaţi.

Se continuă efectuarea observaţiilor şi determinărilor realizate în anul III. Începând cu anul V, când practic toţi butucii încep să rodească, se fac şi determinări privind producţia de struguri/butuc, conţinutul mustului în zahăr şi acidi­tatea acestuia.

În baza observaţiilor şi determinărilor realizate se efectuează o nouă selecţie a clonilor, fiind reţinuţi numai clonii valoroşi. De la aceşti cloni se aleg toamna coarde altoi, separat pe fiecare clon în parte, care se păstrează în mod corespunzător pentru a nu fi afectată viabilitatea mugurilor de rod.

În paralel se recoltează coarde altoi şi din plantaţia-mamă, pentru înmulţirea materialului iniţial care va servi drept martor în câmpul de încercare.

În anul şapte şi opt coardele altoi recoltate de la cei mai valoroşi cloni şi de la materialul iniţial din plantaţia-mamă se altoiesc în primăvară pe doi portaltoi recomandaţi în zonă. Butaşii altoiţi sunt forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe. Se altoieşte suficient material astfel încât să rezulte cel puţin 100 viţe altoite/clon/portaltoi.

În anii opt – treisprezece, cu viţele obţinute în şcoala de viţe se înfiinţează câmpul de încercare a clonilor. Pentru a avea o garanţie asupra valorii clonilor selectaţi, în câmpul de încercare trebuie să existe un număr egal şi cât mai mare de plante pentru fiecare clon – cel puţin 200 viţe/clon, respectiv câte 100 viţe pentru fiecare port­altoi. Este indicat ca plantarea clonilor şi martorului să se realizeze în parcele separate în minimum 3 repetiţii. În câmpul de încercare se aplică tehnologia de cultură specifică zonei şi la un nivel superior, astfel încât să se asigure o dezvoltare uniformă a butucilor.

Clonii promovaţi în câmpul de încercare sunt testaţi timp de 3 ani de rodire normală (de regulă anii 3, 4 şi 5 de la înfiinţarea câmpului de încercare), fiind comparaţi cu martorul reprezentat de soiul populaţie. Se fac observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea acesteia, vigoarea butucilor exprimată prin cantitatea de lemn eliminat la tăierea în uscat, rezistenţa la boli, ger şi secetă. În cazul soiurilor pentru struguri de vin se efectuează cel puţin două microvinificări, separat pe fiecare clon în parte, şi se determină însuşirile chimice şi organoleptice ale vinurilor obţinute.

În toată această perioadă se continuă observaţiile şi determinările efectuate asupra clonilor selectaţi aflaţi în câmpul comparativ pentru a putea avea o imagine de ansamblu cât mai precisă privind calităţile acestora. Datele obţinute pe tot parcursul acestor ani sunt centralizate şi interpretate, întocmindu-se dosarul de omologare a clonilor care s-au dovedit a fi cei mai valoroşi

Începând cu cel de-al unsprezecelea an se efectuează şi vizite de preomologare în câmpul de încercare a clonilor din partea inspectorilor ISTIS.

Anul XIII (XIV). Depunerea la ISTIS a dosarului de omologare a clonului şi omologarea acestuia.

Notă: Mărimea strugurelui, a bobului ca şi uniformitatea acestora interesează în mod special soiurile pentru masă, la fel şi consistenţa miezului şi culoarea uniformă a epidermei.

ICDVV Valea Călugărească

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti