reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Soiuri românești de struguri cu faimă internațională

În arhivele sale, România a înscris, de-a lungul timpului, 98 de soiuri de viță-de-vie (60 pentru vinuri roșii și 30 pentru vinuri albe) cultivate din cele mai vechi timpuri și asimilate, create de țăranul român și, de vreun secol, de specialiști. Mare parte dintre ele au dispărut între timp. Astăzi se păstrează în cultură o rezervă de soiuri foarte valoroasă: Băbească neagră, Busuioacă de Bohotin, Crâmpoșie, Fetească neagră, albă și regală, Frâncușă, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Zghihara de Huși, Șarba, Tămâioasă românească și altele.

Fetească Albă

Cultivat cu mult înainte de apariția filoxeriei, denumit și Leanka, Poama fetei, Păsărească albă sau Mädchentraube în Germania, soiul Fetească albă este cel mai răspândit în țara noastră, fiind cultivat cu rezultate foarte bune, grație adaptabilității sporite, în Translvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. Se găsește, de asemenea, în cultură în Republica Moldova, Ungaria și Germania. Strugurii sunt de mărime medie, tronconici, mai rar aripați, cu boabe rotunde de mărime medie spre mică, de culoare galben-verzui și cu punct pistilar vizibil. Producția la hectar variază între 7-9 tone, aceasta putând fi și mai mare, dar în detrimentul calității. Vinurile albe se remarcă prin finețe și echilibru, au potențial de învechire; gustativ capătă arome de citrice, floare de tei, flori de câmp, fân sau caisă coaptă.

Crâmpoșie

Denumit și Cârlogancă sau Băldoaie (Oltenia) ori Ciolan (Muntenia), soiul Crâmpoșie are un trecut necunoscut în totalitate, cultivat în special în podgoriile Dealu Mare (Prahova și Buzău) și Drăgășani (Vâlcea). În 1972, un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani a obținut varianta selecționată, utilizată astăzi în cultură, care asigură producții de 7-10 tone/ha, mai mare (15 tone) în anii favorabili. Vinul obținut din acest soi este sec, alb, cu tărie alcoolică moderată; se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și de vită ori poate fi servit între mese, ca aperitiv. Boabele mari și crocante fac ca soiul să fie utilizat și ca strugure de masă.

Tămâioasă românească

Soiul, cultivat în toată Europa și cunoscut sub numele de Muscat în Franța, Muscadel în Spania, Muskuty în Grecia, este cunoscut de atâta vreme în România încât este considerat autohton. Se pare însă că ar avea rădăcini pe undeva prin Grecia. La noi se cultivă în podgoriile din Oltenia, Muntenia și Moldova, o faimă deosebită căpătând vinurile obținute din Tămâioasă de Cotnari. Este un soi de vigoare mijlocie, cu strugurii de 16-20 cm lungime, boabe sferice, verde-gălbui, cu nuanțe ruginii pe partea însorită la coacere. Producția curentă este de 5-8 tone/ha, mai mare, până la 10-14 tone/ha, în anii cu favorabilitate maximă. Produce vinuri superioare, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de an.

Busuioacă de Bohotin

Este cunoscut și sub numele de Tămâioasă de Moldova sau de Bohotin ori ca Muscat violet în Rusia, Franța, Germania sau Italia. Deșii unii susțin că ar avea origini prin Franța, românii i-au atribuit certificatul de naștere în satul Bohotin (comuna Răducăneni) din Iași. În 1936 vinul i-a fost prezentat chiar regelui Carol al II-lea care, fermecat de gustul licorii, a spus o vorbă devenită legendară: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie.“ Cele mai bune vinuri din acest soi se obțin în podgoriile din sudul Iașiului, Huși (Vaslui) și Dealu Mare. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe îndesate și turtite în ciorchine, de culoare violet închis, cu gust tămâios intens. Producția este de 6-8 tone/ha. Vinul are parfum, gust deosebit, fiind de culoare rubinie, dulce sau demidulce.

Fetească neagră

Soi autentic românesc, cunoscut din timpuri străvechi sub numele de Poama fetei, Coada rândunicii, Păsărească neagră, Feteasca neagră produce un vin roze sau roșu superior, catifelat, fin echilibrat. Se cultivă aproape exclusiv în România și Republica Moldova, dând rezultate bune mai ales în nordul țării, dar și la Ștefănești și Dealu Mare. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, biaripați, iar boabele intens pruinate sunt mijlocii, sferice, așezate dens, de culoare violaceu închis. Producția este de 7-8 tone/ha.

Băbească Neagră

Este un soi exclusiv românesc, ale cărui origini se duc prin perioada geto-dacică, dar în prezent este atribuit Nicoreștiului (Galați). Este cunoscut și sub numele de Crăcană – la Odobești, Rară neagră – la Chișinău și în general în Republica Moldova, Căldărușă – la Iași, Rășchirată, Crăcănată, Neagră băbească – în sudul țării. Este cultivat cu rezultate excelente în podgoriile Nicorești, Odobești, Cotești, Panciu și Purcari, în Moldova de peste Prut. Strugurii sunt rămuroși, cu boabe de mărime mijlocie, rotunde, puțin turtite, de culoare neagră-albăstruie, cu o productivitate de 8 tone/ha. Vinurile roșii sunt ușoare, mai puțin extractive, iar soiul se pretează pentru produția unor vinuri spumante roze și roșii, unice ca gust și aromă.

Mai multe despre subiect într-un viitor număr al revistei Lumea Satului.

Maria BOGDAN

Vin rosé pentru fițe sau Fetească Neagră pentru savoare?

Probabil că v-ați bucurat de cele mai alese preparate, de cele mai bogate arome ale vinurilor la mesele de Sărbători. Sper să fi fost o binecuvântare atât momentele de pregătire a surprizelor, cât și apropierea de cei dragi. Pentru că în această perioadă vinul a fost vedetă și a curs în pahare din belșug, ca o încununare a recoltelor strânse peste an, vă propun un scurt interviu cu somelierul Ionuț Vrănescu. Mi-am dorit să aflu ce ar fi de dorit să consumăm la mesele festive, când și cu ce să însoțim băuturile alcoolice, dar și care sunt tendințele românilor în materie de preferințe.

– Ce recomandări faceți când este vorba de alegerea vinului potrivit pentru o masă festivă și asocierea lui cu mâncarea?

– Este o discuție mai amplă asocierea vinului cu preparatele culinare. Nu este neapărat un lucru simplu. Având în vedere că suntem în anotimpul rece și majoritatea românilor pun pe masă în această perioadă preparate mai grele, făcute în casă, vorbim de tobă, cârnați, caltaboși, deci carne în principiu, recomandat ar fi un vin roșu. Deși gustările sunt de obicei însoțite de un vin alb, de data aceasta, dacă avem pe masă produse tradiționale, afumate, merge și un vin roșu. Dacă începem masa cu un vin alb, ar fi de preferat să fie un vin tânăr, proaspăt, cu aciditate foarte bună, cum ar fi o Fetească Albă vinificată în sec de la Cotnari.

– Dacă vorbim de fel principal, ce ar trebui să alegem?

– De regulă avem de-a face cu carnea roșie și atunci potrivit ar fi o Fetească Neagră, un soi tradițional românesc. Este bine ca românii să-și păstreze valorile și să aleagă vinuri și soiuri autohtone.

Ionut Vranescu somelier

– La desert?

– Preparatele dulci pot fi însoțite de o Grasă de Cotnari, de exemplu, vinificată în demidulce sau dulce mai ales dacă avem plăcinte făcute în casă, torturi sau clătite.

– Atunci când suntem invitați la o petrecere, ce băutură ar fi potrivit să cumpărăm gazdei?

– Dacă cunoaștem îndeaproape gazda și credem că va pune vinul acela la păstrat și nu îl va consuma foarte repede recomand un vin roșu, cu potențial de învechire, adică un vin care a avut contact cu lemnul, care să fi fost maturat în butoi de stejar. Și pentru că tot am amintit de casa Cotnari, am putea alege Feteasca Neagră care este maturată în butoi de stejar și rezistă cu ușurință câțiva ani, deci este potrivit ca amintire. Putem cumpăra vinuri din anul 2016 sau din anul precedent dacă vorbim de vinuri roșii, iar dacă ne gândim la vinuri albe, în materie de achiziții e mai bine să ne concentrăm pe vinurile albe sau rosé, tinere și proaspete, cu mențiunea de a fi consumate cât mai curând.

Colocviu la Moscova

– Ce facem cu țuica, pălinca, tăriile? Ele își găsesc locul la masă? De cele mai multe ori sunt servite la deschiderea mesei, este un obicei bun?

– Somelierii au o altă regulă. Dar trebuie să spun că și noi ne abatem uneori de la aceasta, dar regulile sunt făcute pentru a fi încălcate... Pe român se pare că nu îl putem dezvăța de țuiculița, vișinata de dinainte de masă. Noi spunem că aceste băuturi ne creează poftă de mâncare. De fapt, se întâmplă altceva. La nivelul stomacului se produce o microsângerare pe care noi o percepem ca fiind poftă de mâncare. Nu este indicat să bem tărie înainte de masă, ci dimpotrivă ar fi de preferat să fie băută la sfârșitul mesei, ca digestiv. După multă mâncare un digestiv așază bine preparatele.

– Ce trenduri sunt în acest moment pe piață? Către ce se orientează lumea mai mult?

– Vinurile rosé înregistrează o mare creștere, acum este foarte trendy să consumi rosé la terasă, la club, la piscină. Avem pe piață soiuri tradiționale foarte bune la rosé, cum ar fi Busuioaca de Bohotin. Ca trenduri, dacă până acum consumatorul român mergea spre Cabernet Sovenion sau Merlot, astăzi Feteasca Neagră este la mare căutare. Plus că tehnicile de vinificare și vinurile nu mai sunt așa cum s-au obișnuit românii. Avem tehnologie și vinurile au căpătat alte valențe. Românii nu mai consumă atât de mult vinurile demidulci sau dulci cum era odinioară. Tendința este spre vinul sec, spre soiurile românești. Se caută foarte mult soiurile autohtone, cum sunt Albă, Grasă, Crâmpoșie, Șarbă, soiuri pe care unii poate le-au uitat, dar care revin în atenția publicului.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 52-53

Abonează-te la acest feed RSS