cemrom iulie 2018
update 14 Dec 2018

Vinurile de ieri și de azi ale Cramei Hermeziu

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Din programul evenimentelor AGRALIM: Studiu de caz - Complex Domeniile Lungu

Vineri, 21 septembrie, organizatorii AGRALIM au pregătit un studiu de caz aplicat „Complex Domeniile Lungu – model de succes în agricultură integrată și industria vinului”.

Începând cu ora 14.30, după finalizarea Întâlnirii crescătorilor de animale de rasă din regiunea de Nord Est (eveniment organizat în intervalul orar 12.00 – 14.00), partenerii, expozanții și vizitatorii sunt invitați la Domeniile Lungu, pentru a vedea „live” un model de succes de agricultură integrată din România.

Timp de 4 ore, în intervalul orar 15.00 -19.00, publicul va fi face turul ghidat al Domeniilor, avandu-l ca și ghid pe domnul inginer Vasile Lungu, fondatorul grupului, unul dintre cei mai importanți fermieri din regiune dar și din țară. Vor fi vizitate: Crama Hermeziu și plantațiile de vie, cultura de camp, ferma de animale și silozurile de depozitare. Evenimentul se va încheia cu o cină tradițională organizată La Domenii.

Condițiile de participare la eveniment vor fi făcute publice în următoarele zile.

Grupul de firme DOMENIILE LUNGU aduce o contribuție importantă în domeniul agricol românesc, având în componență 5 societăți comerciale cu capital integral privat. Înființată în 2001, ferma de la Bivolari se întinde astăzi pe o suprafață de 2000 ha susținând activități în 5 domenii principale: viticultură, agricultură, zootehnie, horticultură și turism.

Misiunea grupului de firme constă în utilizarea atentă și responsabilă a capitalului de lucru, prin folosirea de tehnologii performante și îmbunătățirea continuă a metodelor de cultivare, recoltare, prelucrare și depozitare, obținând astfel produse de calitate la nivel național și european.

DOMENIILE LUNGU înseamnă natură, prospețime, tradiție românească, îmbinate cu tehnologia avansată, viziuni europene și certificări de calitate.

Înregistrarea pentru vizitarea Târgului AGRALIM, se poate realiza online până Duminică 16 septembrie, ora 24.00. După această dată, accesul la eveniment se poate realiza doar pe baza biletului de intrare, achiziționat de la casa de bilete din cadrul expoziției, 8 lei / zi / persoană sau pe baza invitației de vizitare primite de la organizator sau parteneri.

Tăierea viței-de-vie pe Domeniile Lungu

Grupul de firme Domeniile Lungu aduce o contribuție importantă în domeniul agricol românesc din regiunea de NE a Moldovei, având în componență cinci societăți comerciale cu capital integral privat. La Agro Industrial Ceres SRL din comuna Bivolari, județul Iași, am poposit și noi pentru a ni se explica cum se fac tăierile pe cele 155 de ha plantate cu viță-de-vie.

155 ha de viță-de-vie lucrate în două luni

Într-una dintre acele zile posomorâte de primăvară, pe o ploaie mocănească am ajuns în cele din urmă la Bivolari, în județul Iași, pentru a ne întâlni cu inginerul viticol Teliban Mihai Adrian și a afla arta care stă la baza creării acestui imperiu viticol de pe Domeniile Lungu: „Noi dispunem de 155 ha de viță-de-vie, din care 10 ha sunt struguri de masă, iar celelalte hectare sunt soiuri pentru vin. Astfel, avem Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, iar pe suprafețe mai mici avem Fetească Albă și Fetească Regală.“

Înainte de a ne apuca de tăiatul la vie, inginerul ne sfătuiește să ținem cont de „vremea de afară, cu toate că tăierile se pot face de la căderea frunzelor, respectiv de la intrarea viței-de-vie în repaus până la dezmugurit. Recomand să se înceapă după data de 15 ianuarie. Noi, care avem suprafețe mari, începem mult mai devreme ca să reușim să terminăm lucrările la timp, deoarece după această lucrare mai urmează și revizuitul, legatul coardelor, scosul coardelor ș.a. Dacă ne referim doar la tăiere, la suprafața pe care o avem, în maximum două luni sfârșim această lucrare.

În funcție de tipul de tăiere, trebuie să urmărim să aducem butucul la forma finală, iar tăierile de rodire țin strict doar de acest aspect, în funcție de soi. În plantație tăiem pe cordon unilateral, doar în cepi la doi ochi și doar la soiul Fetească neagră îl tăiem în cep-cordiță la șase ochi.“

Cu privire la conducerea coardelor, această lucrare se face când ai coardă lungă sau la soiurile de masă deoarece acolo se impune acest tip de lucrare: „În schimb, noi nu facem astfel de lucrare pentru că formăm butucul și rezervăm doi cepi, iar pe aceștia nu ai cum să îi legi“, ne-a precizat inginerul.

După un control al viabilității mugurilor, prin tăiere se urmăresc: formarea tipului de tăiere dorit și menținerea acestuia pe întreaga perioadă de exploatare a plantației; corelarea proceselor de creștere cu cele de fructificare; îndepărtarea de pe butuc a elementelor de prisos, prin care se facilitează executarea celorlaltor lucrări de îngrijire; obținerea pe același butuc atât a lemnului de rod necesar pentru obținerea producției, cât și a elementelor de înlocuire necesare formării lemnului de rod pentru anul următor; îmbunătățirea recoltei de struguri din punct de vedere cantitativ, calitativ și al constantei timp.

Cepi la doi ochi sau cep-cordiță la șase ochi

Tăierile de formare se execută în primii ani după plantare și au drept scop formarea părților componente ale butucului, astfel încât butucii să intre la timp pe rod. În acest sens, inginerul viticol și-a pus pus foarfeca în acțiune și a început să ne arate secretele unui tăiat corect și productiv: „La noi în fermă, în anul doi, din coardele plecate din butuc s-a rezervat un cep de doi ochi și un cep de 1 ochi, urmând ca după pornirea în vegetație să rezervăm doi lăstari pe care să-i palisăm de tutore. În anul trei, din cei doi lăstari lăsați în anul anterior, rezervăm unul mai bine poziționat pentru formarea atât a tulpinilor, cât și a cordonului, bineînțeles unde ne permite, iar celălalt îi scurtăm la cep de un ochi. În anul patru, din coardele plecate în anul anterior, cu excepția celor de pe tulpină care au fost îndepărtate, se scurtează la cepi de doi ochi, dar nu mai deși de 10 cm unul față de celălalt. La soiul Fetească Neagră tăierea de formare se încheie în anul cinci, când se urmărește formarea a 5-6 verigi de rod cu cepi de doi ochi și cordiță de șase ochi.“

Tăierile de formare și rolul lor

La executarea tăierilor trebuie să se țină cont de o serie de principii teoretice care derivă din particularitățile biologice ale viței-de-vie: rodește pe coarde de un an, pe lemn de doi ani, dar și pe copili viguroși, cu excepția hibrizilor direct producători. Coardele cele mai fertile sunt cele cu diametrul cuprins între 7-14 mm, în timp ce coardele subdimensionate (firave) și cele supradimensionate (buioace) au o fertilitate mai scăzută.

Vița-de-vie are tendința de a se degarnisi la bază, formând creșteri vegetative la extremitatea brațelor sau a cordoanelor. Și, nu în ultimul rând, trebuie să se știe că epoca tăierilor se face de la căderea frunzelor până la reluarea vegetației în primăvară (fenofaza plânsului), iar stabilirea corectă a momentului se realizează în funcție de zona de cultură, forma de cultură, relieful terenului și de rezistența la ger a solului respectiv. Este de dorit ca executarea tăierilor să se facă spre sfârșitul iernii, începutul primăverii, când nu mai sunt pericole ca temperaturile să scadă sub -15°C -17°C, cu excepția situației în care există plantații mari sau cu forță de muncă insuficientă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS