reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Afacere unică în Regiunea Moldovei . Un ieșean produce microplante la Cotnari

Tânărul Andrei Băeanu a avut un vis, iar acum culege roadele. A investit o sumă modică de 5.000 de euro în creșterea microplantelor, iar afacerea este una de succes.

„Cultivăm 10-15 varietăți de microplante“

„Momentan mă ocup de cultivarea microplantelor în Cotnari, județul Iași. Afacerea am pornit-o în anul 2021, în pandemie. Am vrut un business, o miniafacere dacă pot să o numesc așa, cu microplante pentru simplul motiv că a necesitat o investiție inițială relativ mică, undeva în jur de 5.000 de euro. Am avut nevoie de un spațiu redus de doar de 12 mp, iar acesta a fost un alt avantaj pentru care am ales acest tip de business.

Microgreens este denumirea în engleză a microplantelor. De fapt, acestea au fost descoperite și folosite în America, între anii 1980-1990, de către bucătarii-șefi pentru realizarea decorului și aranjamentului farfuriilor. Ulterior, s-a descoperit că aceste plăntuțe sunt pline de nutrienți și, ca urmare, au calități nutritive mult mai mari decât surorile lor, legumele mature“, adaugă ieșeanul.

Pentru tânărul antreprenor piața de desfacere o reprezintă HoReCa, mai exact restaurantele din zona Iașului. „Încercăm să vindem și către persoane fizice, doar că nu știu foarte multe despre microplante sau care sunt avantajele acestora. Noi cultivăm 10-15 varietăți de microplante. Aici avem doar 4 varietăți, cele mai cerute de către clienții noștri, respectiv mazăre, trei feluri de ridiche și floarea-soarelui care este cea mai îndrăgită de copii și de către noi“, mai spune Andrei.

Semințe pe pat de iută în sistem de creștere vertical

Ciclul de producție al unei microplante variază între 7 și 14 zile, iar în fiecare săptămână antreprenorul produce 2.200 de păhărele.

„Așa cum am zis, noi am început cu 5.000-6.000 de euro, alocați sistemului de creștere vertical, dezumidificatorului, aerului condiționat.

Am achiziționat un dezumidificator pentru că temperatura și umiditatea trebuie să fie controlate. Umiditatea trebuie să fie undeva între 50-60%, să nu existe riscul de mucegai sau să putrezească plantele pentru că este o densitate destul de mare. Temperatura optimă este în jur de 20-24 de grade Celsius, cel mult.

Sistemul nostru vertical funcționează foarte simplu. În aceste pahare punem la germinat sămânța pe un pat de iută care imită pământul.

De ce folosim pat de iută? Cultivarea în interior este mult mai curată și nu riscăm să aducem alte microorganisme.

Punem semințele peste patul de iută, le udăm regulat, timp de 5-6 zile. După 7 zile le scoatem la lumină, unde stau între 3 și 5 zile, depinde de cât vrem noi să crească și lucrul acesta îl controlăm atât din lumină, cât și din temperatură.“

Producătorul ieșean adaugă faptul că sistemul este unul automat de lumini, ventilație și apă, acestea fiind controlate direct de pe telefon.

microplante

„Atât distribuirea luminii, cât și udarea microplantelor se face în tăvi inundabile, ca atare nu trebuie să udăm fiecare ghiveci în parte. Se udă toate odată, apa se scurge înapoi în bazin și astfel reușim să folosim cu 90% mai puțină apă necesară creșterii microplantelor, în comparație cu o legumă convențională pe care o creștem în câmp sau în solarii.“


„O caserolă de patru pahare sau un păhărel de microplante costă de la 5 lei la 6 lei, în funcție de varietate. Noi cultivăm în momentul acesta și amarant, o microplantă arătoasă care este folosită în principal de bucătarii-șefi pentru a decora farfuriile.“ – Andrei Băeanu

„Noi, fermierii, producem hrană pentru generațiile viitoare, de aceea avem nevoie de inovare. Tinerii din ziua de azi au șansa să inoveze în agricultură, ceea ce se întâmplă acum. Ca exemplu aș da agricultura verticală pe care o practicăm pe o scară destul de mică cu microplantele. Potențial este... S-au schimbat și se vor schimba multe în agricultura convențională, terenul este din ce în ce mai mic și atunci trebuie să valorificăm suprafețe mici, cu resurse cât se poate de puține și să producem la maximum. Horticultura, agricultura sunt, cu siguranță, domenii de viitor.“ – Andrei Băeanu


Beatrice Alexandra MODIGA

La Cotnari s-au plantat peste 70 ha prin proiecte de reconversie

Compania Cotnari este inima podgoriei cu același nume din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru vița-de-vie și rodul ei a făcut ca cei de aici să prețuiască fiecare boabă purtătoare de soare. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense, iar grija permanentă pentru cele peste 1.800 de hectare cu plantații de vie se manifestă prin lucrări agricole performante, ne spune Remus Deleanu, directorul consiliului de administrație.

Întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone

„Cotnari este o cramă cu vechime pe piața din România, vinurile produse aici să știți că sunt printre alegerile clienților, iar unul dintre motive este fidelitatea reprezentanților pentru soiurile românești“, ne-a spus Remus Deleanu în timpul vizitei pe care am făcut-o în luna septembrie, atunci când se culegeau strugurii. „Campania de recoltare s-a făcut în plină forță până la finalul lunii octombrie. Avem o suprafață de aproximativ 1.800 ha de viță-de-vie, iar recoltarea se face atât manual, cât și mecanizat, cu patru combine de recoltare, cu peste 800 de lucrători sezonieri, în fiecare zi. Anul acesta a fost o recoltă extraordinar de bună.“

O particularitate la Cotnari este faptul că întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone, românești, mai adaugă antreprenorul. „Practic, suntem singura mare companie din România care are doar soiuri românești. Când spun soiuri românești vorbesc de vinuri albe, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Fetească Albă și Frâncușă, vorbim de soiuri rosé, de Busuioacă și roșu, Fetească Neagră. Lumea ne percepea înainte ca producător de vinuri demidulci, vorbim de soiuri clasice. Însă, având în vedere tendința actuală, am vrut să fim pe val, am dezvoltat un nou brand pe Casa de Vinuri Cotnari, brand care a reușit să vinifice din soiurile tradiționale și să producă vinuri demiseci, vinuri seci, astfel încât să putem satisface și tendințele de piață, și cerințele celor mai pretențioși consumatori.“

În acest an la Cotnari s-au plantat peste 70 ha, prin proiecte de reconversie. „Din suprafața totală de 1.800 ha, am început în anul 2006 cu proiectul de reconvesie, și ușor-ușor am schimbat și am modernizat suprafețe, astfel încât în momentul de faţă cred că avem mai puțin de 200 ha din plantațiile vechi pe care le aveam înainte de privatizare. Mecanizarea cred că este o necesitate până la urmă. Trebuie să fim realiști, lucrările mecanizate vor fi viitorul. Plantațiile făcute pe conversie au fost pregătite încă de la început pentru lucrări mecanizate. De la an la an, în funcţie de dificultățile pe care le vom întâmpina cu forța de muncă, ne vom orienta și mai mult către partea de mecanizare.“

Noi sortimente de vinuri cu vinificare în sec

În ceea ce privește vinurile noi, reprezentanții companiei au venit cu idei de actualitate:

„Gândiți-vă că înainte nu erau soiuri rosé sau roșii, nu erau vinuri seci, nu era Grasa vinificată în sec, nu era Busuioacă vinificată în sec, toată lumea știa că Busuioaca este un vin demidulce, noi am fost primii care au făcut vinificarea în sec, am venit cu ideea de spumante, am văzut că este o nișă de piață destul de interesantă, pe care vrem să o exploatăm și am dori să fim printre cei care încep și produc vinuri spumante la un raport preț-calitate foarte bun“, a specificat Remus Deleanu, director consiliu de administrație.

Specialiștii combinatului companiei Cotnari se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii ani două noi soiuri de viță-de-vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului. În prezent aici se cercetează și alte vițe-de-vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. „Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca Cotnari, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956.“


Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.


Beatrice Alexandra MODIGA

MoldoVia - Vin şi Flori de Sânziene la Iași

La finele lunii iunie, a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului MoldoVia – Vin şi Flori de Sânziene, organizat de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi, în curtea interioară a instituției. Evenimentul a făcut parte dintr-un proiect mai amplu şi continuă misiunea de a promova vinurile de calitate din zona Moldovei.

Producem local, consumăm local…

În cadrul evenimentului au avut loc sesiuni de prezentări şi degustări de vinuri ale producătorilor prezenţi la eveniment, și anume: Crama Hermeziu, Cotnari, Casa de Vinuri Cotnari, Agroindustriala Bucium, Strunga Winery, Crama Gramma, Casa de vinuri Vărzari, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi și Crama Avereşti. Astfel, cei prezenți au avut ocazia să deguste vinuri locale, să cunoască oamenii care le produc şi podgoriile din care provin, ne spune Laurențiu Precup, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului (DAJ) Iași. „Suntem la a II-a ediție a MoldoVia, prima ediție, tot în acest an, având loc la Cabana Vânătorească. Scopul evenimentului este atât promovarea producătorilor locali, cât și a sortimentelor de vin, produse în județul Iași, din podgoriile Iașului“, a precizat Laurențiu Precup, director DAJ Iași.

Golia, mândria SCDVV Iași

targ Iasi 3

În cadrul eveniment l-am întâlnit pe Sorin Muchie, inginer tehnolog la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Iași, care ne-a vorbit despre stațiune și sortimentele de vinuri cu care a venit la degustare. „Stațiunea a fost înființată în anul 1957, ca o necesitate pentru a ajuta agricultura și în special vinificația și viticultura din zona Moldovei. Avem o suprafață de 70 ha cu soiuri albe românești autohtone și soiuri internaționale, dar și soiuri roșii, soiuri românești: Fetească Albă, Fetească Regală; soiuri tradiționale: Sauvignon Blanc, Riesling de Rin, Merlot și Fetească Neagră. La acest eveniment am venit cu patru soiuri de vin: Oscat Ottonel, recoltat în 2018, un soi de vin roșu 2014, un vin rosé din Merlot 2018; vedeta acestui stand este Golia, care a fost medaliat cu aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București. Acesta este un vin produs dintr-un soi creat, de către cercetătorii noștri, în anul 1999, brevetat în anul 2004, un soi semiaromat și un vin foarte plăcut“, a precizat Sorin Muchie, inginer tehnolog la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iași.

Reveria, vinul care aduce bucurie tuturor

targ Iasi 2

De la Georgiana Acasandrei aflăm despre Crama Strunga, o cramă nouă, tânără, cu vinuri fresh și podgorii de 85 ha. „Ne-am lansat anul trecut și avem etichetele care spun povestea locului. Avem Fetească Albă Chardonnay și Muscat Ottonel pe vinuri albe; pe rosé, Busuioacă de Bohotin și o Fetească Neagră vinificată rosé. Vedeta evenimentului este Reveria; acesta este cel mai nou vin al nostru, o Fetească Neagră rosé, care are o sticlă nouă, elegantă. Noi spunem că este vinul care aduce bucurie tuturor“, a precizat Georgiana Acasandrei de la Crama Strunga.

„Domnișoara blondă“, „Domnișoara brunetă“ și „Prințesa rosé“

Ilie Ciomaga este oenologul societății Agroindustriala Bucium SA, iar la eveniment ne-a vorbit despre istoria celei mai cunoscute societăți vitivinicole din România din Zona Moldovei, dar ne-a lăsat să degustăm și cele mai reprezentative sortimentele de vinuri. „Societatea Bucim a fost înființată în 1949, prin comasarea a patru proprietăți din cele șapte coline ale Iașului, vorbim de Tomești, Bucium, Pietrăria și Vișani. Suprafața podgoriei în ’89 era undeva la 1.000 ha de viță-de-vie, 600 ha de pomi fructiferi și două ferme zootehnice, dar din păcate și pentru noi, trecerea de la cooperativă de stat a făcut ca 90% din terenuri să fie retrocedate. În schimb, noi ne-am reorientat spre zona aceasta a Bohotinului și astfel am venit cu Busuioaca de Bohotin, gama Fresca. Tot la Bucium, în sala de degustare unicat în România se găsesc Fetească Albă și Fetească Neagră, iar nouă cu drag ne place să le spunem „Domnișoara blondă“ și „Domnișoara brunetă“ a vinului de Iași; din urmă vine foarte tare și Busuioaca de Bohotin, „Prințesa rosé“ a vinului de Moldova. O altă gamă este Poem deoarece un pahar cu vin are o poveste a sa, poemul său. Poem este o gamă de trei vinuri baricate: Fetească Neagră, un capaj de Merlot și Cabernet și un cupaj de Merlot Cabernet și Fetească Neagră, vinuri baricade, de o înaltă eleganță și tipice zonei Bohotinului. Avem marcă înregistrată Bohotin, Domeniul Bohotin și, bineînțeles, DOC Bohotin, pentru deosebita Busuioacă de Bohotin, care reprezintă zona, dar și Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot“, a adăugat Ilie Ciomaga, oenologul societății Agroindustriala Bucium S.A.

Frâncușă, un vin sec reprezentativ pentru zona Cotnari

targ Iasi 4

Cătălin Vărzari este un mic proprietar de vii în localitatea Cotnari, județul Iași. Acesta are o podgorie de aproximativ 50 ha, împărțită în două societăți, una este a lui, cealaltă a tatălui său, cu șapte sortimente de vinuri albe, cele patru de bază de Cotnari: Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Frâncușă și o Fetească Albă, dar și trei internaționale: Muscat Ottonel, Chardonnay și Sauvignon Blanc. „Vedeta evenimentului este o Frâncușă din 2018, un vin sec reprezentativ pentru zona Cotnari, care provine și se cultivă doar în podgoria Cotnari. Alte sortimente sunt Sauvignon Blanc demisec și un vin demisec obținut din combinarea a trei soiuri: Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel și Tămâioasă Românească“, a conchis Cătălin Vărzaru, de la Crama Vărzari din Cotnari.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cotnari, o așezare a răzeșilor și patria vinului

Când auzim rostindu-se cuvântul Cotnari, imediat ne gândim la licoarea bahică și poate mai apoi la comuna cu același nume care are o istorie aparte. Chiar și scriitorii au consemnat în diferite opere importanța acestei zone, iar Păstorel Teodoreanu se întreba, retoric: „Ce-ar fi pământul fără soare/ Şi bucătarul fără har,/ Literatura, fără sare,/ Moldova, fără de Cotnar?“. Trecutul glorios impune prezentului constanță și viitorului responsabilitate pentru ca aceste aprecieri să rămână vii și peste ani, așa cum secole de-a rândul toți românii au auzit de așezarea și podgoriile de pe malul Bahluiului.

Vestigii din secolul III-IV î.e.n

Situată la 44 de kilometri de Iași, comuna Cotnari este renumită în întreaga țară și chiar și peste hotare mai ales datorită podgoriei atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Însă vestigiile arată faptul că istoria așezării este cu mult mai veche, dovadă fiind situl Cătălina, așezare geto-dacică care datează din sec. III-IV î.e.n, precum și scrierile lui Radu Rosetti în care se menționează că podgoria exista chiar și înainte de întemeierea Moldovei. Fără doar și poate, Cotnariul ocupă un loc aparte în istoria Moldovei, iar ocupația strămoșilor viticultori a fost transformată treptat în artă, combinatul de vinuri oferind astăzi principala sursă de venit pentru o bună parte dintre locuitori.

Cotnari Iasi statuie Stefan cel Mare

Despre Cotnariul de astăzi ne-a vorbit domnul primar Vasile Crețu, cel care lucrează în administrația locală încă din anul 1992 și se află în prezent la cel de-al 4-lea mandat ca primar. „Comuna are suprafața de 10.350 km2 și aproximativ 7.500 de locuitori care locuiesc în cele 11 sate răsfirate: Bahlui, Cîrjoaia, Hodora, Horodiştea, Cireşeni, Zbereni, Făgăt, Valea Racului, Iosupeni, Lupăria şi Cotnari. Trebuie menționat faptul că inițial aici a fost o așezare catolică, iar în jurul anului 1500 a fost înființată o școala latină, iar cei mai mulți locuitori erau sași și unguri aduși pe aceste meleaguri de Ștefan Cel Mare pentru a lucra vița-de-vie. Principalele preocupări ale locuitorilor țin de agricultură, cei mai mulți lucrând în zootehnie, viticultură sau pomicultură“, a menționat primarul Crețu.

În centrul comunei există un monument dedicat lui Ștefan Cel Mare, domnitorului fiindu-i recunoscute meritele în ceea ce privește dezvoltarea zonei. Locuitorii Cotnariului susțin că și în cazul comunei lor activitatea acestuia și-a pus amprenta, existând chiar și astăzi beciuri domnești care ar putea deveni importante atracții turistice. Mai mult decât atât, în zonă circulă o legendă conform căreia ar exista un beci a cărui lungime se întinde de la Cotnari la Hârlău, însă acest lucru nu este deocamdată demonstrat.

Comuna de la intrarea în UE

Comuna de astăzi păstrează tradițiile, însă urmează și cursul firesc al modernismului. Asemeni altor localități din țară, începând cu anul 2007 Cotnariul a beneficiat de bani europeni care au contribuit la dezvoltarea comunei. „Odată cu proiectele SAPARD, comuna a început să se schimbe și au fost reabilitate două drumuri județene. În 2007 am optat spre înființarea unei rețele de distribuție a apei care să deservească o parte din comună. Am implementat treptat stații de epurare și canalizare, am asfaltat și modernizat și alte drumuri, cunoscut fiind faptul că satele sunt răsfirate, specifice zonei de câmpie și podiș. Avem și proiecte în derulare, asfaltăm 5 km de drum pe bani de la Guvern și alți 5 km prin fonduri europene. Desigur, ne dorim să accesăm mai multe proiecte, să putem asigura apă și canalizare în mai toate satele comunei. Unul dintre cele mai importate demersuri este acela de a-i face pe tineri să rămână în localitate. De aceea am pus la dispoziție cetățenilor un teren pentru a construi un depozit de legume și fructe. Intenționăm să oferim terenuri celor care vor să investească și să rămână în comună, iar pe cei care au teren vom încerca să îi motivăm oferindu-le facilități, cum ar fi scutirea de impozit. Avem și dezavantajul de a fi situați mai departe de un oraș mare, de aceea poate suntem mai puțin atractivi pentru cei care vor să investească“, a mai adăugat primarul.

Educație, tradiții și turism

Cotnari Iasi peisaj

Vinurile și mai ales Grasa de Cotnari sunt arhicunoscute, iar domnul primar și-ar dori ca și comuna să ajungă la fel de apreciată precum licoarea bahică. Lucru nu imposibil de realizat, dacă ținem cont de faptul că obiectivele turistice nu lipsesc. Menționăm mai întâi cetatea geto-dacică de pe platoul Cătălina; castelul cu campanela a cărei construcție a fost începută de Asociația viticultorilor și definitivat în perioada postbelică și care în prezent servește ca sediu a SC Cotnari SA; castelul Vlădoianu, construit în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naționale; ruinele Curții domnești, datând din secolul al XV-lea din care se mai pot vedea pivnițele cu bolți semicilindrice, construite din piatră brută; schitul din satul Luparia, comuna Cotnari; Castelul Hodora, podurile de piatră ce datează din vremea lui Ștefan cel Mare, precum și Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău.

Ținând cont de toate aceste monumente, în comună a fost înființat un Centru de Informare Turistică care „a fost inaugurat în luna martie, a fost realizat cu finanțare europeană și a costat 200.000 de euro. Momentan aici lucrează o singură persoană, în curând se mai alătura încă o persoană, iar pe lângă atribuțiile pe care le au la centru și pentru că sunt plătiți de primărie, vreau să se implice și în alte programe de dezvoltare. Tot în cadrul acestui centru este amenajat un muzeu, subordonat Muzeului de Literatură din Iași, care este dedicat lui Cezar Petrescu, cunoscut fiind faptul că el s-a născut în satul Hodora“, a precizat primarul Crețu.

Numărul mare de sate, nu neapărat și de locuitori, impuneau prezența mai multor unități de învățământ, 8 școli și 8 grădinițe. Însă cum populația a scăzut, 2 școli au fost închise, au rămas 6, dintre care 3 cu clasele I-VIII și un liceu tehnologic, dar și 2 școli cu clasele I –IV. În comună sunt 12 biserici – ortodoxe, catolice și una pe stil vechi, precum și o bibliotecă cu peste 20.000 de volume.

În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, nu au fost uitate la Cotnari. Ansambluri folclorice au funcționat mai mereu, cel mai apreciat fiind cel al copiilor din satul Hodora care a fost înființat acum mai bine de 10 ani și este format din dansatori și instrumentiști.

Hramul bisericii și zilele comunei sunt alte două sărbători, pe lângă Paște și Crăciun, așteptate cu mare nerăbdare de către ieșeni. Hramul bisericii este în ziua de Sf. Parascheva, din acest motiv este cumva umbrit de marea sărbătoare de la Iași, iar în acest context se află în discuție posibilitatea ca pe viitor să i se acorde o mai mare importanță zilei de 2 iulie – sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare și Sfânt. Așa cum era de așteptat, zilele comunei sunt toamna, pe vremea culesului viei. „E o tradiție ce datează încă din anii 1800, când se organizau manifestări. Bineînțeles că nu au avut mereu continuitate, undeva în anii 2000 am reluat obiceiul așa cum se cuvine, iar în acest moment este o adevărată sărbătoare care adună numeroase persoane. Este un bun prilej ca cei plecați să se întoarcă acasă. Atunci organizăm și spectacole cu ansambluri folcloric, dar invităm și cântăreți renumiți la nivel național, iar producătorii locali și pot comercializa marfa. Pentru unii este iarmarocul de altădată“, a conchis Vasile Crețu.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

La Cotnari reînvie livezile de altădată

Consemnam în urmă cu doi ani, la vremea recoltării cireşelor, un eveniment deosebit: în plantaţia aparţinând domnului ing. Dan Băianu camioanele frigorifice aşteptau la coadă să fie încărcate. Direcţia? Sankt Petersburg. Se relua astfel tradiţia de dinainte de 1990, când „Boamba de Cotnari“, un soi local deosebit de valoros, era expediată în mai multe ţări ale Europei.

Era un început la care domnul ing. Băianu, om al locului şi pasionat de meseria lui, visa de multă vreme: să unească şi să reînvie astfel livezile care altădată au dus, alături de celebra podgorie, faima comunei Cotnari. Începutul a fost greu. Mulţi dintre proprietarii de livezi, atâtea câte mai rămăseseră, erau neîncrezători şi invocau „colectiva“ de altădată.

„Am reuşit totuşi, ne spune domnul Băianu, să organizăm în 2006 un grup de producători pentru a beneficia de avantajele oferite de Uniunea Europeană. Am accesat astfel un program de investiţie pe timp de cinci ani. La sfârşitul anului 2012 am finalizat investiţia, de care aminteam, ce consta într-un depozit de fructe, în principal pentru cireşe, dar şi mere pentru că avem membri care au în proprietate plantaţii de meri. Depozitul este deci folosit vara pentru cireşe, iar iarna pentru păstrarea merelor în condiţii unice pentru această parte de ţară. În acest an, continuă dl Băianu, am reuşit să obţinem prin programul pe care ni l-am asumat, recunoaşterea ca organizaţie de producători.“

În aşteptarea reconversiei…

Organizaţia de producători, care poartă denumirea semnificativă Cerasus Grup, dispune de 209 ha de livadă din care, cu sprijinul fondurilor europene, peste 100 ha sunt livezi tinere. „Sigur, toate acestea, subliniază interlocutorul nostru, au presupus eforturi deosebite şi nu am mai aşteptat aplicarea programului de reconversie al pomiculturii care se dovedeşte până la urmă o promisiune deşartă din partea celor care diriguiesc agricultura ţării. Este greu de crezut că statul, în condiţiile economice actuale, ar putea aloca banii necesari pentru înfiinţarea a 40-50 de mii hectare de livadă care să înlocuiască plantaţiile îmbătrânite, înfiinţate în anii ’80“, mai adaugă producătorul.

În avantajul producătorilor

Depozitul de fructe, pentru care s-au investit peste 5,8 milioane de euro din fonduri europene, dispune de instalaţii moderne de păstrare a fructelor cu benzi de sortare. Cireşele, de pildă, sunt calibrate din doi în doi milimetri şi pe două culori. Dar spaţiul de stocare este dotat cu instalaţii de calibrare şi pentru celelalte fructe. Toate acestea oferă posibilitatea de a obţine cantităţi de marfă omogene calitativ pentru a răspunde astfel comenzilor marilor magazine, mai ales că în următorii ani firma din Cotnari va dispune de cantităţi tot mai mari de fructe destinate comerţului. Vor creşte astfel şi câştigurile asociaţilor, domnul Băianu amintind că, în condiţiile în care cireşele nu erau calibrate, acestea au ajuns să se vândă anul trecut la trei euro kilogramul în ţările europene, faţă de cel mult un euro pe piaţa internă. Numai dacă ar fi să vorbim de cireşe organizaţia are capacitatea de a livra până la 1.000 de tone anual. De asemenea, în modernul depozit al organizaţiei se pot păstra în condiţii optime mari cantităţi de alte fructe care aduc bune câştiguri în primăvară.

Visul conducerii organizaţiei este, pentru următorii ani, ca fructele de la Cotnari să pătrundă şi pe piaţa vestică. „Ne gândim să prezentăm cireşele, de pildă, în ambalaje de la jumătate de kilogram la cinci kilograme, pentru că, se ştie, aspectul vinde marfa.“

Pământ românesc, gust autentic

Proiectul ce vizează creşterea suprafeţelor de livezi este un obiectiv prioritar al organizaţiei. Materialul săditor se va aduce în continuare din străinătate. „Cu regret trebuie să spun, subliniază domnul Băianu, cercetarea românească a rămas în urmă, la nivelul anilor ’60-’70. Aş aminti doar faptul că materialul săditor adus din Olanda, de pildă, va produce mere începând cu anul al doilea de la plantare, iar producţia estimată depăşeşte, după câţiva ani, 50-60 tone la hectar. Sigur se poate invoca faptul că fructele româneşti sunt mai gustoase. Aş vrea să le spun amatorilor că, odată plantat în pământ românesc, puietul va produce la maturitate fructe cu gustul din livada bunicii. S-ar îndeplini astfel dorinţa multora dintre clienţii marilor magazine de a găsi în rafturi fructe produse în România.“

Stelian CIOCOIU