În podgoriile din centrul Transilvaniei, în urma activității de monitorizare a dăunătorilor viței-de-vie efectuate de cercetătorii de la SCDVV Blaj anul acesta, s-a semnalat o densitate mare de larve din specia Metcalfa pruinosa sau cicada melifera. Deși dăunătorul nu este unul spectaculos, trebuie ținut sub supraveghere deoarece atacul sever poate deprecia recolta de struguri, în special strugurii de masă, afectându-le valoarea comercială. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor vom prezenta în continuare, informațiile oferite de dr. ing. Liliana-Lucia Tomoiagă de la SCDVV Blaj, privind specia Metcalfa pruinosa și cele mai raționale măsuri de control.

Reporter: Metcalfa pruinosa a fost semnalată pe vița-de-vie mai întâi în podgoriile din vestul și estul României. Ce a determinat răspândirea ei?

Dr. ing Liliana-Lucia Tomoiagă: În ultimii ani încălzirea climatică, în special, a favorizat răspândirea și proliferarea acestei specii iubitoare de căldură și în podgoriile din Transilvania. Prin urmare, semnificația Cicadei melifere ar putea crește în viitor.

Rep.: Cum ar putea să o recunoască agricultorii? Vă rugăm să faceți o scurtă descriere a insectei...

L.T.: Adulții au dimensiuni foarte mici (lungime de 5-8 mm și 2-3 mm lățime) și sunt greu de observat; în plus, dimorfismul sexual este foarte slab marcat, femelele și masculii fiind greu de diferențiat. Corpul este acoperit de o secreție ceroasă de culoare variabilă de la maro până la gri datorită în principal prezenței sau absenței unei pulberi de ceară albăstruie. Aripile frontale mari triunghiulare sunt ținute aproape de corp în poziție verticală și prezintă în partea bazală două pete întunecate caracteristice. Tibiile posterioare au de obicei doi spini laterali în plus față de cele anterioare. Piesele bucale sunt adaptate pentru înțepat și supt. Adulții pot sări și pot zbura pe distanțe scurte.

Ouăle, albe și ovoidale de aproximativ 0,8 mm, sunt greu de identificat.

Larvele măsoară între 2 și 6 mm în funcție de stadiul de dezvoltate și sunt acoperite cu o ceară pulverulentă și filamentoasă de culoare albă. Insecta dezvoltă 5 stadii larvare. Primele trei stadii se numesc stadiul de larvă, iar ultimele – stadiul de nimfă. Acestea produc cea mai mare cantitate de mielat (substanțe dulci) bogat în aminoacizi și zaharuri care atrage polenizatorii, parazitoizii și diverse himenoptere, inclusiv albinele, care îl transformă în miere. În Italia și în sudul Franței, apicultorii comercializează miere din această cicadă sub denumirea „Mierea de Metcalfa“, singura care caracterizează numele unei insecte, deosebit de apreciată de francezi, anglo-saxoni și nu numai, are un gust malțos, acidulat, este foarte închisă la culoare și rămâne fluidă mult timp. Prin urmare, este previzibilă dezaprobarea apicultorilor privind eradicarea acestei însecte în Europa.

Rep.: Care sunt factorii favorabili atacului insectei?

L.T.: Insecta este iubitoare de căldură, astfel dezvoltarea speciei Metcalfa pruinosa este favorizată de vremea caldă și umedă. Zonele cu ierni mai blânde și veri mai calde favorizează dezvoltarea acestor insecte. 

Rep.: Ne puteți spune câteva detalii biologice, mai importante?

L.T.: În ciuda numelui său, Cicada melifera este un hemipter care aparține familiei Flatidae și nu cea a Cicadellidae. Specia este univoltină și prezintă o singură generație pe an. Iernează sub formă de ou depus în crăpăturile scoarței plantelor gazdă. Primele stadii larvare apar la sfârșitul lunii aprilie și pot fi observate până în luna octombrie. Larvele trăiesc pe partea inferioară a frunzelor și apoi migrează în timpul dezvoltării lor către lăstarii tineri și ciorchinii unde formează manșoane cu puf alb ca bumbac. Adulții pot fi întâlniți din mai până în luna octombrie, iar în perioada august-septembrie femela depune în medie 60 de ouă.

Rep.: Care sunt plantele atacate cel mai des și în ce mod?

L.T.: Metcalfa pruinosa este considerat unul dintre cei mai prolifici dăunători pentru capacitatea sa de a infesta o mare varietate de specii de plante din ecosistemele agricole, silvice și ecosisteme urbane, peste 330 specii de plante în Europa. Cu cât populația dăunătorului este mai mare, cu atât spectrul plantelor gazde se extinde.

Daunele sunt cauzate atât de nimfe, cât și de adulți care se hrănesc din țesutul floemic al plantelor gazdă și elimină excesul de zahăr sub formă de mielat sau „roua de miere“.

În general în plantațiile viticole, atacul cauzează rareori daune economice în mod direct. Cu toate acestea, dacă nivelul populației dăunătorului este foarte mare, mielatul excretat în special de larve pe frunze, pețiol, lăstari, coarde de viță-de-vie, ciorchini de viță-de-vie favorizează dezvoltarea fumaginei, o ciupercă saprofită care interferează cu fotosinteza, încetinește creșterea vegetației și depreciază recolta de struguri, în special strugurii de masă care devin improprii pentru comercializare și consum. La strugurii de vin există o scădere a calității aromelor fără ca aceasta să fie percepută ca un defect al degustării.

Rep.: Ce metode de protecție fitosanitară sunt cunoscute la acest moment?

L.T.: Strategia de prevenire și protecție împotriva acestui dăunător se bazează în primul rând pe observarea și monitorizarea speciei în podgorie, biocontrolul cu posibilitatea reglării naturale prin implementarea de tehnici alternative și, în ultimă instanță, prin combatere chimică motivată și adaptată.

Rep.: Care sunt metodele de monitorizare folosite?

L.T.: Nu există sisteme de captare selectivă, cum ar fi capcanele cu feromoni, pentru acest dăunător invaziv. Monitorizarea Cicadei melifere se face prin verificări vizuale pe partea inferioară a frunzelor prin răsucirea lăstarilor pentru a identifica excreții de ceară albă, larve, resturi de exuvii albe sau prezența adulților. Datorită dezvoltării unei singure generații și iernării sub formă de ou, perioada de observație poate fi clar delimitată.

Cea mai bună perioadă de observație este intervalul cuprins între sfârșitul lunii iunie până la sfârșitul lunii iulie. Oricum, urme de excreții de ceară albă și reziduuri de eclozare sunt vizibile pe partea inferioară a frunzelor pe tot parcursul anului.

Informativ, nivelul atacului poate fi considerat:

Scăzut: 5% din butuci de viță-de-vie cu prezență de larve/adulți

Mediu: 5-10% din butuci de viță-de-vie cu prezență de larve/adulți

Puternic: >10% din butuci de viță-de-vie cu prezență de larve/adulți

Rep.: Este necesară protecția fitosanitară chimică și de ce?

L.T.: Nu este în general necesară, mai ales în condițiile actuale impuse de Strategia Comisiei Europene „Farm to Fork“ privind protecția fitosanitară a viței-de-vie care trebuie neapărat să țină cont de protecția mediului și a biodiversității. În plus, am văzut că mielatul (substanțele dulci) produs de insectă atrage auxiliari utili pentru protecția podgoriei, prin urmare acest aspect trebuie luat în considerare.

Ciclul biologic Metcalfa pruinosa în Podgoria Târnave

podgorii transilvania schema

Anca Lăpușneanu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti