În culturile agricole, concurența directă a buruienilor cu planta de cultură are un impact negativ asupra producțiilor obținute. De exemplu, lipsa combaterii din cultura de floarea soarelui a buruienilor precum  ambrozia, cânepa, știrul sălbatic, spanacul sălbatic, poate duce la pierderi de producție cuprinse între 20-70 %.

Ambrozia (denumită popular și iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustiei) face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. În ultimii ani, această buruiană devine din ce în ce mai prezentă în zone ale României în care nu se regăsea până în prezent. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze, astm, la sfârșitul verii - începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravanți ai astmului bronşic. O singură plantă matură de ambrozie poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen (20 microni în diametru) și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.

eficacitatea erbicidului Viballajpg

Alături de ambrozie, Cannabis sativa sau cânepa, devine din ce în ce mai invazivă în special în partea de Sud a României. Cânepa, o plantă ruderală, este din ce în ce mai întâlnită în cultura de floarea soarelui.

Viballa combaterea buruienii cannabis sativa

Erbicidul VIBALLA® din portofoliul companiei CORTEVA prezintă următoarele avantaje și beneficii:

Viballa

  • FLEXIBILITATE – fereastră largă de aplicare – începând cu stadiul de 4 frunze complet dezvoltate ale culturii de floarea soarelui până la stadiul de buton floral
  • LIBERTATEA DE A ALEGE – indiferent de tehnologia pe care doriți să o utilizați, erbicidul VIBALLA® este selectiv față de toți hibrizii de floarea soarelui (fie convenționali, ExpressSun®/TBN sau Clearfield®)
  • INOVAȚIE – erbicidul VIBALLA® conține Arylex™ active și prezintă un mod de acțiune nou destinat combaterii buruienilor din cultura de floarea soarelui
  • FĂRĂ RESTRICȚII – după aplicarea erbicidului VIBALLA®, orice cultură poate fi înființată fără nicio restricție în asolament normal.
  • INDEPENDENȚĂ FAȚĂ DE CONDIȚIILE CLIMATICE
  • EFICACITATE EXTRAORDINARĂ în combaterea buruienilor dificil de controlat, chiar și a biotipurilor rezistente, din cultura de floarea soarelui

Erbicidul VIBALLA® este ușor de utilizat, doza recomandată este de 1 L/Ha și se integrează perfect în programele de combatere integrată a buruienilor cu frunză lată din cultura de floarea soarelui.

Alexandra Petcuci

Category Marketing Manager Erbicide Romania & Moldova

Leontina Prodan din satul Gâlgău Almașului, comuna Bălan, județul Sălaj, cultivă cânepă în sistem gospodăresc din anul 2014. Face asta pentru că este designer vestimentar, dar și pentru că a intrigat-o interzicerea acestei culturi și distrugerea tuturor unităților de procesare din țară (topitorii, filaturi, țesătorii și fabrici de confecții). Legea în acest moment este confuză și interpretabilă în cazul culturii de cânepă.

Îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă

Leontina Prodan, după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara în anul 1980, a lucrat ca economist până în 1991, când a început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. „Activitatea pe care o desfăşor şi astăzi, are ca segment de piaţă vestimentaţia şcolară, îmbrăcămintea naturală din in şi cânepă, ateliere de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale. Între timp, am absolvit secţia de Design vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj, specializarea Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară. Am avut şansa de a copilări la ţară împreună cu părinţii şi bunicii de la care am deprins bucuria muncii pământului, dar şi alternativele unei meserii, bunicii fiind cojocari, ne spune aceasta.“

Ziua Cânepii

A început să cultive cânepă în sistem gospodăresc începând cu anul 2004, din simplul motiv că este designer vestimentar, mai adaugă Leontina. „Am promovat ţesăturile natural româneşti în colecţii inspirate din arta populară, colecţii prezentate la Paris, Dusseldorf și Bruxelles, în anii 1996-2007. În acest sens în anul 2000 pentru relansarea şi procesarea cânepii am depus un proiect la Bruxelles intitulat „Cânepă fibră naţională“, ţinând cont de faptul că România a fost cel mai mare producător de cânepă din Europa. Cea mai mare suprafaţă cultivată de mine a fost 15 ari, apoi câte 2-5 ari, pentru că locuiam în Timişoara. Acolo am înfiinţat în anul 2016 Muzeul Cânepii, iar la data de 6 august organizez la mine în sat Ziua Cânepii, eveniment transformat în Festivalul Cânepii.

Legea interzice fără distincție între Cannabis sativa şi indica

Cânepa are multiple întrebuinţări, mai specifică cultivatoarea. „Este utilizabilă 100% (ţesături, construcţii, ciupercării, plastic, hârtie, alimentaţie, leacuri). Cânepa, prin desime şi înălţime, sufocă buruienile, nu necesită alte lucrări după semănare până la cules. Ceea ce m-a determinat să o cultiv a fost interzicerea ei şi distrugerea tuturor unităţilor de procesare (topitorii, filaturi, ţesătorii, fabrici de confecţii). România şi Japonia deţineau tehnologia cea mai performantă de filare a firului de cânepă. Soiurile româneşti, considerate cele mai bune din lume datorită condiţiilor pedoclimatice, se certificau la Staţiunile de Cercetare de la Secuieni-Neamţ, Lovrin-Timiş, Fundulea-Bucureşti.“

Legea nr. 134/2000 interzice cultura de cannabis fără a face diferenţierea dintre cele două specii: C. sativa şi C. indica, adaugă cultivatoarea. „Mulţi nu ştiau că este vorba despre cânepă, cercetarea nu a mai fost susţinută, fabricile s-au privatizat strategic, iar presa, în goană după spectacol şi rating, a sprijinit dezastrul. Legea este confuză şi interpretabilă, iar controalele de la DIICOT, Direcţia Agricolă, Agenţia Naţională Antidrog, poliţie au descurajat complet cultivatorii şi procesatorii, ei fiind singurii care cunoşteau potenţialul şi beneficiile plantei. Am fost în audienţă la toţi miniştrii Agriculturii, am făcut publică activitatea mea și m-am lovit de incompetenţă, rea-intenţie, slugărnicie şi o politică a dezastrului naţional.“

Cannabis sativa, „cânepa noastră“

Cânepa s-a utilizat în medicină, este consemnată în China în urmă cu 2000 de ani ca anestezic, iar la sate în alimentaţie era cunoscută untura de animale şi uleiul de cânepă, vorbește Leontina despre beneficiile acestei plante. „În studiile Academiei Române din perioada 1957-1978, în satele României sunt consemnate reţete de leacuri utilizate la oameni şi animale (tuberculoză, dureri menstruale, cicatrizarea rănilor). Nu am întâlnit în scrierile populare vreo referire la efectele halucinogene ale cânepii, se vorbea cu respect şi admiraţie despre planta care îi ajuta să se îmbrace, să-şi construiască adăposturi, să se lecuiască la nevoie. Cânepa a fost scoasă din manualele şcolare, ştim din presă şi de la TV că este drog, dar Cannabis sativa, cânepa noastră, pe care o cultiv și eu are nevoie de 112 zile de creştere, poate ajunge până la 7 m, iar conţinutul de THC (tetrahidro cannabinol), considerat halucinogen, este de 0,01%-0,02%, de multe ori nedetectabil. Sămânţa, frunza, tulpina nu conţin THC, doar mugurii în faza de inflorescenţă 1-3 zile. În schimb, Cannabis indica este o tufă de maximum 1 m şi are nevoie de 220 zile cu temperaturi de 32 grade Celsius. „Aceasta s-a folosit ca relaxant în ţările care au interzis prin religie băutura; conţinutul de THC fiind de 5-20%.“

Casetă

„Politicienii ar trebui să răspundă pentru această lege criminală care a distrus tradiţii, meşteşuguri, identitate şi o plantă care ne-a personalizat în lume. Avem nevoie de libertate, de tradiţii, de identitate, încă mai păstrăm gena ţărănească ce ne poate ajuta să renaştem. Dacă presa le-a făcut până acum jocul, cred că este timpul să cunoască sufletul şi tradiţiile acestui neam.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cânepa este planta care poate fi valorificată integral, fiind în acelaşi timp şi o cultură ecologică deoarece după recoltare terenul rămâne curat de buruieni. Un argument în plus este faptul că lemnul produs la hectarul de cânepă echivalează cu cantitatea de lemn ce se realizează prin creşterea anuală a unui hectar de pădure matură de brad.

Valoarea fibrelor de cânepă este foarte bine valorificată în industria textilă. Fibrele de cânepă cotonizate pot fi folosite singure sau în amestec cu bumbacul, cu lâna sau cu mătasea artificială, dând produse asemănătoare cu cele de in sau chiar supe­rioare acestora. Din cânepă se fac odgoane, funii, sfoară de toate tipurile, furtunuri, saci, foi de cort, cuverturi, stofe pentru mobilă, unelte de pescuit etc.

Din seminţe se extrage uleiul de cânepă, ulei sicativ folosit la fabricarea vopselelor, lacurilor, la prepararea săpunurilor fine şi în industria farmaceutică. Turtele rezultate sunt un furaj valoros în hrana animalelor.

Puzderiile rezultate din meliţarea tulpinilor sunt folosite la fabricarea plăcilor aglomerate, foarte apreciate în industria mobilei sau în domeniul construcţiilor.

Înainte de anul 1989, România era al treilea exportator de fibră de cânepă la nivel mondial.

canepa frunze

În ultimii ani, această valoroasă cultură a cunoscut un declin substanţial care a fost cauzat de:

  • recoltarea cânepei cu un consum mare de forţă de muncă la hectar.
  • cheltuielile cu înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea cânepei nu erau acoperite din veniturile obţinute din valorificarea producţiei, ceea ce făcea ca această cultură să fie nerentabilă pentru mulţi cultivatori.
  • fiind considerată un drog, cultivatorii au fost supuşi unor acţiuni birocratice, care i-au descurajat să o mai cultive.
  • orientarea cultivatorilor spre alte culturi mai rentabile şi cu un grad de mecanizare mai mare precum: floarea-soarelui, rapiţa şi altele.

În ultimii ani s-au semnalat unele tendinţe de revigorare a acestei culturi. După ce s-au documentat cât de valoroase sunt seminţele de cânepă câțiva întreprinzători curajoşi s-au hotărât să înceapă o afacere. Este cazul Fabricii de ulei din seminţe de cânepă din Salonta, județul Bihor, unică în Europa, construită pe baza unui proiect SAPARD în valoare de 2 mil. euro. Fabrica are o capacitate de 1.000 tone pe an seminţe de cânepă care se asigură în totalitate din import. Uleiul produs este destinat în procent de 85% pentru export, în principal în Europa, dar şi în Australia, SUA sau Israel, fiind folosit ca supliment alimentar, la fabricarea cosmeticelor sau în industria farmaceutică.

seminte de canepa

Un alt exemplu îl constituie firma olandeză HempFlax, care, cu o investiţie de 5 mil. euro, a realizat în județul Alba prima fabrică din România de extragerea fibrelor de cânepă, prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Toată fibra de cânepă este destinată exportului şi folosită în diferite domenii. În construcţie, puzderia rezultată este folosită ca material ecologic (puzderia în amestec cu var hidratat), la realizarea zidăriei caselor de locuit sau a halelor industriale.

Fibrele sunt folosite şi în industria auto pentru confecţionarea panourilor de uşi sau a tablourilor de bord a maşinilor BMW, Mercedes, Bugatti şi altele. La înfiinţare fabrica deţinea 500 ha cu cânepă, dar anual aceste suprafeţe vor creşte anual cu cca 200 ha, pentru a se putea acoperi în final capacitatea maximă de producţie.

Aşadar, interes pentru cânepă există. După ani de interdicţie, cânepa se va putea cultiva şi în gospodării familiale, pe o suprafaţă de până la 15 ari, cu respectarea unor reguli impuse.

Fermierii care vor să cultive cânepă pot obţine subvenții precum: plata unică pe suprafaţă, sprijinul cuplat cu sume crescânde etapizat până în anul 2020, ajutoare naţionale de tranzit (ANT3 pentru cânepa fibră), acolo unde este cazul.

Doar 10 fermieri au reuşit să primească anul trecut subvenţii pentru cânepa de fibră şi de ulei, pentru o suprafaţă de 519 ha, cu un plafon de 162.500 euro. Pentru un sprijin mai mare este nevoie să se revadă condiţiile de eligibilitate pentru acordarea subvenţiilor. Să se aibă în vedere că lemnul produs la hectarul de cânepă poate înlocui cu succes masa lemnoasă tradiţională, iar sprijinul cuplat să prevadă şi un sprijin financiar, considerând cânepa o plantă ecologică care produce şi o cantitate importantă de lemn la hectar.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 - pag. 30-31

Cânepa (Cannabis sativa) se pierde ca vechime în negura timpului (anii 7.000 – 8.000).

Pe teritoriul țării noastre a fost cunoscută încă de pe vremea sciților, începând cu secolul al VII-lea î.Hr. Herodot menționa în scrierile sale îndeletnicirea femeilor dace de a confecționa de îmbrăcăminte și folosirea proprietăților cânepei în vindecarea rănilor și arsurilor.

Trăinicia fibrelor de cânepă a fost demonstrată și cu ocazia expediției Kon-Tiki, care a traversat Oceanul Pacific timp de 100 de zile pe o navă de bușteni de balsa legați cu funii de cânepă care nu s-au rupt pe timpul călătoriei, cânepa dovedind rezistență la acțiunea apei.

Tocmai de aceea din cânepă se fac odgoane, funii, sfoară de toate tipurile, furtunuri, saci, foi de cort, cuverturi, stofe pentru mobilă, unelte de pescuit și altele. Fibrele de cânepă cotonizate pot fi folosite singure sau în amestec cu bumbacul, cu lâna sau cu mătase artificială, dând produse asemănătoare cu cele de in sau chiar superioare acestora, perfecte pentru țesături, cearceafuri sau fețe de masă. Nici seminţele nu sunt de neglijat. Din ele se extrag uleiul de cânepă, ulei sicativ, folosit la fabricarea vopselelor, lacurilor, la prepararea săpunurilor fine şi în industria farmaceutică. Turtele rezultate sunt un furaj preţios pentru animale, iar din puzderiile rămase după meliţarea tulpinilor se fabrică plăci aglomerate, apreciate în industria mobilei sau ca material izolant în construcţia caselor de locuit. Un argument în plus pentru această preţioasă plantă este faptul că lemnul produs pe un hectar de cânepă echivalează cu cantitatea de lemn crescută anual pe un hectar de pădure matură de brad. Fiind şi o cultură ecologică, după recoltare terenul rămâne curat de buruieni.

Din păcate, toate aceste atuuri au fost uitate, la noi în ţară, în ultimii ani, cultura cânepei înregistrând un declin substanţial. Cu toate acestea, mici semne de revigorare par să se întrevadă la orizont. Câţiva întreprinzători care se luptă încă cu acţiunile birocratice greoaie impuse de stat speră să revigoreze această cultură. Este vorba de Fabrica de ulei de cânepă de la Salonta, judeţul Bihor, înfiinţată în 2007 cu fonduri europene, singura din Europa, cu o capacitate de 1.000 tone/an, dar care este nevoită să aducă materia primă, sămânţa de cânepă, din import, pentru că noi nu mai producem nimic în acest scop. Uleiul produs, foarte apreciat de străini, ajunge la export în proporţie de 80% în ţări precum Italia, Germania, Anglia, unde este folosit ca supliment alimentar sau la fabricarea cosmeticelor. Un alt exemplu, firma olandeză Hemflaxcare, cu o investiţie de 5 mil. euro, a realizat în judeţul Alba prima fabrică din România de extragere a fibrelor din tulpinile de cânepă, prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Aici capacitatea de procesare este de 4 tone tulpini/oră, iar materia primă este asigurată cu combine de recoltat proprii prin valorificarea integrală a plantei (tulpină, frunze, seminţe).

Aşadar, interes există, la fel şi piaţă de desfacere, iar fermierii curajoşi care vor miza pe cânepă vor primi din acest an, pe lângă subvenţiile pe hectar, şi sprijinul cuplat de 204 euro/ha, care va creşte an de an cu 10 euro până în anul 2020. Singura cerinţă cerută de stat pentru acordarea acestui sprijin este ca fermierii să folosească seminţe certificate.

Să sperăm că şi autorităţile vor adapta legislaţia, astfel încât cânepa să devină o oportunitate pentru cei care vor să o valorifice cu adevărat.

Ing. agr. Vladimir GRONCEANU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 25

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti