În contextul schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă o preocupare majoră, cu azotul jucând un rol semnificativ în condițiile de mediu. În timp ce este esențial pentru creșterea plantelor, gestionarea ineficientă a acestuia contribuie la creșterea emisiilor de GES, subliniind necesitatea unor soluții inovatoare pentru a atenua impactul său asupra mediului.

Legea europeană privind clima1 stabilește obiectivul UE de a atinge o economie neutra din punct de vedere al carbonului până în 2050, alături de un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Date recente de la Eurostat2, furnizate la sfârșitul anului 2023, dezvăluie o scădere cu 7,1% a emisiilor de GES în comparație cu 2022, semnalând un progres promițător. Prin valorificarea tehnologiilor agricole disponibile, emisiile de GES ar putea fi potențial reduse la aproximativ o cincime din nivelurile actuale până în 20503.

În România, la sfârșitul anului 2023, Guvernul a adoptat Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de GES4, având ca scop o Românie neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Conform Raportului privind Clima și Dezvoltarea României (CCDR)5 publicat de Banca Mondială anul trecut, profilul țării demonstrează o cale pentru a atinge obiectivele din 2050, evidențiind necesitatea reducerii semnificative a emisiilor de GES în trei domenii - generarea de energie, agricultura și transportul. Prin urmare, pentru agricultura românească este importantă implementarea practicilor durabile și a soluțiilor inovatoare pe piață pentru a sprijini scăderea nivelului de emisii de GES.

Ca soluție pentru reducerea emisiilor de GES în țările UE, unele studii6,7 susțin îmbunătățirea eficienței utilizării azotului. Din acest motiv, Corteva Agriscience se angajează să sprijine fermierii români cu soluții care facilitează gestionarea strategică a pierderilor de azot din sol.

De exemplu, stabilizatorul de azot Instinct™ din portofoliul de produse protecția culturilor al Corteva Agriscience este folosit pentru a întârzia pierderea resurselor de azot din sol prin inhibarea procesului de nitrificare. În mod specific, atunci când este aplicat, acesta reduce pierderile de azot din sol prin scurgere sau denitrificare, asigurând utilizarea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, rezultând într-o productivitate mai mare pentru fermierii români. Astfel, prin alegerea stabilizatorului, impactul asupra mediului este minimizat prin reducerea nitraților și nitriților, iar această formă de azot rămâne disponibilă în sol pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, crescând potențialul de producție pentru fermieri.

„Suntem deja familiarizați cu anii de secetă ca urmare a schimbărilor climatice, iar amprenta pe care o lăsăm asupra mediului poate exacerba aceste schimbări, totul începând cu noi dacă vrem o schimbare. Încerc să gestionez cât mai eficient posibil managementul azotului în culturile mele pentru că știu cât de important este pentru fermieri să se alinieze cu necesitatea unor practici mai prietenoase cu mediul. Prin urmare, portofoliul Corteva Agriscience pentru produsele de protecția culturilor se aliniază cu obiectivul meu pentru o agricultură durabilă. Am încercat Instinct™ la ferma mea. Rezultatele au fost excelente în ceea ce privește productivitatea în 2023, cu reducerea nivelului de probleme legate de pierderea azotului în sol în comparație cu anii precedenți", a spus Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR PROD.

Abordarea provocărilor generate de gestionarea azotului în contextul schimbărilor climatice este crucială pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea practicilor agricole durabile. Prin sporirea conștientizării și implementarea măsurilor strategice la nivel local și global, Corteva Agriscience lucrează în direcția unui viitor mai durabil în care agricultura joacă un rol cheie în combaterea schimbărilor climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și conservarea mediului înconjurător.

Autor: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și Produse Biologice pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

1 European climate law: Council and Parliament reach provisional agreement - Consilium (europa.eu)

2 Quarterly greenhouse gas emissions in the EU - Statistics Explained (europa.eu)

3 Member States' greenhouse gas (GHG) emission projections, 2023 — European Environment Agency (europa.eu)

4 STRATEGIE 29/11/2023 - Portal Legislativ (just.ro)

5 Country Climate and Development Report for Romania (worldbank.org)

6 Greenhouse gas emissions from agriculture in Europe (europa.eu)

7 Greenhouse gas emissions from nitrogen fertilizers could be reduced by up to one-fifth of current levels by 2050 with combined interventions | Nature Food

  • Proiectul, ce cuprinde 55.000 hectare, se va desfășura pe cea mai mare suprafață totală arabilă din EU, operată de Al Dahra și deținută de Agricost.
  • Această suprafață este, în același timp, cea mai mare înscrisă în programul de agricultura carbonului al Agreena, ce acoperă în prezent peste 2 milioane de hectare de teren agricol în 17 țări din Europa.

Compania de agribusiness din UAE, Al Dahra, și compania daneză de tehnologie agricolă Agreena au semnat un parteneriat prin care se înregistrează cea mai mare suprafață totală de teren arabil din UE ce va face tranziția către agricultura regenerativă. Peste 55.000 de hectare de teren agricol cultivat de Al Dahra și deținut de Agricost, situat pe Insula Mare a Brăilei, vor intra în programul de agricultura carbonului al Agreena.

Cei doi jucători de talie mondială au semnat un Memorandum de înțelegere la COP28, moment ce marchează un parteneriat de referință între Al Dahra și Agreena, ce va reuni capabilitățile și expertizele celor două companii la nivel global.

Industria agricolă ocupă o poziție aparte, ce îi conferă un rol vital în sechestrarea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă. Sistemul agroalimentar este răspunzător pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, însă industria agricolă poate oferi o oportunitate cheie de a fi parte din soluția pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin motivarea fermierilor să facă tranziția de la agricultura convențională către practicile agronomice regenerative, Agreena susține fermierii în demersul lor de a transforma terenurile lor în rezervoare de carbon, stocând în sol și împiedicând astfel eliminarea dioxidului de carbon în atmosferă.

„Sustenabilitatea este o valoare de bază și un factor esențial din punct de vedere comercial al Al Dahra, iar acest proiect reprezintă un pas major în parcursul nostru. Tranziția fermei noastre de la Brăila, lucrând cu parteneri ca Agreena, vine cu beneficii de ordin financiar și de mediu ale agriculturii regenerative. Acestea vor permite contribuția noastră la furnizarea sustenabilă a hranei pentru o populație în creștere, în timp ce ne vor oferi posibilitatea de a crește atât nivelul de reziliență, cât și profitabilitatea afacerii noastre. Vedem acest pas ca pe un moment de referință și ne asumăm angajamentul de a extinde suprafața ce face tranziția către agricultura regenerativă cu fiecare ocazie“, spune Arnoud van den Berg, Al Dahra Group CEO.

Ca parte din program, în ferma din România vor fi aplicate o serie de practici de agricultură regenerativă, precum utilizarea optimă a culturilor de acoperire verzi și reducerea practicilor care afectează solul, eliminând practicile agricole convenționale care sunt asociate în mod tradițional cu culturile vegetale. Programul Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terțe părți, cuantifică reducerea cantităților de gaze cu efect de seră și carbonul eliminat utilizând metodologie științifică calibrată IPCC și un protocol riguros de măsurare, verificare și raportare, bazat pe tehnologie de vârf. Rezultatul este emiterea de credite de carbon cu un nivel înalt de credibilitate sub standardul celei mai mari piețe voluntare de carbon din lume, ce poate susține tranziția către agricultura regenerativă.

„Agreena este onorată să lucreze cu Al Dahra pentru a realiza tranziția celei mai mari suprafețe compacte de teren agricol către agricultura regenerativă. Soluțiile inspirate din natură, inclusiv agricultura regenerativă, sunt printre cele mai eficiente în diminuarea schimbărilor climatice până în 2030, iar acest proiect demonstrează că sectorul privat lucrează la crearea unui impact pozitiv la scară mare“, a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena. „Prin programul nostru de agricultura carbonului, semănăm semințele pentru schimbarea sustenabilă din agricultură în toată Europa.“

Acest parteneriat reprezintă cel mai mare proiect al Agreena până la această dată, consolidând și mai mult poziția de top a companiei pe piața de carbon din Europa și survine după ce s-a anunțat luna trecută atingerea pragului de 2 milioane de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon.

(I.B.)

Peter Rowe, absolvent de doctorat în biologie moleculară al Universității Nottingham din Marea Britanie, fondatorul companiei britanico-olandeză Deep Ranch, a lansat recent teoria potrivit căreia se poate concepe o tehnologie durabilă și scalabilă de fermentare a gazelor care transformă CO2 din emisiile industriale într-o proteină cu o singură celulă pentru hrana animalelor.

Cercetarea celor care au inițiat start-up-ul de biotehnologie Deep  Ranch s-a concentrat pe realizarea unui proces prin care dioxidul de carbon să fie transformat într-o pulbere. Aceasta a fost numită Proton și în urma studiilor s-a stabilit că aceasta are un conținut de proteine de aproximativ 70%, mai mult decât are soia naturală, al cărei conținut de proteine este în jur de 40%.

Inițiatorii acestui proiect susțin că implementarea lui a fost necesară pentru că pentru obținerea unei mari părți din cantitatea de proteine folosite în hrana animalelor din Europa implică defrișări și pescuit excesiv în întreaga lume.

„Creșterea animalelor și piscicultura necesită alimente cu densități mari de proteine. Aproximativ 80% din recolta mondială de soia este folosită pentru creșterea bovinelor de carne și pentru lapte, iar cererea pentru aceste produse este în creștere. Acvacultura depinde de producția de făină de pește care se obține parțial din pescuitul de captură. Expansiunea suprafețelor cultivate cu soia conduce la defrișarea, încălzirea globală și distrugerea habitatelor naturale, în timp ce pescuitul excesiv pune în pericol ecosistemele și afectează echilibrul vieții din oceane. În general, producția de alimente are un rol uriaș de jucat în crizele climatice și de biodiversitate“, susține Peter Rowe.

Potrivit omului de știință, dioxidul de carbon poate proveni din mai multe surse, dar în cadrul proiectului-pilot a fost folosit gaz provenit de la o centrală de bioenergie care arde deșeurile de lemn, iar tehnologia folosită este similară celei folosite de biotehnologie pentru a produce enzime sau bere.

„Dioxidul de carbon este pus într-un rezervor de fermentație, cu hidrogen adăugat pentru a servi ca sursă de energie. După ce procesul celular este complet, proteina este apoi uscată într-o pulbere pentru a fi utilizată ca ingredient într-o hrană durabilă pentru animale“, se specifică în revista Horizon, publicată de Comisia Europeană.

Laura ZMARANDA

Da, dacă depășește anumite limite, prin efectul de seră contribuie la procesul schimbărilor climatice.

Dar să analizăm, mai întâi, rolul și importanța acestui gaz în circuitul materiei în natură.

1. Corpul tuturor plantelor, de la minuscula algă unicelulară și până la falnicul stejar multisecular, este format, peste 95%, din CO2 și apă în procesul de fotosinteză și numai 3-4% din substanțe minerale. Deci, la baza a tot ce este verde pe TERRA stă CO2.

2. Co2 cu apa formează acidul carbonic care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3. Co2 împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit“ căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la fenomenul de tasare-compactare.

4. Co2 cu apa formează acidul carbonic care, prin disociere, rezultă ioni de HCO-3,CO- -3 și H+ ce participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și metabolismul plantelor.

5. Concentrația mărită de CO2 (10%) din depozit asigură păstrarea fructelor pe timp îndelungat.

6. Prin creșterea concentrației de CO2 de la 0,03% la 0,28% fotosinteza crește de 3 ori deoarece CO2 absorbit prin rădăcini (în sol concentrația de CO2 este de 10 ori mai mare) ajunge la frunză și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximum de fotosinteză se realizează la concentrația de 2-5%.

7. Semințele cu repaus germinal îndelungat (semințe „tari“) nu încolțesc decât într-o atmosferă  bogată în CO2 de peste 0,5%.

8. Concentrația de CO2 degajată de sol constituie un indice al fertilității solului, confirmând că solul este bogat în materie organică și are o activitate biologică intensă, iar sistemul radicular este bine oxigenat și are o respirație corespunzătoare.

Ce s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ceea ce scrie în unele reviste că:

„În 2018 s-a stabilit ca până în anul 2030 emisiile globale de CO2 să fie înjumătățite, iar în anul 2050 reduse la zero“?

Ce ar însemna lipsa de CO2 din atmosferă?

Ar însemna că nu mai poate avea loc procesul de fotosinteză care stă la baza a tot ce mișcă pe pământ: oameni, animale, păsări, microorganisme, dar și mașini, trenuri, vapoare, avioane etc. Toate își iau energia din energia solară care a fost transformată în energie chimică în procesul de fotosinteză prin substanțele organice sintetizate.

Cum s-ar putea anula emisiile de CO2?

Aceasta ar însemna să se lichideze tot ce este viață pe pământ pentru că tot ce este viu respiră și rezultă CO2.

Prin urmare, afirmația este total nefundamentală.

Corect ar fi să se spună că emisiile de CO2 nu trebuie să fie mai mari decât capacitatea clorofilei de a asimila acest gaz. Dar și această afirmație este relativă deoarece suprafața verde, cantitatea de clorofilă, poate fi mărită continuu prin acoperirea întregii suprafețe a pământului cu plante verzi și menținerea vegetației cât mai mult pentru a capta razele solare.

Rezultă că CO2 poate fi captat de masa vegetală și sechestrat în humus.

S-a stabilit că un hectar de teren agricol degajă zilnic 135 kg CO2, din care 75 kg de către microorganisme și 60 kg de către sistemul radicular.

Un hectar cu plante agricole absoarbe într-o zi 250-500 kg de CO2.

La o recoltă de 10 t/ha plantele asimilează 4.500 kg C din 16-17 t CO2 din 40 milioane m3 aer.

Cantitatea de 1 kg humus din sol blochează 3,06 kg CO2.

Există multiple posibilități de reducere a emisiilor de CO2, și anume:

  • o afânare moderată a solului încetinește activitatea microorganismelor și reduce emisiile de CO2;
  • s-au realizat unele tractoare care funcționează cu gaz metan și reduc emisiile totale cu 80%;
  • alte tractoare, deși consumă motorină, evacuează apă și azot;
  • extinderea suprafețelor împădurite deoarece 1 ha de pădure fixează 6-10 t C și degajă 10-12 t oxigen.

Măsurile de reducere a emisiilor de CO2 nu trebuie căutate în agricultură deoarece agricultura participă cu cca 12% și agricultura alături de silvicultură sunt sectoarele care consumă CO2.

Așa se explică și măsurile stabilite de UE ca după recoltarea culturilor principale, pe anumite suprafețe (de dorit cât mai mari), să se însămânțeze „culturile verzi“ care printre multiplele avantaje îl au și pe acela de a folosi CO2 până la sosirea înghețului.

În aceeași direcție sunt și recomandările marilor noștri agronomi ca în zonele și în anii cu precipitații mai bogate și întotdeauna pe suprafețele irigate terenul să fie menținut „permanent verde“.

Prin urmare, renunțând la ideea că emisiile de CO2 trebuie reduse la zero, acest gaz este de mare valoare și de neînlocuit în procesul de fotosinteză, iar omenirea are capacitatea să dirijeze aceste fenomene în folosul ei.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În iunie 2015, aproximativ 60 de persoane din 21 de națiuni, reprezentând comunități agricole și științifice, instituții de învățământ, factori de decizie politică și ONG-uri s-au reunit în Costa Rica pentru a elabora un plan pentru o mișcare internațională unită în jurul unui obiectiv comun: inversarea încălzirii globale și stoparea foametei mondiale prin facilitarea și accelerarea tranziției globale către agricultura regenerativă și gestionarea terenurilor. În ianuarie 2017, Regeneration International, entitatea care a inițiat această mișcare, a obținut statutul de organizație non-profit. Miliarde de Agave este unul dintre proiectele sale, iar scopul lui este de a planta un miliard de agave la nivel global care vor avea capacitatea de a extrage și a stoca un miliard de tone de CO2. Campania va fi finanțată prin donații și investiții publice și private.

Un sistem cu multiple avantaje

Un grup-pionier de fermieri mexicani au hotărât să transforme peisajul în care își desfășoară activitatea și să își îmbunătățească mijloacele de trai. Au făcut asta prin adoptarea sistemului revoluționar propus de organizația Regeneration International. Concret, acest sistem presupune plantarea densă, 1.600-2.500 pe hectar, a unei specii de agave și a unor copaci din specia mesquite recunoscuți pentru capacitatea lor de a fixa azotul. Scopul proiectului Miliarde de Agave se bazează pe o strategie de regenerare a ecosistemelor, care a fost recent adoptată de mai multe ferme mexicane inovatoare aflate în regiunea deșertului din Guanajuato. Această strategie presupune două direcții de acțiune, și anume cultivarea plantelor de agave în combinație cu specii de copaci care au capacitatea de fixare a azotului și pășunatul rotativ al animalelor. Rezultatul este un sistem care funcționează bine chiar și pe terenurile degradate, semi-aride și în cadrul căruia se obține multă biomasă și furaje hrănitoare. Sistemul adoptat de fermierii mexicani produce cantități mari de frunze de agave și rădăcini – până la o tonă de biomasă pe parcursul a 8-10 ani de viață a plantei. Acest sistem agroforestier reduce presiunea supraexploatării terenurilor fragile și îmbunătățește sănătatea solului și capacitatea lui de a reține apa, în timp ce extrage și stochează cantități masive de CO2.

Pot extrage și depozita deasupra solului 30-60 tone de CO2 pe an

Plantele de agave și copacii care fixează azotul, dens intercalați, au capacitatea de a extrage și sechestra cantități masive de CO2 atmosferic. De asemenea, produc mai multă biomasă supraterană și subterană și furaje pentru animale în mod continuu, de la an la an, mai mult decât oricare altă specie de plante care crește în deșert sau semi-deșert. Numai agavele pot extrage și depozita deasupra solului echivalentul a 30-60 tone de CO2 pe an. Acest sistem este ideal pentru regiunile cu climă aridă și caldă pentru că agavele și copacii lor însoțitori nu necesită irigare și nu sunt afectate de creșterea temperaturilor globale și a secetei. Agavele sunt plante care prosperă chiar și pe terenuri uscate și degradate, nepotrivite pentru alt tip de culturi. Acest lucru este posibil datorită metabolismului lor acid crassulacean care le permite să extragă umezeala din aer și să o stocheze pe timpul nopții în frunzele lor groase. În timpul zilei deschiderea din frunzele lor (stomatele) se închide, reducând drastic evaporarea.

Frunzele pot fi transformate în nutreț

Începând cu al treilea an de la plantarea agavelor și pentru următorii 5-7 ani, fermierii le taie frunzele, le toacă mărunt și le pun la fermentat în recipiente închise timp de 30 de zile. Suplimentar, frunzele de agave mărunțite pot fi combinate cu un procent de 20% de păstăi de leguminoase și ramuri. Astfel produsul final va avea un nivel mai ridicat de proteine. Deși frunzele de agave masive sunt pline de saponine și lectine pe care sistemul digestiv al animalelor nu le poate digera, prin acest proces ele se transformă într-un furaj extraordinar de hrănitor. Practic, prin prelucrarea acestei materii prime și transformarea ei în siloz și prin capacitatea lor de refacere a terenurilor degradate, agavele pot face diferența dintre supraviețuire și sărăcie pentru milioane de mici fermieri și păstori din lume. În anul 7 plantația de copaci din specia mesquite și agave arată deja ca o pădure destul de densă. În anul 8 și 10 de la plantare, tulpina care cântărește între 100-200 de kilograme este recoltată și folosită pentru a produce un lichior distilat numit mescal. Între timp, plăntuțele de agavă răsărite în jurul plantelor-mamă sunt transplantate pentru a garanta creșterea continuă a biomasei și stocarea carbonului.

(D.Z)

Compania finlandeză Solar Foods și-a propus să revoluționeze toate conceptele legate de mâncare. Prin tehnologia pe care au inventat-o, reprezentanții companiei și-au propus să demonstreze că hrana poate fi obținută din alte surse decât din agricultură. Astfel, aceștia au dezvoltat o tehnologie prin care să obțină o pudră proteică, similară făinii, pe bază de dioxid de carbon, captat din aer. Inventatorii acestei pudre spun că este 100% sigură pentru consumul alimentar și că poate fi folosită în iaurturi sau alternative la carne, cum ar fi burgerii vegetali. Cum se obține, concret, această pudră?

Apa este deshidratată cu ajutorul electricității în hidrogen şi oxigen. Ulterior, hidrogenul rezultat este adăugat la CO2 folosit pentru hrănirea microbilor în timpul unui proces de fermentare. Astfel, proteinele obţinute sunt transformate în pudră. Și așa hrana viitorului nu mai are nicio legătură cu agricultura.

Compania are planuri ambițioase în ceea ce privește dezvoltarea acestui concept pentru că, după obținerea licenței de comercializare în Uniunea Europeană, și-a propus ca, pe lângă reactorul pe care îl are acum, să achiziționeze mai multe astfel de echipamente de mărimea unui autobuz.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti