Adama 04 mai 2020
update 28 May 2020

APIA informează că a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 și SCZ 7.23

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de vineri, 29.07.2016, a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) și SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat cuplat în sector zootehnic, specia bivolițe de lapte).

Cuantumul stabilit pentru aceste schemele de sprijin este de 826,0596 euro/cap vacă de lapte, respectiv 3649,2009 lei/cap vacă de lapte și 209,8453 euro/cap bivolița lapte, respectiv 927,0126 lei/cap bivolița lapte.

Pentru Campania 2015, în tabelul de mai jos se regăsesc atât sumele totale autorizate la plată cât și suma de 1.624,61 milioane europlătită până acum pentru un număr de 851.835 beneficiari (90,22% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), astfel:

 FONDURI

Nr. total solicitanți

Plafon alocat (milioane euro)

Suma autorizată (milioane euro)

Suma plătită (milioane euro)

Nr. beneficiari autorizați

Nr. beneficiari plătiți

FEGA

944.072

1.599,99

1.277,37

1.269,38

851.835

844.035

FEADR+BN1
(cofinanțare de la bugetul național) - Masura 13 -PNDR

206,94

197,86

385.777

376.301

Buget Național

335,44

184,07

157,37

713.861

670.186

Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – “Plăți privind agromediu”în valoare de 15,5 milioane euro.

De asemenea, precizăm că până acum au fost plătite în conturile fermierilor, crescători de bovine/ovine/caprine, următoarele sume:

- ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) – 8,778 milioane euro pentru un număr de 28.941 beneficiari;

- ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) – 30,147 milioane euro pentru un număr de 49.013 beneficiari;

- ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine) – 3,912 milioane euro pentru un număr de 4.650 beneficiari;

- SCZ 9.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 5,820 milioane euro pentru un număr de 5.240 beneficiari.

Din Bugetul Național a fost autorizată la plată până la această dată suma de 187,07 milioane euro, astfel:

-       115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1);

-       68,616 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care:

  • 11,266 milioane euro - ANTZ 7 pentru un număr de 32.865 beneficiari;
  • 39,406 milioane euro - ANTZ 8 pentru un număr de beneficiari;
  • 17,944 milioane euro - ANTZ 9 pentru un număr de 19.650 beneficiari.

Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare.

APIA a început plățile pentru zootehnie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anuțat faptul că în data de 5 iulie a început autorizarea la plată a schemei de plată pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic - schemă decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8). Plafonul total alocat conform HG nr.382/2016 este de 116.770.266 euro, respectiv de 515.844,3 mii lei. Cuantumul calculat este de 97,4 euro/cap animal, respectiv 430,27 lei.

Până în acest moment suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015, este de 1,524 miliarde euro, un număr total de 841.285 fermieri autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), respectiv:

FEGA - 1,193 miliarde euro:

- 255,44 milioane euro plăți în avans (efectuate în luna noiembrie 2015);

- 937,64 milioane euro plăți regulare.

FEADR + cofinanțare de la bugetul național – 212,55 milioane euro, din care:

- 197,05 milioane euro pentru Măsura 13 – “Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”-  din PNDR 2014-2020;

- 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – “ Plăți privind agromediu”.

BUGET NAȚIONAL - 119,12 milioane euro:

- 109,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1);

- 3,83 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7);

- 5,41 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

APIA: Peste 900.000 de cereri unice de plată pentru 2016

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat în data de 05 iulie Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016. Numărul de cereri înregistrate este de 900.927 cereri, ce încumează o suprafață declarată la plată de 9.492.575,01 hectare.

Cele mai multe cereri unice de plată au fost depuse în judeţele Suceava (48.970 cereri), Dolj (39.717 cereri), Bihor (37.795 cereri), Bistrița Năsăud (36.038 cereri) și Maramureş (35.011 cereri).

Totodată, cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se regăsesc în judeţele Timiş (525.320,76 ha), Constanţa (486.817,71ha), Teleorman (414.492,53ha), Dolj (406.349,69ha) şi Călărași (370.437,22ha).

APIA reamintețte fermierilor faptul că solicitările depuse după data de 05 iulie nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Situația plăților efectuate de APIA

Conform directorului general APIA, Florin Faur până la sfârșitul lunii iulie, circa 95% dintre fermieri își vor primi subvențiile pentru anul 2015. La data de 1 iulie Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură plătise deja 26 mil. euro pe vegetal, din cei 113 mil. euro pe care îi are de dat fermierilor. La schemele pe suprafață, schemele de bază, plata redistributivă, înverzire, și-au primit banii 94,68% dintre fermieri, adică un total de 1,2 miliarde euro, circa 75% din suma acordată pentru 2015.

„La ora acutuală, dacă există o satisfacție managerială, să zicem, este faptul că exceptând partea de ovină și plata de la ovină, restul, toate sunt pe linie. Din momentul în care le avem pe linie, urmează doar partea de coordonare, monitorizare. Eu am avut două obiective când am venit: să reduc extrem de mult tot ce a însemnat 2015 și dacă e să dau o cifră, din 4 mai și până în prezent s-au plătit, vorbim de ordine de plată onorate, 871 mil. euro, din care 95% sunt fonduri europene“, a declarat șeful APIA.

Majoritatea plăților vor fi făcute în luna iulie, însă vor rămâne plăți de făcut și după această lună, până pe 30 septembrie, dar doar în cazul fermierilor cu probleme, spun oficialii. „Există anumite litigii, care de obicei se duc pe calea instanțelor, motiv pentru care am dorit să avem o măsură asiguratorie că litigiile care se gestionează între timp și se plătesc de către APIA, nu vor avea parte de reduceri din partea Comisiei Europene. Aceste situații ne-au dus cu gândirea până la data de 30 septembrie. Dacă s-a dat această dată de 15 octombrie și a fost înaintată chiar de Franța, atunci de ce să nu beneficiem de o umbrelă de genul acesta“, a explicat Florin Faur.

Despre sprijinul cuplat pe zootehnie am aflat este că la bovina de lapte s-a înaintat o sumă de 890 euro, iar pentru carne 1200-1.300 euro, iar ceea ce se știe cu certitudine la momentul acesta este sprijinul cuplat pe vegetal. „Vorbim despre 4 scheme care privesc culturile de soia, sfeclă, orez și hamei. În acest sens sumele sunt următoarele: 269,06 euro la soia, un coantum mai mic decât anul trecut, pentru că și suprafața cu soia a ajuns la 110.000 ha, 649,43 euro/ha la orez, 584,17 euro la hamei și 786, 3 euro/ha la sfecla de zahăr. Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a coantumului. Este posibil să ajungem la peste 400 euro/ha, un lucru bun pentru această cultură care are impact și asupra zootehniei“, a declarat directorul APIA.

Pentru anul 2016 APIA anunță că va posta pe site-ul instituției informări cu privire la toate schemele de sprijin cuplat, astfel încât fermierii să știe care sunt criteriile de acordare, suprafețele și elementele de eligibilitate. Intenția este să creem acea interfață cu fermierul pe care ne-o dorim din 2012, prin care fermierul să poată fi informat corect și cu privire la decizia de plată. Cu alte cuvinte să aibă fereastra lui, cu informații dedicate, care în baza unor coordonate, cum are și pentru IPA on-line să poată intra să vadă în ce stadiu este cererea, ce decizie de plată are, ce plăți a primit și o direcționare către un link unde să vadă informații generale pentru schemele de plată.

Patricia Alexandra POP

APIA: 79,38 milioane euro au ajuns deja la fermieri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 23 iunie 2016, de când a început procedura de avizare la plată a fermierilor ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecție, ecocondiționalitate) și până în prezent au fost autorizați un număr de 30.404 fermieri cu o sumă totală de 79,38 milioane euro.

Astfel, suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), este de 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari.

APIA a aprobat noi plăți

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plată ajutorul pentru depozitare privată carne de porc, acordat conform regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2334 de deschidere a depozitării private pentru carnea de porc și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 826/2008 al Comisie din 20 august 2008, de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea privata a anumitor produse agricole.

Pentru acest ajutor au fost depuse un număr de 2 cereri de sprijin pentru depozitarea pentru 90 de zile a unei cantități totale de 1.000 tone carne de porc, cereri de sprijin în valoare totală de 309.500,00 euro respectiv 1.403.644,40 lei care au fost autorizate la plată.

Ce plăți a efectuat APIA până în prezent

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că miercuri, 22 iunie 2016, a finalizat autorizarea la plată pentru ajutoarele excepționale din sectorul de creștere a porcinelor și a început autorizarea la plată pentru ajutoarele excepționale din sectorul laptelui și produselor lactate, ajutoare asigurate în conformitate cu Hotărârea nr.160/16.03.2016 privind acordarea de ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

Sprijinul financiar este asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) după cum urmează:

- 2.372.804 euro pentru sectorul de creștere a porcilor, pentru un număr de 241 cereri și 2.386.823 capete eligibile la plată;

- 8.773.154 euro pentru sectorul laptelui și produselor lactate pentru un număr de 17.014 cereri depuse.

Vreți să luați subvenții? Așteptați-vă la controale și supracontroale

Ministerul Agriculturii și-a propus printr-un proiect de act normativ ca agricultorii care vor să încaseze subvenții să fie verificați prin controale și supracontroale în urma cărora să se stabilească respectarea normele privind ecocondiţionalitatea pe întreaga exploatație agricolă pe tot parcursul anului calendaristic în cauză. APIA va efectua controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind apa şi biodiversitatea, bunele condiţii agricole şi de mediu privind apa, solul, peisajul şi nivelul minim de întreţinere a terenului agricol. Gestionarea privind siguranţa alimentară, identificarea şi înregistrarea animalelor, bolile animalelor şi bunăstarea animalelor îi revine Autorității Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

ANF-ul va elabora procedurile de control pentru cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, va asigura instruirea inspectorilor fitosanitari în vederea efectuării controlului pe teren şi va informa APIA în legătură cu neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control cu privire la depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

APIA va începe plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că începând de astăzi va începe plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016.

„Începând cu data de 6 iunie 2016, Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură demarează plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016, conform Ordinului nr.819/01.06.2016. Suma alocată este de 93.913.700,242 lei, iar plata se efectuează pentru un număr de 12.185 beneficiari și pentru o cantitate de 52.246.842,972 litri motorină”, se precizează în comunicatul APIA.

APIA a făcut plăți în valoare de 1,178 miliarde euro pentru Campania 2015. 10 iunie termenul de depunere a cererilor pentru 2016

Până în acest moment APIA a plătit fermierilor pentru cererile depuse în Campania 2015 suma de 1,178 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro fiind plăţi în avans FEGA, 681,85 milioane euro plăţi regulare din FEGA, 88,97 milioane euro Ajutor Naţional Tranzitoriu în sectorul Vegetal (ANT1) cu finanţare din Bugetul Naţional și 152,6 milioane euro (FEADR + cofinanţare de la bugetul naţional) pentru  Măsura 13 – “Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020.

Din suma totală de 1,178 miliarde euro, 481,45 milioane euro reprezintă plata pentru un număr de 755.864 fermieri  autorizaţi începând cu  data de 12.05.2016, pentru măsura „Practici agricole benefice pentru climă şi mediu“ (înverzire), respectiv 14.05.2016,  pentru măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confrunta cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, fermieri care au fost autorizaţi anterior pentru celelalte scheme de plăţi directe. Numărul total de beneficiari autorizaţi la plată pe toate tipurile de fonduri (FEGA, FEADR şi Buget Naţional)  începând cu data de 07.04.2016 și până în prezent este de 778.451.

Întrebați când vor începe plățile pentru sectorul zootehnic, în condițiile în care termenul iniţial de 25 mai asumat de ministrul agriculturii nu a fost respectat, reprezentanții APIA au răspuns: „După cum a fost anunţat şi în mass-media, motivele întârzierii plăţilor aferente anului 2015 sunt multiple şi se regăsesc în concluziile Notei de control a corpului de control al Ministrului Agriculturii și Dezvoltătii Rurale. În ceea ce priveşte plăţile pentru schemele de plată în sectorul zootehnic, nu a fost posibil respectarea termenului de 25 mai 2016 din cauza complexităţii dezvoltării software precum şi a volumului mare de date care trebuiesc prelucrate“.

În plus, potrivit art.75 din Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului conducerea APIA menționează că: „Plăţile se fac în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie şi se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor., iar aceste plăți nu se fac înainte de finalizarea verificării condiţiilor de eligibilitate”.

Pentru Campania 2016 data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea este 10 iunie. Aceste cereri pot fi depuse și după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, însă cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, în timp ce solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

– Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat că APIA va implementa funcţionarea unei agenţii de monitorizare a preţurilor de intrare în ţară la importuri. În ce stadiu este acest demers? Care este data preconizată pentru înfiinţarea acestei agenţii? Cine va monitoriza în piaţă şi cum va monitoriza preţurile de vânzare astfel încât să fie depistate cele de dumping?

- La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este în curs de finalizare elaborarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va reglementa situaţia menţionată, fiind necesară armonizarea prevederilor legale ce vor fi instituite cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare şi cu prevederile legislaţiei naţionale incidente.

După ce vor fi stabilite ultimile detalii, proiectul de act normativ va fi lansat în dezbatere publică, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică.

– Când trebuie depuse Cerile unice de plată pentru Campania 2016?

– În conformitate cu Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobă criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 s-a stabilit pentru Campania 2016 ca data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea să fie data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

Contiună colaborarea între APIA, Agenţia pentru Servicii şi Plăţi şi FranceAgriMer

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a reînit contractul de colaborare cu Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franţa.

În urma rezultatelor mulțumitoare înregistrate până în prezent, rezultate care au vizat organizarea unor serii de întâlniri, seminarii şi instruiri pentru experţii APIA, cele 3 instituţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua cooperarea și schimbul de experienţă şi bune practici.

Protocolul vizează:

- realizarea unui program de schimburi tehnice în domeniul ajutoarelor directe către agricultori, administrării piețelor de produse agricole, al măsurilor de intervenție, precum şi al măsurilor de comerț exterior;

- schimburi de informații economice şi perspective de dezvoltare a organizațiilor comune de piață, pregătirea şi perfecționarea personalului, schimburi de bune practici privind organizarea administrativă, examinarea procedeelor şi instrumentelor administrative;

- sunt vizate aspecte tehnice, de organizare, reglementare, procedurale şi administrative privind plățile directe şi sistemul integrat de administrare şi control (IACS), dar și realizarea unor acțiuni comune de cooperare în țările terțe Uniunii Europene.

APIA informează că perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 va continua până la data de 31 mai 2016

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 va continua până la data de 31 mai 2016. Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

A fost demarată autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că începând cu data de 12.05.2016 a demarat autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13. Numărul total de fermieri pentru care au fost emise deja ordinele de plată este de 532.362 fermieri. Suma totală autorizată după data de 12.05.2016 este de 944.2 milioane lei (212,89 milioane euro) și este compusă din: 685,25 milioane lei (155,17 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), 13,33 milioane lei (2,97 milioane euro) din bugetul național, respectiv 245,64 milioane lei (54,8 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).

Numărul total de beneficiari plătiți începând cu data de 08.04.2016 și până în prezent este de 756.210 beneficiari.

În ce privește Campania de primire a cererilor unice de plată 2016, au fost depuse un număr de 754.151 cereri, pentru o suprafaţă de 6.035.690 hectare.

Perioada de depunere fără penalizări a cererilor de plată va continua până la data de 31 mai 2016.

Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

200 de milioane de euro au fost autorizate la plată până în prezent pentru 613.692 fermieri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri, a declarat, luni, directorul general al APIA, Ioan Merca, într-o conferință de presă.

"APIA a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri. În continuare pentru noi rămâne o prioritate să facem plățile pentru toate schemele și pentru toate măsurile de sprijin. În ceea ce privește Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), APIA gestionează trei măsuri delegate de la AFIR, respectiv măsurile pentru agromediu și climă, pentru agricultura ecologică și plățile compensatorii pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. Intenționăm în cursul acestei luni să facem plăți și aici pe măsura privind plățile compensatorii", a spus Merca.

Acesta a precizat că, în decursul lunii mai, APIA va demara și plățile pentru sprijinul cuplat pe zootehnie, astfel încât la 30 iunie să se finalizeze integral toate plățile pentru campania 2015.

Potrivit șefului APIA, aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal. Astfel, au fost autorizate la plată: schema de plată unică pe suprafață în cuantum de 79,73 euro/ha, plata redistributivă — primul interval: 1 — 5 hectare inclusiv, în cuantum de 5,00 euro/hectar, iar al doilea interval peste 5 hectare și până la 30 hectare inclusiv, în cuantum de 51,07 euro/hectar, plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/hectar; plata pentru micii fermieri care au până la 7 hectare, în cuantum de maximum 1.250 euro și ANT 1 (Schema de ajutoare naționale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producție) în cuantum de 19,19 euro/hectar.

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2015 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

În campania 2015, APIA a efectuat plățile în avans pe suprafață autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro dintr-un total de 1,59 miliarde de euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferența de plată de 1,34 miliarde de euro aferentă plăților directe pe suprafață se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

AGERPRES

A început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că de joi, 07 aprilie 2016, a început autorizarea iar vineri, 08 aprilie 2016, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Ieri erau pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro vor fi plătite în cursul zilei de astăzi.

Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

- Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

- Plata redistributivă:

primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;

al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.

- Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93euro/ha;

- Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

- ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Plățile directe pe suprafață, din 8 aprilie, iar cele pentru animale, la sfârșitul lunii mai

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a reiterat luni, în cadrul unei întâlniri avute în Alba cu fermieri, că plățile directe pe suprafață vor începe să fie achitate din 8 aprilie.

'La 8 aprilie încep plățile directe pe suprafață', a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a mai spus că nu este adevărat, așa cum au susținut unii, că subvențiile ar fi de cinci ori mai mari în Ungaria.

'Dacă discutăm de un anumit sector, sigur sunt sectoare în care România are cele mai multe subvenții la nivel european. Acest lucru l-a spus chiar comisarul Phil Hogan în octombrie, când discutam de ajutorul de criză. Aveam 250 de euro stabiliți pentru o bovină, iar după ultimele calcule, vom acorda peste 300 de euro pe cap de bovină. Dacă mai e și în zonă defavorizată, ne ducem la peste 600 de euro. Mă îndoiesc că există un alt stat în UE, și după știința mea nu există, care să aibă astfel de subvenții', a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a subliniat că România va avea cea mai mare subvenție pe cap de bovină din UE. Ministrul a menționat că plățile pe cap de animal vor începe după sfârșitul lunii mai.

AGERPRES

 

Programul LEADER a devenit a cincea roată la căruță din cauza abordării de la APIA

Programul LEADER, prin care Grupurile de Acțiune Locală (GAL) pot beneficia de finanțare, a devenit a cincea roată la căruță, din cauza abordării Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, până în prezent fiind consemnate 3.700 de proiecte în valoare de 92 de milioane de euro dintr-o alocare de peste 300 de milioane de euro, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferință de specialitate.

'Importanța GAL-urilor este mare. Sumele sunt consistente, iar în total pe Strategia de Dezvoltare Locală avem în PNDR suma de 563 milioane de euro, avem și pe partea POP sume destul de bune, iar în total depășim 650 milioane de euro. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat până acum, nu putem fi foarte mulțumiți, deși ține și de abordarea noastră. Din păcate, abordarea în Agenția de Plăți (APIA) vizavi de LEADER a dus ca acesta să fie a cincea roată la căruță. Nu putem fi mulțumiți la 3.700 de proiecte cu 92 milioane de euro din peste 300 de milioane de euro. Deci, absorbția nu este pe măsura dorințelor noastre. Este cert că GAL-urile trebuie să devină motorul dezvoltării la nivel local. Acestea au și sarcini extrem de complexe și delicate, ținând cont că GAL-urile sunt AM-uri la nivel local. Dacă dânșii nu se ajută, vom avea probleme', a spus Irimescu.

Potrivit ministrului Agriculturii, România s-ar putea să nu respecte termenul referitor la procesul de selecție a Strategiei de Dezvoltare Rurală, programat pentru 6 august 2016.

'În procesul de selecție a strategiei de dezvoltare locală, care trebuie finalizat în maximum doi ani de la semnarea Acordului de Parteneriat, ne duce cu termenul la 6 august 2016. În această situație, s-ar putea să nu respectăm acest termen. Ar fi bine ca GAL-urile să revigoreze proiectele abandonate dintr-un motiv sau altul. Din păcate, avem o carență la Ministerul Agriculturii, în sensul că nu am tras învățămintele necesare din aceste cazuri și greșim în continuare', a subliniat oficialul.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a precizat că este nevoie de identificarea de noi de produse autohtone pentru a fi protejate la nivel european, cu scopul de dezvoltare economică a zonelor montane.

'Încă avem decalaje mari de dezvoltare în mediul rural în comparație cu celelalte state-membre. Cred că trebuie să ne mobilizăm efectiv. Toate solicitările dvs. de simplificare a procedurilor vor fi luate în considerare. Am renunțat la foarte multe cerințe care ridicau probleme. Sunt mari probleme în ceea ce privește coșul de produse locale. Aici este un domeniu enorm, vast, în care GAL-urile se pot implica. Recent, am protejat Salamul de Sibiu, urmează brânza de Ibănești, dar și alte produse. Trebuie neapărat să venim cu identificarea de noi produse, de calitate extraordinară pentru că nu există alte posibilități de dezvoltare a zonelor montane', a afirmat Achim Irimescu.

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România (FNGAL) a organizat, vineri, cu susținerea Consorțiului Programului Dezvoltare Rurală prin Antreprenoriat și Asociere și a Nevo Parudimos — membră a rețelei europene ERGO Network, conferința cu tema 'Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 — 2020 a Uniunii Europene'.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL), entități care își desfășoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populație cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori și densitatea de maximum 150 de locuitori pe kilometru pătrat, sunt beneficiare ale programului LEADER, inițiativă europeană apărută în anul 1990, în momentul când programele publice pentru dezvoltare rurală din multe țări erau limitate.

GAL-ul are sarcina de a identifica și implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă. Dintr-un GAL pot face parte atât primăriile, cât și societățile comerciale, ONG-urile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și inclusiv persoane fizice, indiferent de domeniul de activitate.

AGERPRES

Vocea fermierului gânduri, probleme, speranțe pentru 2016

Ing. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, fermier Dămienești – Bacău (2.500 ha): „Am în vedere cel puțin cinci lucruri pe care le-aș dori rezolvate în 2016. Unele trenează de ani buni, dar am avut o discuție cu ministrul Agriculturii și domnia sa insistă să rezolve neapărat câteva dintre probleme în scurtul său mandat:

– simplificarea documentațiilor pe care fermierii trebuie să le întocmească în relația cu APIA și AFIR, lucru care va conduce la mai puțină birocrație;

– crearea condițiilor, inclusiv de natură legislativă, prin corecții aduse documentelor elaborate până acum, pentru funcționarea fondului mutual (fond deschis de investiții);

– înființarea (în fine!) camerelor agricole, organizații necesare mai ales în cazul micilor producători, iar din discuția purtată cu actualul ministru am reținut că dorește expres să pună punct tuturor disputelor, să alegem împreună cea mai bună variantă legislativă (n.n. – până acum, legea a fost schimbată de cel puțin trei ori) și să organizăm camere în fiecare județ;

– clarificarea, cumva adaptarea la specificitățile agriculturii de la noi, a aspectului privind „înverzirea“, fiindcă sunt o serie de neconcordanțe/nepotriviri între regulamentul european, ce se scrie la București și ce avem noi, fermierii, în teren;

– irigațiile, în sensul în care putem rezolva din punct de vedere financiar chestiunea asta pur românească, de a pune căruța în fața boilor, adică de a aloca programe și resurse europene pentru infrastructura secundară pentru irigații, fără a avea la ce o conecta, fiindcă infrastructura principală, care cade în sarcina statului, lipsește. Acolo unde fermierul a avut acces la o sursă de apă el și-a rezolvat inclusiv din fonduri proprii irigațiile, dar avem milioane de hectare care nu pot fi irigate fără partea de infrastructură primară.“

Ing. Iulian Iancu, Societatea Agricolă „Libertatea“, comuna Fulga – Prahova (1.046 ha): „Mi-aș dori și aș aștepta mai multă transparență decizională la nivel de administrație agrară și un pic mai multă promptitudine: dacă zice că dă subvenția la o dată anume, s-o dea; dacă a promis subvenția la motorină într-un anumit termen și la o anumită valoare, atunci așa să fie. În plan personal îmi doresc măcar stabilitatea pe care am avut-o până acum, iar salariații să-și dea mai mult interes pentru locul de unde-și primesc salariul.“

Ing. Stoian Ionuț Bogdan, fermier Lehliu – Călărași (996 ha): „Anul calendaristic a venit avantajos ca și anul agricol, de altfel; au fost ploi astă-toamnă, acum avem toate culturile acoperite cu zăpadă. Deci e bine din acest punct de vedere. Ca problemă sper să se rezolve favorabil următoarea situație legată de subvenții: se aude că plata la unitatea de suprafață ar fi condi­ționată de documentele de intabulare în sensul în care lotul lucrat efectiv trebuie să coincidă ca amplasament (tarla, parcelă, vecini) cu cel menționat în documente; or, pentru a comasa terenurile, să putem cultiva sole compacte, noi, fermierii, am făcut schimb de terenuri, astfel că fiecare avem per total suprafața arendată/lucrată, dar ea nu corespunde scriptic ca amplasare. Dacă subvenția va fi condiționată de acest aspect o să fie mare haos.“

Ing. Ionel Mărunțoiu, Săcele – Constanța (1.400 ha): „Ca de obicei eu sunt optimist și trag nădejdea unui 2016 bun. Am început anul agricol favorabil, cu toamnă lungă, ploi destule, acum ninge la noi, deci chiar am motive să fiu încrezător. Pe termen lung, ca să glumim un pic, aștept clipa când subvenția de la noi o să fie egală cu cea din Franța, Olanda sau Germania! Dar am și o mare amărăciune: eu am prins perioada în care toată Dobrogea era irigată, iar acum nu cred să se mai ude 1.000 ha. Dacă n-aș fi lucrat și n-aș fi știut – când era secetă n-aveam efectiv probleme – nu mi-ar fi părut rău, dar cu atâta apă în jur, Canalul Dunăre – Marea Neagră, cel mai mare lac din România, Razelm, puțin mai sus de Săcele, unde am eu ferma, regret foarte mult că nu ajungem și noi să punem la punct sistemul de irigații. Mă refer la infrastructura primară, sunt bani mulți la mijloc, fiindcă trebuie realizată de la bun început, deoarece tot ce a existat a fost distrus/furat de oameni ori mai știu eu de cine; dincolo, fermierul și-ar putea înjgheba, din fonduri proprii sau europene, irigațiile, dar n-ai la ce să te conectezi, n-ai sursa de apă asigurată de obicei de infrastructura primară. Am putea face, în condițiile tehnologiilor de azi, performanță în agricultură, dacă n-ar fi această uriașă problemă, a lipsei irigațiilor.“

Medic veterinar Petru Bordean, președintele Asociației crescătorilor de bovine Brașov (5.155 de crescători, 17.500 capete de bovine, în principal vaci de lapte): „Într-o situație atât de rea ca acum n-am fost de când suntem noi fermieri. În primul rând, subvenția (pe cap de animal, plățile cuplate, pe suprafață, la producția de lapte) pentru care am făcut cereri cred că va însemna un fiasco. Doi: noi, cel puțin cei din Brașov, n-am reușit să mai găsim o piață corectă a laptelui și vindem în minus de o jumătate de an, cu un leu litrul, sub prețul de producție (1,10 lei/litrul de lapte), în condițiile unui produs conform, cu 3,4 % proteină și 3,7% grăsime (n.n.-în comerț, cel mai ieftin lapte, din care este scoasă smântâna, se vinde cu 3 lei litrul). Trei: la carne, de asemenea, e un dezastru total, nu mai ia nimeni niciun animal, s-au oprit exporturile, nu avem un preț corespunzător nici la carne... Eu cred că, în primăvară, vom rămâne cu jumătate din efectiv, iar asta nu-i bine deloc, fiindcă un animal de valoare biologică superioară îl formezi în 6-7 ani, nu-i ca la cultura mare, semeni primăvara, culegi toamna. Știți că la porcine aproape că nu mai avem ferme de reproducție; pesemne că acolo se dorește să se ajungă și cu bovinele, să cumpărăm doar de afară, noi să nu mai avem nimic în țară. Cu PNDR 2014-2020, am umblat un an de zile pe la toate simpozioanele, întrunirile, am dezbătut, am căzut de acord asupra unor priorități sau lucruri. Nimic din ce-am vorbit sau stabilit nu e-n legislație și ghiduri, e complet diferit ce se aplică mă rog, de fapt nu se aplică, fiindcă deocamdată în noul exercițiu financiar european nu se desfășoară niciun proiect, la Brașov avem zero, deci sunt deja doi ani pierduți. Senzația mea este că toți care se ocupă cu sectorul acesta – și politicieni, și minister – parcă-s puși anume să distrugă, nu să creeze, una se vorbește, alta se face, chestiune care aproape mă sperie. Și mai este un lucru: în 2007 ne-au înnebunit să facem asociații cu personalitate juridică, ne-am chinuit, am convins oamenii, le-am înființat; acum nu mai e bună asociația, trebuie grup de producători sau cooperativă. Mâine vine alt oficial cu altă idee și uite așa ne cam batem joc de tot.“

Ing. Dumitru Andreșoiu, președintele Asociației județene a crescătorilor de ovine „Dacia“ din Orăștioara de Sus – Hunedoara (800 de crescători, 145.000 capete ovine): „Dorințele noastre țin de: un an normal din punct de vedere meteorologic; reluarea exportului de carne către țările arabe, blocat în toamna trecută; un preț corect (10-11 lei/kg în viu, în cazul mieilor, tarif pe care fermierii l-au avut până în urmă cu trei ani); reglementarea acordării pășunilor comunale, lucru pe care noi l-am discutat de foarte multe ori la nivel central, dar una vorbim, alta se face la București, astfel că, în clipa de față, 60% din suprafețele de pășune se duc în altă parte, gen asociații fantomă, nu la crescătorul de animale. Aceste grupuri au luat subvenția, iar logic este ca banii să meargă la fermier, nu la asociație, fiindcă ajungem la absurdul ca niște președinți să se plimbe cu «gipanul», pășunea să rămână plină de mărăcini, iar amărâtul de cioban să care brânza cu măgarul sau căruța! Menirea asociației este să-l îndrume pe fermier, nu să-i ia subvenția! În fine, mai sper ca anul acesta să se pună în practică chestiunile convenite anul trecut, şi anume ca asociațiile să se transforme în cooperative, iar fermierii să activeze în cadrul acestei organizații, cu tot ceea ce decurge de aici, achiziționarea de inputuri, negocierea prețului de vânzare a produselor etc. În clipa de față, nu știu ce să vă spun, oamenii cam stau pe un butoi de pulbere fiindcă subvențiile întârzie; mai avem de luat bani și din 2014, de doi ani am fost mințiți și umiliți, iar noi riscăm să ne pierdem business-urile din cauza unor neglijențe sau incompetențe etc. Sincer, ne punem speranța în noul ministru pe care-l cunoaștem ca pe un om corect, neimplicat politic, pentru a susţine interesele unora şi altora.“

Ing. Lucian Mugurel Florea, pomicultor, loc. Itești – Bacău: „Mă gândeam într-o doară ce bine ar fi ca fiecare lege/ordonanță să fie emisă la timpul potrivit. Vă dau exemplul actului normativ privind programul Mere în școli, apărut pe site-ul ministerului pe 13 august și aprobat abia în ședința de guvern din 23 decembrie, când deja este foarte târziu pentru ca fermierii autohtoni, în special cei care nu dispun de depozite frigorifice, să-l mai poată accesa. Mi-aș dori apoi o mai mare deschidere a instituțiilor față de fermieri, să fim priviți ca parteneri, nu ca adversari, așa cum cel mai des avem senzația. Vorbind despre programele europene, cele care anunțau revitalizarea fără precedent a sectorului pomicol – mă refer în special la reconversie – sunt depuse proiecte, dar ele sunt în așteptate, chiar dacă s-a promis o evaluare rapidă a lor. Nu știu ce să zic, una s-a vorbit, alta a ieșit din punct de vedere legislativ, avem un soi de struțo-cămilă între ceea ce a fost și ceea ce este, parcă-i mai multă birocrație. Dosarele sunt excesiv de stufoase, e nevoie de extrem de multe avize, unul e de tot hazul, trebuie să obținem o negație de la DSVASA că sanitar-veterinarii n-au nicio treabă cu plantația și pomicultura! Nu vă mai spun că a apărut pe site-ul AFIR ghidul antifraudă și, din ce știu eu, mai mulți viitori beneficiari de fonduri europene s-au retras din cauză că, în orice conjunctură, ei sunt văzuți ca infractori. Sunt acolo niște prevederi stupefiante. De pildă, în cazul unui grup de producători, nu pot aplica pentru aceeași măsură doi inși care se cunosc! Cum poți să aderi la un grup și să nu ai întâi de toate afinități sociale cu viitorii parteneri/asociați? Se pune mult prea mare accent pe monitorizare după aplicarea proiectului, şi nu pe stabilirea/trasarea condițiilor clare, fără echivoc, de implementare a proiectului sau măcar de verificare în timpul aplicării acestuia. Ai zice că asta și urmăresc, să ne lase să greșim și apoi să inventeze condiții noi cât să ne ia banii, să ne trimită în judecată, să ne facă infractori. Dincolo de toate acestea, și din partea noastră, a fermierilor, trebuie mai multă seriozitate, cel puțin în declararea producției. Nu poți să vrei totul și când e să dai și tu ceva înapoi subevaluezi recolta în halul în care, vrând-nevrând, am devenit cei mai neperformanți pomicultori din Europa, iar realitatea nu este deloc aceasta, cel puțin în livezile noi și unde se aplică tehnologie de vârf.“

Pagini realizate de Maria Bogdan

PRO AGRO: Neacordarea la timp a avansurilor poate duce la proteste

Federația Națională PRO AGRO trage un puternic semnal de alarmă asupra modului în care este gestionată plata avansului către fermieri, sume vitale pentru achitarea datoriilor către furnizori și a creditelor în urma cărora suportă penalități de întârziere, și asupra faptului că sumele ar fi trebuit să fie virate deja în conturile acestora până la data de 16 noiembrie 2015.

Nu înțelegem de ce România rămâne în continuare codașa Europei în ceea ce privește acordarea acestor avansuri fără să țină cont de dificultatea anului agricol care s-a încheiat. Constatăm că dialogul instituționalizat între fermieri și autorități nu a dat roade și că cele 5 zile rămase la dispoziție pentru efectuarea plăților nu vor fi suficiente pentru ca sumele de bani cuvenite să intre în conturile fiecărui fermier. Acesta este motivul pentru care, în viitorul apropiat, Federația Națională PRO AGRO își rezervă dreptul de a recurge inclusiv la forme de protest externe pentru ca autoritățile să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că acest mecanism de acordare a subvențiilor este un drept și nu o facilitate făcută fermierilor de către funcționarii statului.

Totodată, reamintim faptul că actul normativ destinat despăgubirilor privind efectele secetei din anul 2015 a avut drept scop acordarea într-un timp scurt a unor despăgubiri pentru pierderile de venit, în vederea demarării lucrărilor de înființare a culturilor de toamnă din acest an. Acest act normativ încă generează multe ambiguități, nemulțumiri și inechitate. În ceea ce privește termenul de acordare a sumelor, după modul în care se prezintă Agenția plătitoare, din punct de vedere al organizării, nu identificăm oportunități viabile ca sumele să fi încasate până la sfârșitul anului.

Facem apel public la bunăvoința autorităților competente, Ministerul agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de a CONȘTIENTIZA gravitatea problemelor survenite de neplata sumelor care se cuvin fermierilor români. Cum agricultura se face cu bani și nu cu ”mila lui Dumnezeu”, rugăm insitent, prin intermediul mass-media, să se înțeleagă faptul că, după un an agricol capricios, cu secetă și arșiță severe care au afectat un important procent din cele mai importante culturi din România, este extrem de dificilă redresarea financiară a fermierilor pentru a avea puterea de a înființa noi culturi de toamnă și, după cum a fost precizat anterior, de a plăti creditele pe care le-au contractat în condițiile în care cuantumul acestora va crește din cauza penalităților.         

Dorim ca autoritățile române să lucreze în slujba producătorilor și să înțeleagă fără echivoc faptul că SE IMPUNE urgentarea plăților către aceștia!

Federația Națională PRO AGRO,
București, 2015

Adeverințe pentru Măsura 215

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet a – porcine, sesiunea I de depunere – anul IV de angajament care intenționează să acceseze credite pentru finanțarea activităților curente de la băncile care au încheiat Convenții cu Agenția.

Potrivit convențiilor încheiate, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera adeverințe prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în  perioada 16 iulie –16 august 2015, cerere de plată pentru măsura specificată. Suma înscrisă în adeverință reprezintă 30% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată an IV de angajament, sesiunea I de depunere.

Abonează-te la acest feed RSS