79,39% din suprafața totală a județului Olt (549.828 ha) o reprezintă, potrivit datelor din 2014 publicate de Institutul Național de Statistică, terenul agricol, respectiv, 436.515 ha, cu următoarele categorii de folosință: arabil: 390.336 ha, pășuni – 33.038 ha, fânețe – 556 ha, vii – 7.465 ha, livezi – 5.120 ha. Agricultura este dominată de cereale și plante tehnice, dar locuitorii se mândresc cu importantele centre viticole (Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomirești, Strejești, Mărunței), pomicole (Topana, Strejești, Spineni, Pleșoiu, Leleasca, Cungrea, Făgețelu) sau legumicole (localitățile din Lunca Dunării, Olt și Olteț).

Tot INSEE, care reține datele raportate fie de Direcția Județeană Agricolă, fie de alte instituții, spune că, în 2016, județul Olt deținea o suprafață totală amenajată pentru irigații de 193.094 ha, din care 184.090 ha suprafață agricolă amenajată și 173.238 ha irigații amenajate pe terenurile arabile. În analiza pe baza căreia a elaborat Strategia pentru renovarea infrastructurii principale, Ministerul Agriculturii spune că în Olt sunt 182.225 ha amenajate, iar viabile mai sunt doar 148.162 ha, adică 81,30 % din totalul amenajărilor. Acestea sunt: Terasa Corabia – 35.795 ha total amenajări / 30.142 ha viabile; Terasa Caracal – 75.739 ha total amenajări / 47.329 ha viabile; Drăgănești – 6.233 ha amenajări viabile în totalitate; Bucșani / Cioroiu – 27.717 ha amenajări viabile în totalitate; Potelu / Corabia – 10.928 ha amenajări viabile în totalitate; Stoenești / Vișina – 25.813 ha amenajări viabile în totalitate. În 2016, potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere pentru 11.926 ha și au fost irigate efectiv 10.626 ha. Cu alte cuvinte, doar culturile de pe 7,17% terenuri amenajate cu sisteme viabile de irigații au primit apă. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 24 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar 9 dintre acestea au accesat Măsura 125 pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din ferme.

6 amenajări propuse pentru reabilitare

Mai multe OUAI-uri care au accesat fonduri europene nu au putut iriga din cauză că statul nu a reabilitat infrastructura pe care o gestionează prin ANIF. Acest lucru ar putea fi rezolvat dacă Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații va fi aplicat la timp de către MADR. Mă rog, respectând oarecum etapele de intervenție. Iar în județul Olt sunt programate intervenții în toate cele trei etape.

Etapa I-a: Bucșani-Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (6 OUAI din Olt înființate și toate au accesat proiecte europene), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 1 stație de repompare, 27.245 ml canale de aducțiune și 28 de construcții hidrotehnice; Terasa Caracal, 75.739 ha (4 OUAI înființate, 1 proiect implementat), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 6 stații de repompare, 88.000 ml canale de aducțiune, 19.466 ml canale de distribuție, 140 de construcții hidrotehnice; Potelu – Corabia, 10.928 ha (3 OUAI înființate, 2 proiecte aplicate), reabilitare 2 stații de repompare și 32 de construcții hidrotehnice.

Etapa a II-a: Terasa Corabia, 35.795 ha (9 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 4 stații de repompare, 11.623 ml canale de aducțiune și de priză, 76.070 ml canale de distribuție, 80 de construcții hidrotehnice; Stoenești – Vișina, 25.813 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 1 stație de repompare, 55.491 ml canal magistral, 7.500 ml canale de distribuție, 76 de lucrări hidrotehnice.

Etapa a III-a: Drăgănești, 6.233 ha, reabilitare 1 stație de pompare, 20.242 ml canale de aducțiune, 3 construcții hidrotehnice.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 8

În şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost aprobată majorarea sumei alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorină în agricultură în 2016, de la 338,819 milioane lei la 647,248 milioane lei.

Se asigură astfel resursele financiare necesare pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată agricultură în trimestrele II și III în 2016, având în vedere că din suma de 338,819 milioane lei alocată inițial a fost utilizată până în prezent 314,446 milioane lei.

Măsura vine în sprijinul agricultorilor prin finanțarea și în anul 2016 a schemei de susținere a cheltuielilor producătorilor agricoli, prin diminuarea costurilor de producție, și încurajează desfășurarea în continuare a activităților din agricultură.

De asemenea, hotărârea aprobată clarifică aspecte legate de gestionarea sumelor, respectiv modalitatea de alimentare a conturilor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură   și virarea sumelor cuvenite către beneficiari.

Astfel, potrivit actului normativ, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întocmeşte şi transmite trimestrial la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţia centralizatoare cu beneficiarii şi sumele exprimate în lei, fără subdiviziuni, aferente cantităţilor de motorină determinate la plată.

După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se alimentează contul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care alimentează conturile centrelor județene, respectiv al municipiului București cu sumele cuvenite.

Sumele cuvenite vor fi virate în conturile beneficiarilor, conform legislaţiei în vigoare, de către centrele județene, respectiv al municipiului București, ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se modifică corespunzător.

Informații suplimentare:

Începând cu anul 2015, conform HG nr.1174/2014, se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015-2020 este de 3,334 miliarde lei.

Pentru anul 2016, suma inițială alocată din bugetul Ministerului Agriculturii este de 338,819 milioane lei. Din această sumă, a fost plătită până în prezent suma de 314,446 milioane lei, astfel încât diferența de 24,372 milioane lei nu ar fi fost suficientă pentru acordarea subvenției la motorina utilizată în trimestrele II și III în 2016.

Sursa: madr.ro

Cu o creștere a PIB de 1,5% în trimestrul doi din 2016 comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,3% în trimestrul doi din 2016, după un avans de 0,6% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,4%, după un avans de 0,5% înregistrat în precedentele trei luni.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada aprilie — iunie 2016 s-au înregistrat în România (1,5%), Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE dar trei state membre — Franța, Italia și Austria - au avut creștere zero.

De asemenea, în trimestrul doi din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 5,9%, urmată de Slovacia (3,7%) și Spania (3,2%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 0,7%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.

Potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică, Produsul intern brut a crescut cu 5,2%, pe serie brută, și cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% față de trimestrul 1 și de 6% față de trimestrul 2 din 2015.

Pe serie ajustată sezonier, creșterea PIB în T2 a fost de 5,9% față de T2 2015.

În primul trimestru al acestui an, PIB a crescut cu 4,3% față de primele trei luni ale anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

AGERPRES

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că începând de astăzi va începe plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016.

„Începând cu data de 6 iunie 2016, Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură demarează plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016, conform Ordinului nr.819/01.06.2016. Suma alocată este de 93.913.700,242 lei, iar plata se efectuează pentru un număr de 12.185 beneficiari și pentru o cantitate de 52.246.842,972 litri motorină”, se precizează în comunicatul APIA.

Temperaturile atmosferice care în judeţul Suceava au înregistrat şi diferenţe de 20 de grade Celsius în 24 de ore, în ultimele trei luni şi temperaturile negative de la începutul lunii mai au afectat în mod vizibil culturile agricole din unele zone ale judeţului.

Diferenţe mari de temperatura, de până la 20 de grade Celsius

Plantele au avut de suferit de pe urma variaţiilor mari dintre temperaturile nocturne şi cele diurne – depăşind chiar şi 20 de grade Celsius, cea mai sensibilă la acest fenomen fiind rapiţa. Dacă cea mai mare parte dintre culturile de rapiţă şi-au revenit pe parcurs, în unele zone a fost necesar ca terenul cu culturi compromise, să fi reînsămânţat cu altă cultură. La porumb, o plată termosensibilă nu au fost probleme pentru cei care au respectat indicaţiile specialiştilor şi au început semănatul după 20 aprilie.

Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava consideră că vremea a fost totuşi favorabilă agricultorilor, campania agricolă de primăvară desfăşurându-se conform planificărilor. Agricultorii suceveni sunt totuşi îngrijoraţi de perspectiva unui an agricol care, cel puţin în momentul de faţă, stă sub semnul deficitului de apă în sol. Pe fondul precipitaţiilor solide insuficiente din iarnă şi al numeroaselor zile cu vânt se înregistrează deficit de apă în sol, iar dacă nu va ploua, vor putea fi probleme în ceea ce priveşte producţia viitoare.

Sâmburoasele cele mai afectate de fluctuaţiile termice

În urma diferenţelor de temperatură şi a brumei căzute în perioada de înflorire, se pare că cel mai mult a avut de suferit pomicultura. Fluctuaţiile termice şi temperaturile scăzute au afectat sâmburoasele, zarzărul, caisul, piersicul, prunul, cireşul şi vişinul care îşi desfac petalele în aprilie.

“Am avut o iarnă capricioasă, am avut o primăvară capricioasă, multe zile din luna februarie fiind mult mai călduroase ca cele din luna mai. Aceste fenomene au avut un efect negativ în pomicultură pe anumite zone. Este vorba de curenţii care au fost pe Valea Moldovei, afectând livezile din zona Baia, Sasca, Dumbrava, Cornu Luncii. Au mai fost livezi afectate şi în zona Dumbrăviţa, dar şi în zona Fălticeni. În luna mai a fost brumă, în aceste zone temperaturile au scăzut sub minus două grade şi fructele proaspăt legate rezistă până la minus 1,6 grade – minus 1,7 grade, depinzând şi de durata îngheţului. La Dumbrava, pomiculturii au spus că de la brumă au fost atât iarba cât şi pomii albi, ceea ce demonstrează un impact negativ. Pe total asociaţie nu sunt pagube foarte mari până în prezent, natura a avut grijă să mai şi lase”, ne-a declarat ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni

Deficit de apă în sol

Inginerul Mircea Costişevschi, a mai precizat că ploile căzute la mijlocul lunii mai au redus din deficitul de apă din sol dar au influenţat negativ tratamentele.

“În momentul de faţă este o perioadă cu ploi mărunte, cantitatea de precipitaţii este mică şi variază de la o localitate la alta. Cel mai mare pericol este gridina, care a bătut în judeţ, fiind afectată zona Boroaia. Dacă ploile sunt de mai lungă durată, aşa cum se anunţă şi cum a fost până acum, chiar dacă cantitatea de apă care ajunge pe sol este mică, nu se pot efectua tratamentele din şapte în şapte zile cu substanţe performante, atât cele sistemice cât şi cele de contact. Apare pericolul de a se instala bolile, în special rapănul.

Primele tratamente au fost făcute în luna martie, sunt livezi unde până la mijlocul lunii mai s-au făcut 8 tratamente, şi este posibil să fie livezi la care, până la recoltare, să mai avem încă 15 tratemente pentru o obţine o producţie bună. Tratamentele diferă de la livadă la livadă, de la un soi la altul, soiurile noi fiind mult mai rezistente la dăunători, este posibil să aplici tratamentul şi pănă să-şi facă efectul vine ploaia şi să fii nevoiit să îl reei. Aşa se explică numărul mare de tratamente aplicate şi costurile destul de mari cu producţia din acest an. Condiţiile climatice din acest an nu ne permit obţinerea unei producţii, fără tratamente, fără îngrăşăminte. Fără întreţinere nu se poate face pomicultură. Ca să supravieţuieşti ca producător trebuie să faci o producţie de minim 30 tone la hectar”, a precizat Mircea Costişevschi.

Silviu Buculei

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Se prognozează o vară 2016 secetoasă. Zile de secetă și arșiță sunt considerate cele cu temperatura de peste 32 de grade Celsius și umiditatea atmosferică sub 30%. Prin secetă se înțelege un interval de minimum 10 zile fără precipitații.

În perioada de secetă plantele se veștejesc, adică transpirația depășește capacitatea acestora de a absorbi apa din sol.

Veștejirea poate fi trecătoare și are loc în orele puternic însorite ale zilei, când plantele transpiră intens și frunzele nu sunt aprovizionate cu apă suficientă, deși solul are umiditate. Când se răcorește, spre seară, își revin la normal.

Dar veștejirea poate fi durabilă și apare la o umiditate scăzută a solului, din care plantele nu-și mai pot acoperi pierderile de apă prin transpirație, cu consecințe destul de grave pentru plante.

La porumb, de exemplu, veștejirea trecătoare apare când pierde 15,6% din apă, iar la veștejirea durabilă pierde 40% din apă.

În urma veștejirii la grâu are loc un transport masiv de substanțe proteice din plantă în boabe. Așa se explică de ce grâul crescut la umiditate mai redusă și temperaturi ridicate are un conținut de proteină mai mare în boabe. Aceasta deoarece scade fotosinteza producătoare de carbohidrați, în schimb se intensifică respirația când se consumă din rezerva de carbohidrați. Se scurtează perioada de formare a bobului, reducând timpul de depozitare a carbohidraților și în final conținutul în proteină este mai ridicat.

După o perioadă de veștejire plantele rezistă mai bine la secetă, însă cu influențe negative asupra nivelului recoltei.

La plantele veștejite stomatele se închid, frunzele se răsucesc (la porumb se fac sul) pentru a diminua transpirația și în aceste condiții se reduce fotosinteza. În schimb, respirația se intensifică și consumă din substanțele de rezervă, diminuându-se recolta.

Creșterea rezistenței la secetă are loc prin hidroliza amidonului în monozaharide, iar proteina în aminoacizi, prin aceasta împiedicându-se coagularea protoplasmei.

În condiții de secetă apare concurența între diferitele organe ale plantei pentru apă:

– frunzele tinere, cu forță de scurgere mai mare, absorb apa din frunzele bătrâne care se usucă și cad;

– frunzele tinere pot sustrage apa și din vârfurile de creștere și creșterea plantelor este oprită;

– pot sustrage apa din flori și ovarele avortează, iar fructele tinere cad.

La o fază mai avansată a secetei apar modificări în activitatea enzimelor din plante:

– se intensifică activitatea amilazei care transformă poliglucidele în glucide simple;

– substanțele proteice din frunzele bătrâne se descompun în aminoacizi liberi care sunt absorbiți de frunzele tinere;

– se acumulează acizi organici care neutrali­zează amoniacul rezultat din degradarea proteinelor.

Rezistența la secetă se datorează proprietăților protoplasmei celulelor care permit menținerea în viață a plantelor în timpul secetei și reluarea proceselor vitale, cu intensitate sporită, când din nou solul este aprovizionat cu apă.

Plantele evită supraîncălzirea printr-o transpirație activă deoarece la temperatura de peste 45 grade C protoplasma coagulează și planta moare. Prin urmare, rezistența la secetă este condiționată de proprietățile protoplasmei de a suporta deshidratarea cu minimum de periclitare a funcțiilor fiziologice ale acesteia.

La plantele veștejite au loc următoarele transformări de substanțe organice:

– scade conținutul de glucide din frunze deoarece scade fotosinteza;

– crește cantitatea de zahăr pe baza polizaharidelor din frunzele inferioare;

– crește conținutul de monozaharide pe baza zaharozei care se hidrolizează.

Plantele rezistente la secetă se caracterizează prin:

– au stomate și ostiole mai mici și în adâncitură pentru a reduce transpirația;

– au sistem radicular bine dezvoltat și în adâncime pentru a folosi apa freatică;

– au vase conducătoare cu diametrul mai mare, cu capacitate de absorbție ridicată;

– au frunze mici și suprafață foliară redusă, se pot răsuci, schimba poziția pentru a reduce din energia solară primită;

– frunzele au cuticula mai groasă, sunt prevăzute cu strat de ceară, cu peri;

– au presiune osmotică ridicată pentru a folosi apa reținută strâns de sol și au respirație redusă pentru a nu consuma mult din rezerve;

– posedă capacitate de translocare rapidă a hidraților de carbon rezultați din fotosinteză pentru a crea loc noilor carbohidrați.

Cu cât cantitatea de apă legată este mai mare față de apa liberă, celulele rezistă mai bine la temperaturi ridicate.

Dintre plantele de cultură, cu rezistență mai bună la secetă, menționăm: meiul, sorgul, porumbul, grâul, secara, orzul, floarea-soarelui, șofrănelul, năutul, sparceta, lucerna. Mai puțin rezistente sunt: cartoful, fasolea, sfecla, ovăzul, mazărea, soia, muștarul, trifoiul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Un spaţiu de expunere extins, un concept de stand diferit, reprezentativ pentru aniversarea de 20 de ani de activitate pe care compania o sărbătoreşte anul acesta şi modele noi de utilaje pentru fermieri, sunt reperele prezenţei companiei IPSO Agricultură la ediţia de anul acesta a târgului de agricultură AgriPlanta- RomAgroTec, desfăşurat în intervalul 19- 22 aprilie 2016 la Fundulea (jud. Călăraşi). Printre noutăţi se numără tractorul John Deere 9RX, primul tractor pe patru şenile lansat de producătorul de utilaje agricole, tractorul pentru tuns iarba X350R şi soluţiile pentru management agricol de la John Deere. Vizitatorii târgului vor putea vedea utilajele comercializate de companie şi vor putea intra în contact cu reprezentanţii IPSO la standul 20.

John Deere : tractoare, combine, utilaje de erbicidat, prese de balotat şi solutii de management pentru agricultură

TRACTOARE

IPSO va expune nouă modele de tractoare John Deere din seriile 5E, 5GF, 5M, 6MC, 6M, 6R, 7R, 8RT şi 9RX. Noutatea şi totodată vedeta acestei categorii de utilaje va fi tractorul 9RX, lansat de John Deere la finalul anului 2015, care va fi expus pentru prima oară la AgriPlanta- RomAgroTec.

După ani de proiectare, teste în camp și feedback din partea clienților, John Deere a introdus primul său tractor pe 4 şenile: NOUL 9RX. Cele 4 modele de tractoare dispun de doua motorizari de 13,5 l si 15 l, cu puteri între 470 şi 620 CP. Tractorul este echipat cu transmisie e18 cu efficiency manager. Noul 9RX are un șaşiu mare şi robust şi un sistem pe șenile creat pentru a oferi putere superioară, durabilitate și este mai ușor de condus, în special atunci când îi sunt atașate implemente mari pe câmp.

Compacte, versatile şi uşor de manevrat, tractoarele din seria 5E combină în mod ideal calitatea şi fiabilitatea specifice utilajelor John Deere. Acestea sunt dotate cu motor de 2,9 litri cu 3 cilindri PowerTech M cu turbocompresor de 55 CP, 65 CP sau 75 CP, 9 viteze de deplasare înainte şi 3 viteze de deplasare înapoi şi au o capacitate mare de ridicare de pana la 1,8 tone. Tractoarele seria 5E sunt de asemenea ideale pentru fermele specializate care necesită utilaje fiabile care se pot deplasa agil în spaţii mici, producând în acelaşi timp un zgomot minim.

Ideale pentru aproape toate lucrările din livezi sau podgoriile mari, tractoarele din seria 5GF oferă manevrabilitate şi vizibilitate mare, plus capacitatea prizei de putere care uşurează munca pentru cele mai solicitante sarcini.

Seria 5 M cuprinde tractoare destinate fermelor zootehnice. Motoarele de 2,9 litri pentru 75 CPşi 4,5 litri pentru 85 CP, 100 CP şi 115 CP, sunt echipate cu injecţie electronică CommonRail care conduce la o economie de combustibil de 11% şi o pompă hidraulică de 94l/min. Designul robust al cadrului central al tractoarelor 5M este ideal pentru ridicarea greutăţilor mari de către încărcătorul frontal sau orice altă lucrare cu echipamente frontale grele. Construcţia solidă a seriei 5M oferă o stabilitate exceptională şi permite o încărcătură maximă generoasă de 6.500 kg pe tractoarele cu cabină.

Tractoarele John Deere 6MC sunt utilaje capabile şi versatile, echipate cu motoare de 4,5 L PWX cu transmisie PowerQuad Plus 16/16 (40 km/h), în standard sau PowrQuad Plus 24/24 (40km/h) opţional, pentru a oferi un cuplu lin, rapid şi confortabil. Printre caracteristicile modelelor din seria 6MC se numără: saşiu complet, platformă compactă versatilă şi soluţii inteligente GreenStart/ ISOBUS Ready.

Tractoarele din seria 6R au o putere cuprinsă între 105CP şi 255CP, cu motor puternic PowerTech Plus. Acest nou grup propulsator cu sistem ecologic GreenEfficiency oferă o economie de combustibil fără precedent, folosind un singur combustibil.

Tractoarele din seria 7R se caracterizează prin versatilitate, fiabilitate, performanţă şi sunt destinate fermelor mari şi prestatorilor de servicii, având o putere cuprinsă între 201 CP şi 319 CP.

Tractoarele seria 8R/8RT sunt echipate cu motoare John Deere puternice pentru aplicaţii solicitante: arat, cultivat, discuit, scarificat şi însămânţare. Motorul cu două turbine de 9.0 L Power Tech PSX eliberează până la max. 420 CP cu Managementul Inteligent al Puterii.

COMBINE

IPSO Agricultură aduce combinele John Deere W440 si S680i la editia de anul acesta a targului AgriPlanta- RomAgroTec.

Versatilă, fiabilă, cu o putere sporită a motorului şi uşor de întreţinut, combina W440, reprezintă o gamă de combine compacte de dimensiuni reduse şi este potrivită atât pentru sole mici cât şi pentru sole medii. Datorită prezenţei bătătorului de spice netreierate, care reduce încărcarea suplimentară a bătătorului şi scuturătorului şi a sitelor, un element de exclusivitate pentru acest model, combina W440 are o putere de 235 CP şi este dotată cu un pre- bătător şi 6 scuturători.

Combinele John Deere seria S sunt propulsate de un motor John Deere cu 6 cilindri PowerTech PSX. Modelul S680i are o versiune de 9 l care produce 387 CP. Noul rotor cu flux variabil şi carcasa acestuia au fost special concepute pentru culturile şi condiţiile din Europa. Masivul buncăr de cereale de 14.000 de litri cu sistem de pliere acţionat hidraulic este cel mai mare buncăr din industrie, crescând astfel eficienţa de recoltare.

UTILAJE DE ERBICIDAT

In portofoliul de produse John Deere al IPSO Agricultură se află utilaje de erbidicidat tractate şi autopropulsate. IPSO va expune modelele M724, M732,M740 şi M962 la AgriPlanta- RomAgroTec.

Modelul R4030 autopropulsat are un rezervor de 3.000 l şi a fost reproiectat cu tehnologie nouă avansată, sisteme de soluţie noi şi confort în lucru. Rampa reproiectată, mai lată, permite operatorului să acopere câmpul în mai puţine treceri. Secţiunile individuale ale rampei sunt mai multe şi mai mici, pentru a ajuta la îmbunătăţirea rezoluţiei de pulverizare cu peste 33%. Suspensia cu conexiune oscilantă oferă o stabilitate mai mare, asigurând în acelaşi timp o înălţime constantă deasupra culturii. Suspensia pneumatică independentă pe fiecare roată asigură amortizarea şocurilor pe soluri denivelate rezultând viteze mai mari de lucru. Motorul de 6,8 l al modelului R4030 asigură 280 C cu o creştere de putere de 300 CP.

Pentru a creşte productivitatea şi a reduce costurile la hectar, utilajele de erbicidat trebuie să fie optimizate în privinţa tuturor aspectelor procesului de pulverizare. John Deere a analizat întreg procesul de erbicidare: de la planificare lucrării la umplere, transport şi pulverizare, până la clătire şi gestionarea resturilor de substanţe chimice. Modelul tractat M740 are un rezervor cu un volum de 4.000 l, lăţimi de lucru cuprinse între 24 şi 30 m şi pompă cu o capacitate de 280 l/ min. Folosind cele mai moderne tehnologii de soluţii inteligente i- Solutions, propria experienţă şi informaţiile furnizate de clienţi, John Deere a îmbunătăţit fiecare detaliu al utilajelor de erbicidat, de la control şi usurinţa de folosire şi de la acurateţe şi fiabilitate la asistentă tehnică şi service.

PRESE DE BALOTAT

Calitatea fânului sau a paielor este influenţată de nivelul de umiditate a culturii. IPSO Agricultură comercializează prese de balotat John Deere cilindrice cu cameră fixă şi cu cameră variabilă, rectangulare şi prese de balotat seria 900. Anul acesta compania va expune la AgriPlanta- RomAgroTec presa de balotat cilindrică cu cameră variabilă 842. Sistemul de tocare MaxiCut 25 poate recolta material pentru însilozare scurt de până la 40 mm şi paie lungi de 140 mm. Sistemul de automatizare care leagă utilajul ataşat de tractor optimizează întregul sistem tractor- utilaj ataşat, crescând în acelaşi timp productivitatea şi făcând munca operatorului mult mai uşoară. Sistemul de legat cu plasă, CoverEdge, este un sistem unic brevetat de John Deere ce depăşeşte marginile exterioare pentru a păstra o formă perfectă a balotului pentru mult timp.

SOLUŢII DE MANAGEMENT PENTRU AGRICULTURĂ

IPSO va aduce la AgriPlanta- RomAgroTec şi soluţii de management pentru agricultură AMS (Agriculture Management Solutions) cu caracteristici NOI.

AutoTrac

Sistemul integrat AutoTrac creşte productivitatea reducând costurile şi crescând eficienţa. Acesta reduce gradul de suprapunere pe terenul liber fără marcaje orientative, se descurcă perfect pe rutele drepte sau sinuoase şi lucrează confortabil şi în caz de vizibilitate scăzută. Funcţia rapidă permite rularea funcţiei AutoTrac la o viteză de până la 35 km/h. Oferă o performanţă mai bună cu până la 14% datorită reducerii acoperirii aceloraşi segmente de teren şi întoarcerilor mai rapide la capetele lotului de teren. Această tehnologie de ghidare automată dovedită necesită doar un receptor StarFire şi un comutator AutoTrac de pe CommandCenter pentru a porni.

Remote Display Access (RDA) - Avantajele asistenţei de la distanţă

John Deere Remote Display Access oferă fermierilor acces direct la CommandCenter 4600 sau GreenStar 2630, pentru a asista operatorul de la distanţă pentru instalarea şi operarea maşinii. Astfel, se pot economisi până la 30% din costurile de asistenţă pentru operator.

FarmSight

Sistemul John Deere FarmSight ofera fermierilor posibilitatea de a reduce consumul de combustibil al flotei, a analiza datele din timpul lucrului, a mări timpul de funcţionare sau a asigura asistenţă de la distanţă.

Avantaje:

• Timp de funcţionare: Creşterea timpul de funcţionare cu serviciile de asistenţă de la distanţă RDA;
• Performanţă: Monitorizarea utilajelor şi îmbunătăţirea productivităţii
• Logistică: Optimizarea managementului flotei pentru eficienţă maximă
• Agronomie: Decizii pentru creşterea profitului şi a performanţei

FarmSight include mai multe pachete, adaptate necesităţilor producătorilor agricoli: Uptime (Sunteţi autonom!), Optimization (Sunteţi susţinut!), Performance (Sunteţi asistat tehnic!) şi Full Service (Sunteţi protejat din punct de vedere tehnic!).

ECHIPAMENTE PENTRU GAZON John Deere

Gama John Deere pentru gazon include în prezent produse atât pentru utilizatorii privaţi cât şi pentru cei profesionali, atât echipamente pentru grădină şi gazon, cât şi maşini speciale pentru terenurile de golf. Activităţile unde aceste produse îşi dovedesc eficienţa şi performanţa sunt foarte variate: terenuri de sport, parcuri şi grădini publice, hipodromuri, aerodromuri, zone şi spaţii de recreere, ferme, grădini şi spaţii private.

Create pentru confort, comoditate şi performanţă, tractoarele John Deere pentru tuns iarba sunt echipamente de utimă generaţie pentru îngrijirea spaţiului verde.

Seria Select (model X300/X500) a fost creată pentru suprafeţe de gazon de peste 8.000 mp. Tractoarele din această serie se disting prin uşurinţa în manevrabilitate. Orice operaţiune în care tractoarele pentru tuns iarba sunt angrenate este facilitată de transmisia automată cu doua pedale (Twin Touch) şi de sistemul autopilot (Cruise Control). IPSO va expune la AgriPlanta- RomAgroTec NOUL model X350R cu ecran de bord tip auto.

Seria Standard (model X100) cuprinde 6 modele cu o gamă largă de specificaţii şi opţiuni. Indicate pentru suprafeţe de gazon între 3.000- 6.000 mp aceste tractoare robuste sunt proiectate pentru o utilizare pe termen lung, fără probleme de întreţinere. Modelul X115R va fi prezent la standul IPSO.

Atat Seria Standard cât şi Seria Select ale tractoarelor pentru tuns iarba pot beneficia de ataşamente utile în această activitate precum: kit-uri de mulcire, colectoare de iarba cu diferite capacităţi, remorci, deflectoare de iarbă, distribuitoare de îngrăşăminte, greutăţi etc.

Gama Tractoarelor Compacte cu puteri diferite ale motorului (25 - 66 CP) poate fi utilizată atât pentru întreţinerea gazonului cât şi pentru diverse activităţi în fermele agricole, horticole sau zootehnice, în activităţi de curăţenie, deszăpezire şi întreţinere a spaţiilor municipale.

Tractorul 3036E este, de asemenea, foarte uşor de manevrat. Raza de întoarcere redusă facilitează accesul pe parcelele mici, locuri înguste sau acoperite. Transmisia hidrostatică are 2 game de viteză, iar tracţiunea este integrală. Va fi prezent la standul IPSO la AgriPlanta-RomAgroTec împreună cu încărcătorul frontal John Deere model D160.

Maşinile pentru tuns iarba seria Standard vor fi reprezentate la târg de modelele autopropulsate John Deere RUN 41, RUN 46 şi RUN 51. Acestea au lăţimi de lucru variate şi sunt dotate cu colector de iarbă şi opţional cu kit de mulcire (tăiere fină a ierbii pentru a fi lăsată pe sol). ReadyStart este caracteristica specială care conferă motorului în 4 timpi pornirea imediată, chiar dacă maşinile sunt utilizate într-o dimineaţă răcoroasă.

ÎNCĂRCĂTOARE TELESCOPICE Manitou

MANITOU este lider mondial în încărcătoare telescopice multifuncţionale pentru teren accidentat ţi unul dintre furnizorii de renume ai IPSO Agricultură. Compania produce utilaje, care manipulează încărcături până la 6.000 kg şi la înălţimi de până la 10 m, incluse în gama MLT.

MANITOU MLT 735 120 ”Premium” face parte din categoria destinații multiple a gamei MANITOU creată pentru agricultură. Încărcătorul MLT 735 permite manipularea în siguranță a încărcăturilor cu o greutate de până la 3,5 tone, iar brațul telescopic atinge înălțimea maximă de 7 metri. Acesta are unul dintre cele mai mici rapoarte putere/greutate din categoria sa, lucru care îl face o mașină rapidă cu un comportament foarte dinamic. Pompa hidraulică cu pistoane cu debit variabil de 150 l/min la 270 bari asigură performanţă hidraulică. În combinaţie cu JSM, permite realizarea unor cicluri de lucru rapide și efectuarea simultană a mai multor mișcări în același timp. Motorul în 4 cilindri, Tier 3B, cu o putere de  122 CP  se corelează perfect cu pompa hidraulică,  astfel încât se elimină orice risc de supraconsum sau pierderea eficienței. Manitou este primul producător de încărcătoare telescopice care a făcut public consumul de carburant împreună cu metodologia de calcul în diferite aplicații de lucru,  prin programul REDUCE.

Pentru a transforma o cantitate minimă de combustibil în eficienţă maximă,  MLT 732 Premium este echipat cu un motor cu patru cilindri, care dezvoltă 101 CP. Încărcătorul are o capacitate maximă de ridicare de 3.200 kg şi înălţime maximă de ridicare de 7 m, performanţe care îi permit să încarce cu usurinţă un tir la înălţimea de 4.5 m. Fabricat în Franta, acest model se caracterizează printr-un design optim al cabinei, care asigură un confort deosebit. Sistemul hidraulic în combinaţie cu JSM,  permite realizarea unor cicluri de lucru rapide și efectuarea succesivă a mai multor mișcări. Pentru o productivitate maximă, Manitou oferă o maşină simplu de utilizat, care vine în standard cu o cupă de cereale de 2.500 litri.

CISTERNE PENTRU ÎMPRĂŞTIAT DEJECŢII Pichon

Pichon proiectează, fabrică şi comercializează o gamă completă de cisterne pentru împrăştiat dejecţii lichide, cu capacităţi de la 3.050 L la 30.000 L, incluzând autoîncărcătoare, sisteme de stropire şi injectoare. De asemenea, aceste cisterne se pot utiliza pentru transportul de apă pentru alimentare sprayer.

Cistena TCI 12600 pentru transport apa are o capacitate de 12.600 litri, iar rezervorul ei nu este fixat pe saşiu independent, ci este sudat pe toată lungimea lui direct pe saşiu. Acesta are o stabilitate excelentă datorită centrului de gravitate scăzut. Rezervorul este galvanizat atât în interior cât şi în exterior oferindu-i astfel o durată foarte mare de utilizare.  Echipată cu o pompă de vacuum Jurop cu un debit de 9000 L/min , cisterna se poata încărca/descărca în mai puţin de 2 minute. Lubrifiată de o pompă automată, pompa de vid este prevăzută pe lateral cu un rezervor de ulei. Pentru siguranţa la umplere, cisterna dispune de doua supape duble de securitate. Cisterna are 2 axe în tandem, anvelope 550/60x22.5, suspensie parabolică şi frânare pneumatică. Pentru o curăţire completă a rezervorului, cisterna dispune de uşă în partea din spate, fixată în balamale, cu un diametru de Ø 950 mm.

REMORCI PENTRU AGRICULTURĂ Fliegl

Compania germană Fliegl  produce o gamă completă de remorci destinate sectorului agricol. Remorca ULW 30 care va fi expusă la AgriPlanta- RomAgroTec este o remorcă de transbordare care are o capacitate totală de 30 m3 şi o capacitate de transfer de 7,5 tone/min. Înălţimea de descărcare de aprox. 4,30 m permite încărcarea unei  semănători mari, dar, de asemenea,  descărcarea într-un camion aflat pe  drum, permițând o distanță considerabilă între remorcă și camion.Remorca are 2 axe în tandem, anvelope 700/50 – 26,5 16 PR, suspensie parabolică şi frânare pneumatică. Opţional se poate echipa cu sistem de cântărire şi prelată.

KUHN: semanatori, cultivatoare, distribuitoare de îngrăşăminte

Cel mai mare producător de utilaje agricole din lume, KUHN, va avea reprezentate la standul IPSO de la AgriPlanta- RomAgroTec mare parte din multiplele sale game de produse ce fac parte din conceptele prin care KUHN încearcă să împărtășească expertiza sa cu fermierii din toată lumea. Două dintre aceste concept sunt:

• KUHN Grassmaster al cărui scop este recoltarea de furaje cu un nivel minim de impurități, nivel maxim al valorilor energetice și nutriționale precum și o palatabilitate crescută pentru efectivul de animale. Pe website-ul dedicat www.kuhn-grassmaster.com veți găsi toate sfaturile noastre de specialitate pentru recoltarea întregii valori a furajelor. Veți găsi și explicații detaliate despre punctele forte ale echipamentelor și folosirea acestora cu scopul conservării calității furajelor. La stand veți regăsi cositoarea GMD 24 și grebla de adunat GA 4521 GM.
• Abordarea KUHN Efficient Feeding www.kuhn-efficient-feeding.com este concentrată  pe dezvoltarea de soluții  de performanță pentru ferme – cu fapte reale ca dovadă. Ca principal furnizor mondial de soluții de hrană a efectivelor de animale, Kuhn examineaza criteriile de dimensiune a șeptelului și obiectivele tehnice și financiare împreună cu fermierii și alcătuieste împreună cu acestia cel mai potrivit proiect pentru a răspunde acestor nevoi și a face față așteptărilor fermierilor în ce privește operarea. La standul IPSO se va regăsi remorca tehnologică Euromix I 1070.

Dintre celelalte utilaje prezente pe stand se remarcă:

Distribuitorul de îngrășăminte AXIS 40.2 H-EMC-W. Tehnologia EMC (Electronic Mass Flow Control) folosește relația proporțională între debitul de îngrășământ al fiecărui șuber și cuplul de angrenare al discului de distribuție. Sistemul  EMC măsoară și reglează debitul de îngrășământ pe fiecare disc, independent stânga dreapta, detectând orice posibilă neconcordanță de debit automat. Debitul de îngrășăminte prin șuber este măsurat în fiecare secundă. Dacă valoarea măsurată nu corespunde ratei de aplicare programate, poziția șuberului este automat corectată. Ca și când mașina ar fi echipată cu două sisteme de « cântărire », câte unul pe fiecare parte.  Sistemul AXIS EMC nu este afectat de vibrații, pante sau cantitatea de îngrășăminte din buncăr, și poate fi cuplat la un braț de încărcare. În versiune ISOBUS, distribuitorul de îngrășăminte AXIS este compatibil cu 35 de terminale ISOBUS de pe piață. Aplicațiile ISOBUS TC-BAS (Documentație), TC-GEO (modularea distribuției) TC-SC (Section Control) sunt activate, în standard, în sistemul AXIS ISOBUS.

Semănătoarea semi-directă ESPRO 6000. Semănătorile ESPRO au fost concepute având în minte productivitatea ridicată. Dar, atingerea unei viteze mari de lucru nu este neapărat sinonimă cu un necesar mare de putere. Prin urmare, cu o semănătoare de 6 m este posibil să lucrați la o viteză de 13 km/h cu numai 200 CP – mai puțin de 35 CP pe metru! Pe standul IPSO veți putea vedea cum bara de semănat CROSSFLEX și modulul de roți defazate vă pot ajuta să atingeți productivitatea ridicată de care aveți nevoie.

Cultivatorul versatil Performer 4000 ce permite realizarea unei dezmiriștiri de calitate dintr-o singură trecere. Modulele sale independente, reglabile hidraulic din cabină, permit adaptarea imediată la condițiile din câmp. Alături de acesta, cultivatorul cu dinți Cultimer L 350 și grapa cu discuri Optimer+ 5003 sunt soluțiile prezente pe stand pentru cultivare minimă.

Semănătoarea de precizie Maxima 2 TS al cărei cadru telescopic o face extrem de ușor de folosit. Pe lângă reglajele ușoare și precise ale unității de semănat, cadrul telescopic permite deplasarea facilă între parcele datorită lățimii de transport de numai 3.30 m.

 Bednar FMT: combinatoare, scarificatoare, grape

Producătorul ceh Bednar FMT și-a dezvoltat gama de utilaje deosebit de mult în ultimii ani, oferind soluții agronomice potrivite de la recoltă la recoltă. Pe standul de la RomAgroTec vom găsi combinatorul Swifter, grapa cu discuri Atlas HO, scarificatorul Terraland TN Profi, tocătoarea Mulcher MZ.

Cel mai de succes utilaj Bednar pe piața din România, combinatorul Swifter, va fi reprezentat atât în varianta purtată pliabilă, prin SN 4000 – soluția potrivită pentru fermele mijlocii ce au nevoie de un combinator ușor de transportat între parcele, cât și în varianta semi-purtată, prin SO 8000 F – soluția de productivitate ridicată pentru fermele mari. Swifter este un combinator care reuşeşte să îmbine toate operaţiile necesare pregătirii patului germinativ perfect într-o singură trecere. Utilajul se poate utiliza pentru sisteme agricole convenţionale, precum şi pentru sisteme de prelucrare minimă a terenurilor. Proiectarea utilajului permite schimbarea facilă a organelor active tip săgeată cu cele tip Gamma sau cu organe active tip săgeată SB (sfeclă de zahăr).

Atlas HO, reprezentată pe stand de HO 5000, este o grapă cu discuri grea, compactă, de concepție scurtă, cu o construcție robustă, creată pentru prelucrarea miriștii până la o adâncime de 18 cm. Atlas HO poate procesa cantități mari de resturi vegetale după recoltare, fiind folosită pentru cultivarea miriștii în soluri tari și uscate. X-precise, noua configurație pentru secțiunea discurilor, care are capacitatea de a regla unghiul de lucru al rândului de discuri frontal, permite urmărirea direcției tractorului în mod precis. Axul de transport integrat asigură stabilitatea chiar și la viteze mari.

Terraland TN Profi, reprezentat de TN 3000D 7R Profi, este un scarificator ce beneficiază de discuri de tăiere pe 2 rânduri, cu efect de auto-curăţare, ce finalizează procesul de lucru după organele active şi tăvălugii tandem cu colți. Datorită discurilor de tăiere, solul este pregătit pentru semănat, după o singură trecere. Discurile se pliază hidraulic pe utilaj, rezultând o dimensiune de transport redusă.

IPSO Agricultură- lider pe piaţa de maşini şi utilaje agricole din România

IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje agricole la nivel internaţional, cu o reţea de birouri extinsă în 9 ţări, cele mai multe din Europa este lider pe piaţa de utilaje agricole din România. Compania oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor.

IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial, iar paleta de furnizori include şi alte marci de renume pe piaţa utilajelor agricole, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge etc.

Ing. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, fermier Dămienești – Bacău (2.500 ha): „Am în vedere cel puțin cinci lucruri pe care le-aș dori rezolvate în 2016. Unele trenează de ani buni, dar am avut o discuție cu ministrul Agriculturii și domnia sa insistă să rezolve neapărat câteva dintre probleme în scurtul său mandat:

– simplificarea documentațiilor pe care fermierii trebuie să le întocmească în relația cu APIA și AFIR, lucru care va conduce la mai puțină birocrație;

– crearea condițiilor, inclusiv de natură legislativă, prin corecții aduse documentelor elaborate până acum, pentru funcționarea fondului mutual (fond deschis de investiții);

– înființarea (în fine!) camerelor agricole, organizații necesare mai ales în cazul micilor producători, iar din discuția purtată cu actualul ministru am reținut că dorește expres să pună punct tuturor disputelor, să alegem împreună cea mai bună variantă legislativă (n.n. – până acum, legea a fost schimbată de cel puțin trei ori) și să organizăm camere în fiecare județ;

– clarificarea, cumva adaptarea la specificitățile agriculturii de la noi, a aspectului privind „înverzirea“, fiindcă sunt o serie de neconcordanțe/nepotriviri între regulamentul european, ce se scrie la București și ce avem noi, fermierii, în teren;

– irigațiile, în sensul în care putem rezolva din punct de vedere financiar chestiunea asta pur românească, de a pune căruța în fața boilor, adică de a aloca programe și resurse europene pentru infrastructura secundară pentru irigații, fără a avea la ce o conecta, fiindcă infrastructura principală, care cade în sarcina statului, lipsește. Acolo unde fermierul a avut acces la o sursă de apă el și-a rezolvat inclusiv din fonduri proprii irigațiile, dar avem milioane de hectare care nu pot fi irigate fără partea de infrastructură primară.“

Ing. Iulian Iancu, Societatea Agricolă „Libertatea“, comuna Fulga – Prahova (1.046 ha): „Mi-aș dori și aș aștepta mai multă transparență decizională la nivel de administrație agrară și un pic mai multă promptitudine: dacă zice că dă subvenția la o dată anume, s-o dea; dacă a promis subvenția la motorină într-un anumit termen și la o anumită valoare, atunci așa să fie. În plan personal îmi doresc măcar stabilitatea pe care am avut-o până acum, iar salariații să-și dea mai mult interes pentru locul de unde-și primesc salariul.“

Ing. Stoian Ionuț Bogdan, fermier Lehliu – Călărași (996 ha): „Anul calendaristic a venit avantajos ca și anul agricol, de altfel; au fost ploi astă-toamnă, acum avem toate culturile acoperite cu zăpadă. Deci e bine din acest punct de vedere. Ca problemă sper să se rezolve favorabil următoarea situație legată de subvenții: se aude că plata la unitatea de suprafață ar fi condi­ționată de documentele de intabulare în sensul în care lotul lucrat efectiv trebuie să coincidă ca amplasament (tarla, parcelă, vecini) cu cel menționat în documente; or, pentru a comasa terenurile, să putem cultiva sole compacte, noi, fermierii, am făcut schimb de terenuri, astfel că fiecare avem per total suprafața arendată/lucrată, dar ea nu corespunde scriptic ca amplasare. Dacă subvenția va fi condiționată de acest aspect o să fie mare haos.“

Ing. Ionel Mărunțoiu, Săcele – Constanța (1.400 ha): „Ca de obicei eu sunt optimist și trag nădejdea unui 2016 bun. Am început anul agricol favorabil, cu toamnă lungă, ploi destule, acum ninge la noi, deci chiar am motive să fiu încrezător. Pe termen lung, ca să glumim un pic, aștept clipa când subvenția de la noi o să fie egală cu cea din Franța, Olanda sau Germania! Dar am și o mare amărăciune: eu am prins perioada în care toată Dobrogea era irigată, iar acum nu cred să se mai ude 1.000 ha. Dacă n-aș fi lucrat și n-aș fi știut – când era secetă n-aveam efectiv probleme – nu mi-ar fi părut rău, dar cu atâta apă în jur, Canalul Dunăre – Marea Neagră, cel mai mare lac din România, Razelm, puțin mai sus de Săcele, unde am eu ferma, regret foarte mult că nu ajungem și noi să punem la punct sistemul de irigații. Mă refer la infrastructura primară, sunt bani mulți la mijloc, fiindcă trebuie realizată de la bun început, deoarece tot ce a existat a fost distrus/furat de oameni ori mai știu eu de cine; dincolo, fermierul și-ar putea înjgheba, din fonduri proprii sau europene, irigațiile, dar n-ai la ce să te conectezi, n-ai sursa de apă asigurată de obicei de infrastructura primară. Am putea face, în condițiile tehnologiilor de azi, performanță în agricultură, dacă n-ar fi această uriașă problemă, a lipsei irigațiilor.“

Medic veterinar Petru Bordean, președintele Asociației crescătorilor de bovine Brașov (5.155 de crescători, 17.500 capete de bovine, în principal vaci de lapte): „Într-o situație atât de rea ca acum n-am fost de când suntem noi fermieri. În primul rând, subvenția (pe cap de animal, plățile cuplate, pe suprafață, la producția de lapte) pentru care am făcut cereri cred că va însemna un fiasco. Doi: noi, cel puțin cei din Brașov, n-am reușit să mai găsim o piață corectă a laptelui și vindem în minus de o jumătate de an, cu un leu litrul, sub prețul de producție (1,10 lei/litrul de lapte), în condițiile unui produs conform, cu 3,4 % proteină și 3,7% grăsime (n.n.-în comerț, cel mai ieftin lapte, din care este scoasă smântâna, se vinde cu 3 lei litrul). Trei: la carne, de asemenea, e un dezastru total, nu mai ia nimeni niciun animal, s-au oprit exporturile, nu avem un preț corespunzător nici la carne... Eu cred că, în primăvară, vom rămâne cu jumătate din efectiv, iar asta nu-i bine deloc, fiindcă un animal de valoare biologică superioară îl formezi în 6-7 ani, nu-i ca la cultura mare, semeni primăvara, culegi toamna. Știți că la porcine aproape că nu mai avem ferme de reproducție; pesemne că acolo se dorește să se ajungă și cu bovinele, să cumpărăm doar de afară, noi să nu mai avem nimic în țară. Cu PNDR 2014-2020, am umblat un an de zile pe la toate simpozioanele, întrunirile, am dezbătut, am căzut de acord asupra unor priorități sau lucruri. Nimic din ce-am vorbit sau stabilit nu e-n legislație și ghiduri, e complet diferit ce se aplică mă rog, de fapt nu se aplică, fiindcă deocamdată în noul exercițiu financiar european nu se desfășoară niciun proiect, la Brașov avem zero, deci sunt deja doi ani pierduți. Senzația mea este că toți care se ocupă cu sectorul acesta – și politicieni, și minister – parcă-s puși anume să distrugă, nu să creeze, una se vorbește, alta se face, chestiune care aproape mă sperie. Și mai este un lucru: în 2007 ne-au înnebunit să facem asociații cu personalitate juridică, ne-am chinuit, am convins oamenii, le-am înființat; acum nu mai e bună asociația, trebuie grup de producători sau cooperativă. Mâine vine alt oficial cu altă idee și uite așa ne cam batem joc de tot.“

Ing. Dumitru Andreșoiu, președintele Asociației județene a crescătorilor de ovine „Dacia“ din Orăștioara de Sus – Hunedoara (800 de crescători, 145.000 capete ovine): „Dorințele noastre țin de: un an normal din punct de vedere meteorologic; reluarea exportului de carne către țările arabe, blocat în toamna trecută; un preț corect (10-11 lei/kg în viu, în cazul mieilor, tarif pe care fermierii l-au avut până în urmă cu trei ani); reglementarea acordării pășunilor comunale, lucru pe care noi l-am discutat de foarte multe ori la nivel central, dar una vorbim, alta se face la București, astfel că, în clipa de față, 60% din suprafețele de pășune se duc în altă parte, gen asociații fantomă, nu la crescătorul de animale. Aceste grupuri au luat subvenția, iar logic este ca banii să meargă la fermier, nu la asociație, fiindcă ajungem la absurdul ca niște președinți să se plimbe cu «gipanul», pășunea să rămână plină de mărăcini, iar amărâtul de cioban să care brânza cu măgarul sau căruța! Menirea asociației este să-l îndrume pe fermier, nu să-i ia subvenția! În fine, mai sper ca anul acesta să se pună în practică chestiunile convenite anul trecut, şi anume ca asociațiile să se transforme în cooperative, iar fermierii să activeze în cadrul acestei organizații, cu tot ceea ce decurge de aici, achiziționarea de inputuri, negocierea prețului de vânzare a produselor etc. În clipa de față, nu știu ce să vă spun, oamenii cam stau pe un butoi de pulbere fiindcă subvențiile întârzie; mai avem de luat bani și din 2014, de doi ani am fost mințiți și umiliți, iar noi riscăm să ne pierdem business-urile din cauza unor neglijențe sau incompetențe etc. Sincer, ne punem speranța în noul ministru pe care-l cunoaștem ca pe un om corect, neimplicat politic, pentru a susţine interesele unora şi altora.“

Ing. Lucian Mugurel Florea, pomicultor, loc. Itești – Bacău: „Mă gândeam într-o doară ce bine ar fi ca fiecare lege/ordonanță să fie emisă la timpul potrivit. Vă dau exemplul actului normativ privind programul Mere în școli, apărut pe site-ul ministerului pe 13 august și aprobat abia în ședința de guvern din 23 decembrie, când deja este foarte târziu pentru ca fermierii autohtoni, în special cei care nu dispun de depozite frigorifice, să-l mai poată accesa. Mi-aș dori apoi o mai mare deschidere a instituțiilor față de fermieri, să fim priviți ca parteneri, nu ca adversari, așa cum cel mai des avem senzația. Vorbind despre programele europene, cele care anunțau revitalizarea fără precedent a sectorului pomicol – mă refer în special la reconversie – sunt depuse proiecte, dar ele sunt în așteptate, chiar dacă s-a promis o evaluare rapidă a lor. Nu știu ce să zic, una s-a vorbit, alta a ieșit din punct de vedere legislativ, avem un soi de struțo-cămilă între ceea ce a fost și ceea ce este, parcă-i mai multă birocrație. Dosarele sunt excesiv de stufoase, e nevoie de extrem de multe avize, unul e de tot hazul, trebuie să obținem o negație de la DSVASA că sanitar-veterinarii n-au nicio treabă cu plantația și pomicultura! Nu vă mai spun că a apărut pe site-ul AFIR ghidul antifraudă și, din ce știu eu, mai mulți viitori beneficiari de fonduri europene s-au retras din cauză că, în orice conjunctură, ei sunt văzuți ca infractori. Sunt acolo niște prevederi stupefiante. De pildă, în cazul unui grup de producători, nu pot aplica pentru aceeași măsură doi inși care se cunosc! Cum poți să aderi la un grup și să nu ai întâi de toate afinități sociale cu viitorii parteneri/asociați? Se pune mult prea mare accent pe monitorizare după aplicarea proiectului, şi nu pe stabilirea/trasarea condițiilor clare, fără echivoc, de implementare a proiectului sau măcar de verificare în timpul aplicării acestuia. Ai zice că asta și urmăresc, să ne lase să greșim și apoi să inventeze condiții noi cât să ne ia banii, să ne trimită în judecată, să ne facă infractori. Dincolo de toate acestea, și din partea noastră, a fermierilor, trebuie mai multă seriozitate, cel puțin în declararea producției. Nu poți să vrei totul și când e să dai și tu ceva înapoi subevaluezi recolta în halul în care, vrând-nevrând, am devenit cei mai neperformanți pomicultori din Europa, iar realitatea nu este deloc aceasta, cel puțin în livezile noi și unde se aplică tehnologie de vârf.“

Pagini realizate de Maria Bogdan

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.