Agrotehnica 12 Decembrie 2023, 16:31

Tehnologia însilozării porumbului

Scris de

Porumbul este foarte important în asigurarea nutreţului însilozat, având un potenţial de producţie ridicat, se cultivă cu rezultate bune în diferite condiţii de sol și climă şi se însilozează uşor, având un conţinut ridicat de glucide solubile.

Agricultorii îl recoltează pentru însilozare atunci când porumbul este în faza de lapte-ceară la porumbul neirigat şi în faza de ceară la cel irigat.

La porumbul siloz din cultură succesivă, faza optimă de recoltare este perioada 10-25 octombrie, în funcţie de zona şi evoluţia vremii.

Recoltarea se va face cu combine specifice, plantele se mărunţesc prin tocare la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea şi acoperirea se fac în mod obişnuit. Având un conținut ridicat în glucide solubile, porumbul se însilozează singur sau în amestec cu plante greu însilozabile, pentru a le asigura minimul de glucide necesar unei bune însilozări. La o însilozare corectă nutreţul poate fi dat în consum după 3-4 săptămâni. Valoarea nutritivă este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz.

Tipuri de silozuri

Pentru însilozarea nutreţurilor se vor face spaţii special construite sau amenajate, numite silozuri. Pierderile de substanţe nutritive la însilozare şi calitatea nutreţului sunt generate şi de tipurile de siloz utilizate. Acestea au fost grupate în trei categorii: silozuri de suprafaţă, silozuri semiîngropate şi silozuri îngropate, fiecare cu mai multe variante.

Silozuri de suprafaţă

Acestea pot fi orizontale şi verticale:

  • Silozurile orizontale sunt cele mai răspândite, fiind practice şi economice şi pot avea caracter permanent sau temporar, în funcţie de construcţie. Capacitatea lor este variabilă, cuprinsă între 500-1500 tone.
  • Silozurile verticale (turn) au formă cilindrică, înălţimi de 8-20 m şi sunt construite din beton, cărămidă, piatră, tablă etc..

Acestea au o capacitate de 100-500 tone, fiiind prevăzute în pereţi cu canale verticale, iar la bază cu guri şi bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate. Încărcarea şi descărcarea nutreţului se face automat, iar tasarea se realizează prin propria greutate.

Silozuri semiîngropate

Acest timp de silozuri se fac pe terenurile cu apa freatică şi au formă de tranşee sau de celule. Pereţii se constuiesc din panori de lemn, plăci prefabricate, baloturi de paie etc., iar pereţii subsolului din pământ bătătorit.

La silozurile căptuşite în sol cu piatră, cărămidă sau beton şi partea de la suprafaţă se face din acelaşi material, în special la cele sub formă de celule. Dimensiunile silozurilor tranşee sunt de 20-30 m lungime, 5 m lăţime la bază, respectiv 6 (6,5) m la suprafaţă şi de 2-2,5 m înălţime, din care 1-1,5 m în interiorul tranşeei, iar capacitatea este de 200-700 t. Silozurile sub formă de celule sunt de dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperişuri, cu 2/3 din înălţime în sol şi 1/3 la suprafaţă şi se utilizează pentru însilozarea nutreţurilor valoroase destinate în special porcinelor. Aceste silozuri se amplasează în apropierea adăposturilor şi sunt prevăzute cu sisteme mecanizate pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare, descărcare şi distribuire a furajului însilozat.

Silozuri îngropate

Se pot construi numai pe terenurile cu apă freatică la o adâncime mai mare de 3-4 m şi au formă de tranşee sau gropi, cu pereţii verticali sau oblici.

Au o capacitate de 50-500 t şi următoarele domensiuni: lungimea 10-40 m, lăţimea la bază 4-5 m, la suprafaţă 5-6 m, iar înălţimea de 2,5-3 m. Pereţii laterali şi baza 104 acestor silozuri se căptuşesc cu piatră, cărămidă sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru evacuarea excesului de apă se prevăd guri de colectare. Pentru uşurarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac în pantă de 450.

Indiferent de tipul de siloz, respectarea condiţiilor de însilozare asigură o fermentaţie corespunzătoare şi reducerea pierderilor.

Silozuri în pungi sau saci de plastic individuali

Și în acest caz, nutreţul de însilozat se introduce din maşina de adunat, tocat şi presat direct în punga (sacul) de material plastic, care după umplere este închisă ermetic. Anaerobioza este asigurată de bioxidul de carbon rezultat din procesele de fermentaţie sau prin procedeul vidării. Rezultă un furaj de foarte bună calitate, pierderile sunt foarte mici, însă costurile sunt mari ca urmare a plasticului utilizat.

Anca LĂPUȘNEANU


Vizualizari 434
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti