Inventatorul care a pus titanii sorgului față în față

În numărul trecut vă spuneam că sorgul zaharat, cultivat pe suprafețe mari, ar putea rezolva substanțial problema poluării aerului pe care-l respirăm. S-a demonstrat faptul că 1 ha de sorg zaharat absoarbe anual din atmosferă până la 50-55 t de bioxid de carbon, asta în timp ce pădurile de foioase absorb 16 t/ha/an de bioxid, iar cerealele 3-10 t/ha/an.
Inventatorul Iuliean Horneț a început o colaborare cu mai mulți cercetători și fermieri în privința sorgului zaharat – o soluție energetică, o bună sursă de hrană?
Rep.: Domnule Horneț, vă rugăm să ne povestiți cum ați adus sorgul zaharat în România.
I.H.: În toamna anului trecut am fost onorat de invitația domnului Valeriu Cosarciuc, fost ministru și vicepremier al Republicii Moldova și organizator la Chișinău al conferinței: „Soluții la crizele din Energie, Mediu și Agricultură“, dedicată inventatorului român Iuliean Hornet și firmei ecoHORNET.
Au fost prezenți, într-o sală arhiplină, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, miniștrii și secretarii de stat de la mediu, industrie și agricultură, personalități din mediu academic și științific, numeroși fermieri și oameni de afaceri. Am avut prilejul ca, pe parcursul a 3 ore, să destăinui audienței soluții pentru evitarea crizelor programate de nebunii secolului.
Tehnologiile ecoHORNET dezvoltate, brevetate și aplicate în circa 84 de modele de echipamente mature și multe alte instalații constituie arsenalul meu cu care pot crea o planetă fără deșeuri (valorificarea lor energetică), oprirea încălzirii globale și un ecosistem stabil, pentru conversia celei mai abundente bogății a planetei, „biomasa“, în energie termică electrică și frig, pentru o viață sănătoasă într-un mediu curat și confort ieftin, pentru însănătoșirea pământului, oprirea deșertificării și hrana abundentă și sănătoasă.
Am prezentat distinșilor participanți necesitatea implementării ca Stare de Siguranță Națională a noii revoluții a sustenabilității și profitabilității, ca armă letală împotriva crizelor programate.
În seara premergătoare conferinței ne-am retras la un restaurant, la un pahar de vorbă și, printre alte subiecte prietenul meu dnul Cosarciuc mi-a vorbit de un inventator moldovean care dorește să mă cunoască. După o scurtă convorbire telefonică, nu au trecut 10 minute și a apărut pe culoarul dintre mese un bătrânel sprintenel cu o sacoșă în mână, care a poposit la masa noastră. Nu i-aș fi ghicit niciodată vârstă, 88 de ani!
– „Gheorghe Moraru!“, zice el mândru și apăsat.
– „Iuliean Horneț!“, răspund eu și mai apăsat și mai mândru.
– „Vă cunosc și vă urmăresc d-nule Horneț, vă felicit pentru realizările dumneavostră, sunt onorat să vă cunosc și vă sunt alături.“
– „Ce faceți d-voastră, cum e la pensie?“, întreb.
– „Ca și d-voastră stau pe baricade și mă lupt cu autoritățile să le determin să implementez rezultatele muncii mele, a colaboratorilor mei, a institutelor cu care colaborez și la care am lucrat cândva, demult. Am câteva noutăți absolute în domeniul sorgului, atât al sorgului zaharat, sorgul pentru sămânță, dar și al sorgului sudan. Am creat hibrizi performanți, am obținut producții record, este rezistent la stresul hidric, crește viguros și folosește circa 30% din umiditatea necesară porumbului, este supranumit «cămila deșertului».“
Nu te poți abține să nu feliciți un asemenea om, un specialist în agricultură, un temerar, deștept, ambițios și încăpățânat.
„Dar aveți și voi în România un Moraru, îmi zice șugubăț.
Doar că îl cheamă Antohe și el a dedicat zeci de ani din viață acestui sector, este un mare specialist al pământului, al culturii plantelor.“
M-a străfulgerat iar un gând; nu vom muri de foame, trebuie să fac ceva, trebuie să cultivăm această plantă, trebuie să ne adaptăm condițiilor meteo și, mai ales, vremilor ce vor veni.
Ce este sorgul? De ce ne trebuie?
În condițiile actualului climat, miroase a pământ uscat, se lasă apa, se ascunde în subsol, a început deșertificarea României, iar în sud și vest deșertificarea s-a accentuat. Oficialii au fost averizați de ceva vreme despre acest dezastru de către cei mai mari profesioniștii în domeniu, celebrități și învățați, inventatori și inovatori, care au pus la dispoziție soluții de salvare reale, experimentate, aplicate și mature. Degeaba, incompetența nu vede, nu aude, nu vorbește, nu citește, nu pricepe.
Ei, și de aici începe greul, implementarea proiectului.
Am pus titanii sorgului față în față, am organizat mai multe întâlniri și vizite la Chișinău și București.
Am dat girul și numele ecoHORNET pentru 2 companii, una în România și alta în Moldova, am implicat oameni valoroși din ambele țări, am primit sămânță de cultură, am ales 10 fermieri români care au cultivat câte 3 ha în fiecare fermă. Trebuie să probăm această, minune mi-am zis.
Deși era târziu și neplanificată operațiunea, am găsit înțelegere la toți fermierii solicitați, unii chiar și-au întors alte culturi pentru a experimenta cultura de sorg.
Au urmat convorbiri cu institute de cercetare din ambele țări și ASAS, cu centre de atestare a hibrizilor de sorg zaharat și multe alte vizite
Care sunt beneficiile acestei plante energetice?
Sorgul, planta poate cea mai rezistentă la secetă, ne poate oferi hrană atât pentru oameni, cât și pentru animale. Semințele de sorg sunt mai bune ca cele de orez, jumătatea din compoziția sorgului fiind suc din care extragem siropul, un produs natural care poate înlocui orice alt îndulcitor în industria alimentară și poate fi consumat inclusiv de cei care suferă de diabet.
Sucul, introdus în hrana animalelor sub formă de condiment, poate preveni gripa aviară și porcină, după cum mi-a explicat profesorul Antohe. De asemenea, poate înlocui mierea în hrana albinelor pe perioada iernatului,
Și, nu în ultimul rând, avem un procent de 50% biomasă care asigură hrană pentru animale; se poate conserva, însiloză sau peletiza
Biomasa poate fi transformată în biochar (cărbune activ vegetal), hrană pentru sol. Trebuie să refacem urgent fertilitatea naturală a solului.
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/2088 AL COMISIEI din 7 iulie 2021 de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului în scopul adăugării materiilor obținute prin piroliză și gazeificare ca și categorie de materii componente în produsele fertilizante UE și, nu în ultimul rând, prin peletizare și utilizarea tehnologii avansate de conversie vom obținem independența energetică termică, electrică a întregii planete.
De aceea este atât de importantă această plantă. Sunt multe solicitări pentru cultura de sorg, sper să avem suficientă sămânță pentru anul viitor să satisfacem cerințele și să mărim suprafețele cultivate. Demonstrată, bonitatea acestei culturi atrage investitorii în industria de procesare, absolut necesară.
Anca LĂPUȘNEANU
sorg, cultura sorgului, cultivarea sorgului
- Articol precedent: A renunțat la munca de birou pentru „a pilota“ utilaje
- Articolul următor: OMG... Este timpul revizuirii legislației?!