Agrotehnica 11 Octombrie 2023, 09:20

Musca verzei, din ce în ce mai prezentă în câmpurile de rapiță

Scris de

Despre musca verzei (denumiri sinonime: musca rădăcinilor, musca cruciferelor) știm mai mult din manualele de entomologie agricolă. Până nu demult era considerat un dăunător secundar al rapiței, atacuri mai ridicate fiind sporadice. Numai că mulți dăunători principali ai rapiței au fost considerați la început de importanță secundară. Se pare că aceste mici muște parcurg același drum spre „celebritate“.

Specia este prezentă în toate zonele unde se cultivă plante crucifere în România, inclusiv rapița. Practic, fermierii au avut acest dăunător tot timpul în solele cu rapiță, dar nivelul populației fiind scăzut și atacul a fost ca și inexistent, prin urmare muștele au trecut neobservate. Dacă ne uităm cu atenție putem observa multe asemănări între banalele muște de casă și muștele verzei, singurele deosebiri mai notabile fiind aripile mai lățite și corpul mai subțire, în cazul muștei verzei. Larva este fuziformă, alb-sidefie, în ultimul stadiu de dezvoltare având o lungime de 7-8 mm. Până nu demult, această specie era considerată a fi unul dintre cei mai importanți dăunători ai verzei sau conopidei. Lucrurile s-au schimbat între timp, iar fermierii au început să se confrunte cu atacul larvelor muștelor verzei și la cultura rapiței, toamna, când plantele se află în primele faze de vegetație. Atacul poate să survină și mai târziu, până la venirea iernii, mai ales în cazul toamnelor lungi și secetoase. Cum atacă larvele? Acestea pătrund în colet și apoi în rădăcini, unde sapă galerii longitudinale. Ca simptomatologie, plantele atacate rămân mai mici, iar cu timpul se pot usca. De asemenea, plantele atacate au frunzele de culoare verde-închisă. În multe cazuri, la plantele atacate frunzele sunt culcate pe sol Dacă smulgem din pământ o plantă atacată și facem o secțiune în rădăcină putem observa prezența galeriilor și a larvelor. Dacă nu mai observăm prezența larvelor, înseamnă că s-au retras în sol, la o adâncime de 5-15 cm, unde se vor împupa. În acest stadiu va ierna dăunătorul. Pagubele sunt mai ridicate în cazul toamnelor calde și secetoase, când plantele atacate se usucă mai repede din cauza lipsei apei. Iar această toamnă este „candidată“ a fi una secetoasă, mai ales în sud-vestul țării.

În România, musca verzei prezintă 2-3 generații pe an. După unii autori, dăunătorul iernează ca larvă complet dezoltată în sol, după alți autori iernează ca pupă. Adulții apar în primăvară, în luna aprilie, și zboară până în luna mai. Adulții celei de-a doua generații apar pe parcursul lunii iulie. Referitor la a treia generație, unii autori au menționat că aceasta are dezvoltare parțială în zonele de câmpie, în toamnele călduroase, adulții apărând pe parcursul lunii septembrie. Datorită creșterii temperaturilor este foarte posibil ca a treia generație să aibă dezvoltare completă și să vorbim în acest caz de 3 generații pe an.

Cum putem proteja plantele de rapiță de atacul larvelor muștei verzei? În primul rând prin efectuarea tratamentului semințelor înainte de semănat. În prezent sunt omologate două substanțe active pentru tratamentul semințelor de rapiță, care au efect și în combaterea muștei verzei. De asemenea, în literatura de specialitate se recomandă efectuarea arăturilor adânci, pentru reducerea rezervei biologice a acestui dăunnător, știut fiind faptul că larvele la completa dezvoltare și pupele se găsesc în stratul superficial al solului, la 5-15 cm adâncime. În prezent, tot mai mulți fermieri au înlocuit lucrarea de bază cu sistemul de lucrări minime ale solului, ceea ce poate avea ca efect o creștere a populațiilor acestui dăunător (posibilitatea ca mai puține larve și pupe să fie distruse). De asemenea, se recomandă o fertilizare echilibrată, precum și folosirea fertilizării starter pentru a avea o cultură bine dezvoltată și la o densitate optimă. Dacă plantele sunt dezvoltate, atunci trec mai ușor peste atac, cu condiția ca rezerva dăunătorului să nu fie foarte ridicată. Din păcate, prețurile îngrășămintelor au luat-o razna în ultimii ani și nu știu câți fermieri își vor mai putea permite să facă o fertilizare ca la carte. De asemenea, nu ne putem pune cu mersul vremii. Oricât de dotați ar fi fermierii, acest lucru nu poate înlocui lipsa apei. Fără un regim hidric corespunzător, putem să folosim cei mai buni hibrizi de rapiță pentru zona respectivă, cea mai bună fertilizare, solul să fie foarte bine pregătit, dar, în lipsa ploilor, plantele au o dezvoltare lentă, iar în cazul atacului larvelor muștelor verzei, acestea se pot usca mult mai repede, așa cum s-a întâmplat în multe zone din vestul țării, anii trecuți. Chiar dacă a plouat la începutul lunii septembrie, în majoritatea zonelor țării, precipitațiile căzute nu pot acoperi deficitul mare de umiditate în sol, prin urmare încă este nevoie de multe precipitații pentru a se reface rezerva de umiditate. De asemenea, nu în toate zonele a plouat la fel. Acolo unde au fost destule precipitații, plantele de rapiță vor avea o răsărire uniformă, dar meteorologii anunță în următoarele săptămâni creșterea temperaturilor și cantități reduse de precipitații, ceea ce înseamnă condiții bune pentru dăunătorii rapiței, inclusiv musca verzei. Iată așadar, avem șanse ca să avem încă un posibil dăunător principal al rapiței în perioada toamnei, pe lângă cei existenți, ceea ce înseamnă o presiune și mai mare pentru fermieri.

Prin urmare, trebuie aplicate, în complex, toate măsurile pentru prevenirea și combaterea atacului larvelor muștei verzei, în caz contrar cultura rapiței de toamnă ar putea deveni... o mare loterie.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti