Agrotehnica 26 Septembrie 2023, 10:15

Bolile culturii de dovleac

Scris de

Dovleacul sau bostanul este o legumă ușor de crescut din semințe. Acesta crește cel mai bine în soluri organice bogate, cu umiditate medie, fertile, bine drenate și cu soare din plin. Semințele pot fi plantate în aer liber, atunci când temperatura solului s-a ridicat la cel puțin 18,5°C, de obicei în jurul ultimului îngheț de primăvară. Este indicată plantarea a mai multor semințe împreună pe fiecare rând de plantare, pentru o dezvoltare a fiecărei legume în parte.

Mana dovleacului (Pseudoperonospora cubensis)

Boala se manifestă pe frunze. Pe acestea apar pete la început de culoare verde-gălbuie, apoi galbene, iar apoi devin brune deschis. În dreptul petelor se formează un puf cenușiu-violaceu, alcătuit din organele de înmulțire asexuată a ciupercii.

Boala atacă aproape toate frunzele plantelor, începând cu cele de la bază. Frunzele se usucă, devin sfărâmicioase și cad. Infecția apare în prezența picăturii de apă pe frunze la temperaturi cuprinse între 16-22°C. Transmiterea ciupercii se face prin apa de ploaie sau apa de irigație, iar de la an la an transmiterea ciupercii se realizează prin sporii prezenți chiar în resturile vegetale.

Făinarea la dovleac (Sphaeroteca fuliginea)

Și această boală apare numai pe frunze, pe ambele fețe sub forma unor colonii albe, de miceliu, care pot cuprinde tot limbul. Ciuperca este avantajată de temperaturi de peste 24°C și o umiditate a aerului de 70% și este răspândită în perioada de vegetație prin spori aduși de vânt, de apă sau insecte.

Antracgnoza la dovleac (Colletotrichum lagenarium)

Această boală este produsă de ciuperca Coletotrichum lagenarium, care atacă fructele, tulpina și frunzele dovleacului. Așadar, pe frunze apar pete cafenii care se măresc și frunza se distruge. Pe partea inferioară se face un mucegai roșiatic, iar frunzele atacate prezintă aceleași simptome. Petele respective au bacterii care provoacă în final putrezirea fructelor. În perioada de vegetație boala se răspândește cu ajutorul stropilor de apă, a vântului și a insectelor, iar de la un an la altul se transmite prin resturile vegetale sau prin sămânța infectată.

Pătarea unghiulară a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. Lachrymans.)

Această boală produce pagube și la dovleci în seră, și la dovleci în câmp. Semnalele sunt mai vizibile la cele de seră. Primele simptome apar pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect uleios la început, apoi brune. Frunzele apar perforate din cauza țesutului uscat al frunzei care se deteriorează și se rupe. Pe fructe, petele sunt mai mici, ușor denivelate. Bacteria se localizează în tegument și în acest mod și semințele sunt infectate. În sere poate să apară și tipul de infecție sistematică, prin tulpină până la fruct. La acești dovleci, țesutul vascular este îngălbenit, iar fructele se înmoaie și pot prezenta exudat bacterian pe suprafață.

Bacteria se transmite cel mai des prin semințe infectate. Resturile vegetale nedescompuse prezintă, de asemenea, o sursă de infecție, dar și picăturile de apă care ajută la diseminarea bacteriei în cultură. Pot apărea în culturile irigate și în condiții de precipitații frecvente în câmp. Bacteria necesită temperaturi ridicate de 25-2°C, temperatura minimă fiind în jur de 0 grade, iar maxima de circa 35°C.

Prevenirea și combaterea bacteriei se poate realiza prin rotația culturilor (cel puțin un an) și descompunerea cât mai bună a resturilor vegetale.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Atacul cu putregai cenușiu se manifestă în sere, solarii, iar în anii cu precipitații abundente și în câmp. Simptomul cel mai frecvent la infestarea cu putregaiul cenușiu este ofilirea bruscă a tulpinilor și frunzelor tinere. Pe fructe atacul se prezintă sub forma unor pete adâncite, umede, de culoare brună, de forme și mărimi neregulate. În condiții de umiditate ridicată pe suprafața petelor se dezvoltă un puf cenușiu. Atacul ciupercii este favorizat de umiditatea ridicată (peste 95% mai multe zile la rând), lipsa aerisirii, nebulozitatea persistentă, fertilizarea și udarea.

Ofilirea bacteriană a cucurbitaceelor (Erwinia tracheiphila)

Ofilirea bacteriană a cucurbitaceelor atacă, frunzele se ofilesc, iar apoi atacă și tulpina, iar planta se usucă. În cultură, transmiterea bolii se realizează prin intermediul Gândacului dungat (Acalymma vittata) și al gândacului pătat (Diabrotica undecimpunctata), iar de la un an la altul prin intermediul resturilor vegetale.

Dăunătorii la cultura de dovleac

Păianjenul roșu comun (acarian) (Tetranycus urticae)

Prezența păianjenului roșu este anunțată de petele mici de culoare albă de pe frunze și a unei pânze de păianjen țesute în jurul plantei sau a anumitor părți ale plantei. Frunzele se înălbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este în totalitate acoperită cu o pânză de păianjen, iar pe extremitățile frunzelor și ale mugurilor de floare se acumulează o masă de trupuri mișcătoare. Frunzele atacate au pete de culoare gălbui, se usucă și cad.

Tripsul tutunului (Trips tabaci)

Femela tripsului tutunului depune ouăle în țesuturile frunzelor și ale florilor. La 3-5 zile de dezvoltare embrionară apar larvele, care, timp de 8-10 zile de viață pe suprafața frunzei, năpârlesc de patru ori. Larvele pătrund în sol, unde peste 4-5 zile se transformă în insecte adulte aripate.

Păduchele verde (Myzodes persicae)

Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și se hrănesc prin sugerea sevei plantelor. Frunzele se necrozează și se răsucesc. Plantele atacate suferă și producția scade.

Anca LĂPUȘNEANU


Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti