Agrotehnica 23 Mai 2023, 12:55

Atenție la rățișoara porumbului! Este perioada de activitate maximă a Tanymecus dilaticollis

Scris de

Nu mai este o noutate pentru noi că avem parte de primăveri din ce în ce mai capricioase. Nici cea din acest an nu face excepție, din contră pune la încercare toată priceperea fermierilor. Anul trecut, pe vremea aceasta, temperaturile erau ridicate, iar în multe zone din țară era o secetă severă. Ei bine, în primăvara acestui an avem umiditate în sol (în majoritatea zonelor), ca urmare a precipitațiilor înregistrate în aprilie și primele zile ale lunii mai. Ca o ironie, în majoritatea zilelor din luna aprilie temperatura a fost mai scăzută decât la mijlocul lunii ianuarie! Ploile, atât de necesare fermierilor, au darul de a-i și încurca pe aceștia, mai ales când sosesc taman când trebuie să se semene floarea-soarelui și porumbul. Din cauza acestui fapt, în multe zone ale țării plantele de porumb și floarea-soarelui vor fi în primele faze de vegetație în luna mai.

Fermierii se întreabă dacă se pot elabora prognoze privind atacul rățișoarei porumbului pentru luna mai. Singura prognoză este cea legată de mersul vremii, când plantele de porumb și floarea-soarelui se află în perioada de maximă sensibilitate față de atacul rățișoarei, și anume de la răsărit până în faza de patru frunze (BBCH 10-BBCH 14). Dacă, în acea perioadă, va fi cald și nu va ploua, atunci insectele vor fi foarte active la suprafața solului, fiind în căutare de hrană și de parteneri (pentru înmulțire și apoi depunerea pontei, la mică adâncime în sol). Insectele au viața lor, așa cum se întâmplă de sute de milioane de ani de când sunt pe Pământ. Din păcate, în unele cazuri, nevoia lor de hrană intră în contradicție cu nevoile noastre pentru hrană, așa cum se întâmplă, în cazul nostru, cu rățișoara porumbului. Dacă temperatura diurnă este mai mare de 20°C și temperatura de la suprafața solului este mai ridicată de 18°C, în timp ce plantele de porumb și floarea-soarelui se află în faza de sensibilitate maximă față de atacul acestor insecte, atunci culturile pot fi în pericol de a fi compromise (dacă nu s-a efectuat tratamentul semințelor). Cu cât activitatea insectelor la suprafața solului este mai intensă și cu cât nivelul populației este mai ridicat, cu atât culturile de primăvară sunt mai în primejdie. Fermierii se întreabă ce pot să facă pe viitor. Primul lucru pe care aceștia pot să-l pună în practică ar fi o rotație ca la carte (nu rotație scurtă sau monocultură), în care să intre și leguminoasele pentru boabe. Dar mai este o condiție: ideal ar fi ca toți vecinii să facă o rotație ca la carte. Fiindcă, dacă o realizăm și vecinii nu, insectele vin din solele învecinate și pot distruge porumbul, chiar dacă a fost semănat după o altă premergătoare (nefavorabilă rățișoarei). În urma unui studiu de lungă durată, efectuat la INCDA Fundulea, s-a ajuns la concluzia că, în cazul porumbului semănat în monocultură, rămâne cea mai ridicată rezervă de insecte. De asemenea, în cazul florii-soarelui semănate după porumb, rezerva rățișoarei porumbului este una ridicată. Este exact situația din prezent, în sud-estul țării, zonă de maximă favorabilitate pentru acest dăunător, în care floarea-soarelui este semănată după porumb. La polul opus se află mazărea, rapița sau cerealele de toamnă cultivate după porumb; în acest caz rezerva rățișoarei porumbului este scăzută, dar există riscul ca insectele care apar în solele cultivate cu postmergătoarele porumbului să se deplaseze în sola vecină cu porumb. Pentru a avea o rotație ca la carte, inclusiv cu mazăre sau alte leguminoase pentru boabe, toate aceste culturi ar trebui să fie rentabile pentru fermieri.

Este important de menționat faptul că rățișoara porumbului este o specie polifagă, fiind semnalată la 34 de specii de plante gazdă în țara noastră. Pe lângă plante de cultură, insectele pot consuma specii de buruieni cum ar fi mohor, pălămidă etc. De fapt, rățișoara porumbului este o mare iubitoare a pălămidei (Cirsium arvense), insectele adulte consumând frunzele, iar larvele dezvoltându-se pe sistemul radicular. Din flora spontană, pălămida este singura specie (în afară de porumb sau floarea-soarelui) care poate satisface cerințele biologice ale larvelor rățișoarei porumbului. Prin urmare, câmpul ar trebui ținut cât mai curat de buruieni, inclusiv pălămida.

După cum știți, fermierii vor trebui să respecte mai multe cerințe pentru a încasa subvențiile. Voi discuta despre una dintre acestea. Conform GAEC 8, în fiecare an, fermierul trebuie să lase necultivate câteva procente din suprafața terenului arabil. Dar aici mai intervin și alte ecoscheme, care au și ele ca cerințe lăsarea unui anumit procent din teren necultivat. Dacă vorbim strict despre sol, ecoschemele vin în ajutorul lui. Din acest punct de vedere nu avem ce să contestăm referitor la cerințele privind ca un anumit procent din teren să nu fie cultivat, iar alt procent să fie cultivat cu culturi fixatoare de azot. Dacă vorbim strict de pârloage, din păcate acestea oferă condiții foarte bune pentru înmulțirea insectelor dăunătoare, inclusiv rățișoara porumbului (T. dilaticollis). Dintre toate speciile de buruieni mai sus amintite, pălămida (Cirsium arvense) asigură cele mai bune condiții atât pentru hrana adulților, dar și pentru hrana larvelor. Pârloagele pot fi focar de infestare din cauza speciilor de buruieni care se dezvoltă nestingherite, care, la rândul lor, asigură condiții foarte bune pentru insectele dăunătoare polifage, inclusiv rățișoara porumbului. Până nu se găsește o alternativă viabilă la tratamentul semințelor cu insecticide sistemice, în condițiile în care rezerva biologică a rățișoarei porumbului este ridicată în multe zone din România (Sud, Sud-Est, Est, Vest dar și Nord-Est), creșterea suprafețelor lăsate în pârloagă ca urmare a GAEC și eco-condiționalităților ar avea efecte negative, pe termen scurt și mediu, pentru cultivatorii de porumb și floarea-soarelui, ca urmare a creșterii și mai mari a rezervei biologice a acestui dăunător.

Asigurarea unei rotații ca la carte și combaterea buruienilor nu pot suplini 100% lipsa tratamentului semințelor. Acest tratament era o asigurare pentru fermieri în fața atacului rățișoarei porumbului și altor dăunători de sol. Fără existența unei alternative viabile pentru combaterea rățișoarei porumbului, culturile de primăvară aflate în zona de maximă favorabilitate a T. dilaticollis vor fi o mare loterie. Iar, dacă anul acesta vom scăpa de atac, asta nu înseamnă că vom scăpa de insecte. Ele vor fi tot acolo, iar la anul sau peste doi ani ne pot distruge culturile de primăvară.

Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea


Vizualizari 588
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti