Agrotehnica 09 Aprilie 2023, 20:52

Ce trebuie să știți despre cultura de căpșuni

Scris de

Căpşunul este o cultură care găsește condiții prielnice pentru dezvoltare în aproape toate zonele ţării, fiind capabil să dea producţii de peste 10 t/ha în primul an de la plantare. Pentru aceasta se vor alege terenuri cu fertilitatea naturală cea mai ridicată, mecanizabile, prevăzute cu sistem de irigare.

De regulă, solurile indicate pentru căpșun sunt cele cu textură lutoasă, luto-nisipoase sau luto-argiloase, cu Ph 5,6-7, iar ca plante premergătoare sunt recomandate plantele prăşitoare și cerealele. Este interzisă amplasarea culturii pe locuri erbicidate în anul precedent cu erbicide, precum și cultivarea de căpşuni după căpşuni, cartofi sau tomate.

Căpşunul este o specie cu talie mică și este adesea distrus de stagnările de apă. De aceea, încă de la amplasarea culturii se vor evita terenurile unde apa este în cantități mari. Pentru corectarea eventualelor denivelări rămase de la culturile premergătoare se face nivelarea de întreţinere, manual sau mecanic.

Fertilizarea culturii de căpșun se face cu 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat fără seminţe de buruieni sau rizomi oei cu 500 kg superfosfat şi 600 kg/ha sare potasică. Îngrăşămintele se împrăştie înainte sau în timpul arăturii, cu puțin timp, pentru că gunoiul de grajd neîncorporat imediat pierde sub acţiunea vântului şi a soarelui mari cantităţi de fertilizant. În mod automat îngrăşămintele se încorporează.

Pentru a avea o cultură sănătoasă, materialul săditor (stoloni) trebuie să fie achiziționat din pepiniere autorizate, libere de agenţi fitopatogeni şi dăunători, cu calitatea biologică „stoloni certificaţi“. Plantarea lor se face la 28-30 cm, odată cu acestea încorporându-se şi îngrăşămintele aplicate.

Rădăcina se fasonează, adică se îndepărtează resturile de filamente şi se lasă1-2 frunzuliţe, doar dacă depăşeşte 20 cm. Mocirla trebuie să fie suficient de consistentă pentru a adera pe rădăcină.

În timpul efectuării lucrării stolonii nu trebuie să fie expuşi la soare sau vânt. Ei se aşază în lădiţe cu care se vor transporta la locul unde se dorește instalarea culturii. Plantarea căpșunilor se face toamna în luna octombrie şi primăvara în lunile martie-aprilie.

Poziţia rădăcinii trebuie să fie perfect verticală şi dreaptă. Plantarea manuală cuprinde operaţiile de: executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor în groapă şi strângerea rădăcinilor (împănarea) cu plantatorul. Distanţa de plantare se face la 80-90 cm între rânduri şi 25-30 cm între plante pe rând. Se asigură o densitate de 40-50.000 plante/ha.

Irigarea

Căpşunul este o specie cu pretenţii foarte mari faţă de apă. Pentru a evita problemele, trebuie să se aplice 4-6 udări cu norme de 300-400 mc/ha în funcţie de zonă şi de cantitatea de precipitaţii căzute în perioada respectivă.

Greblarea culturii, strângerea şi arderea resturilor vegetale se va face primăvara devreme înainte de pornirea în vegetaţie. Cosirea, strângerea şi arderea resturilor vegetale sunt operațiuni care se efectuează imediat după recoltare.

Menţinerea culturilor pe rod se va menține maximum 3 ani, culturile bătrâne fiind cele mai predispuse atacului de boli şi dăunători.

Îngrăşarea fazială cu azot se efectuează în două reprize: primăvara foarte devreme, imediat după cosirea frunzelor (iunie)

Mulcitul cu paie la recoltarea fructelor este un procedeu care apără fructele coapte de contactul cu solul şi menţine umiditatea în sol. Mulcitul se face în perioada de înflorire a plantelor. Cantitatea minimă necesară este de 6 tone paie la hectar.

Recoltarea fructelor se face eşalonat, fiind necesar 3-8 treceri prin parcela respectivă. Căpșunile se culeg cu codiţă, evitându-se orele cu insolaţie puternică.

Imediat după încheierea recoltării fructelor se va face cosirea frunzelor și îngrăşarea cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.

Alte lucrări specifice culturii de căpșuni sunt: erbicidarea cu erbicide preemergente şi antigraminicide, tratamentele fitosanitare, irigarea repetată ori de câte ori este nevoie, întreţinerea repetată prin praşile manuale numai toamna şi primăvara folosind erbicide.

Fermierii preferă soiuri la care se recoltează 70-80% din producţie în primele 3-4 reprize, însă, în mod obişnuit fructele unui soi de căpşuni se recoltează în 5-6 reprize. Fructele mari sunt pentru consum în stare proaspătă, iar cele mijlocii sunt destinate pentru dulceţuri.

Căpșunile au vitamine precum C, E, B1, B2, B6, K, PP, fructele au și acid folic, fier, calciu, magneziu și fibre, care ajută la digestie. Căpșunile conțin o substanță numită antocianina, responsabilă de stimularea arderii depunerilor de grăsime, au foarte puține calorii, așa că nu contribuie la acumularea de kilograme. Vitamina C din căpșuni ajută și la producerea colagenului care va îmbunătăți elasticitatea pielii. Căpșunile sunt bogate în potasiu, vitamina K și în magneziu, aliați de nădejde ai oaselor puternice. Mai mult, aceste fructe sunt bune în perioada prenatală. Acidul folic este recomandat femeilor gravide sau celor care își doresc o sarcină, iar căpșunile conțin, conform studiilor de specialitate, 21 mg per porție.


Soi valoros de căpşuni

Pentru a fi competitiv un soi trebuie:

  • Să fie rezistent la ger, secetă, boli, dăunători,
  • Să aibă potenţial productiv ridicat.
  • Să aibă fructe mari intens colorate,
  • Să fie rezistente la manipulare şi transport,
  • Să fie durata recoltării de 18-24 de zile,
  • Să nu scadă prea mult greutatea medie la ultimele reprize de recoltat.
  • Să fie ridicat potenţialul productiv, cel puţin doi ani pe rod.

Anca LĂPUȘNEANU


Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti