Dunărea și brațele ei

Într-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei și al lagunei Razim-Sinoe s-a format Delta Dunării, tărâm de poveste, un adevărat paradis natural.

Delta a evoluat în strânsă legătură cu cele trei brațe, în ordinea existenței lor: Sfântu Gheorghe (cel vechi), Sulina și Chilia (cel mai recent).

Acest incredibil tărâm al apelor adăpostește peste trei sute de specii de păsări și nenumărate specii de pești, de la sturioni la crapi şi bibani, în timp ce varietatea de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în pădurile de stejar până la nuferi. UNESCO a desemnat Delta Dunării ca fiind o „Rezervaţie a Biosferei“.

Dacă vă opriţi într-un sat de pe malul apei veţi descoperi pescarii gătindu-şi propria versiune a borşului rusesc la foc în aer liber

Dunărea se desparte în cele trei brațe principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la Pătlăgeanca), despărțindu-se spre nord brațul Chila. La est de Tulcea, cursul Dunării se bifurcă pentru a două oară în brațele Sulina și Sfântul Gheorghe. Brațul Chila, în nord, are lungimea cea mai mare (120 km) și debitul cel mai ridicat – aproximativ de 60% din volumul fluviului e brațul Chilia – alternează sectoarele cu un singur curs (în dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia și Letea) cu sectoarele de bifurcare (în mai multe cursuri secundare), între grinduri.

Brațele secundare sunt: Tătaru, Cernavodă, Babina. La vărsare în mare se creează în prezent o deltă secundară (delta secundară a Chiliei), care avansează în mare cu câțiva zeci de metri pe an (40-80 m/an). Porțiunea în formare nu este inclusă în teritoriul țării noastre.

Brațul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat și canalizat, în urma cu aproape un secol. La vărsarea în mare are loc o depunere a aluviunilor (la contactul între apele dulci ale fluviului și apele sărate ale mării), formându-se o Bară (Sulina) care blochează cumva gura de vărsare. Pentru aceasta a fost construit un dig (cu o lungime de 10 km), care îndepărtează spre larg aluviunile aduse de curentul circular al mării. Totodată, are loc o dragare continuă a brațului pentru a-l păstra navigabil pentru nave maritime care au un pescaj de 7 m.

Brațul Sfântul Gheorghe (108 km) cu direcție dominantă spre sud-est formează la vărsare o acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin). Din brațul Sfântul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov și Dunavat, prin care se realizează legătura cu laguna Razim.

Anca LĂPUȘNEANU