Nimic pentru primăvară, totul încheiat în ferestrele iernii

Pentru creșterea și dezvoltarea în condiții favorabile a plantelor de cultură este necesar ca solul să aibă în permanență un grad de afânare care să asigure un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru plante.

Cu atât mai mult se cere ca această afânare și permeabilitate ale solului să fie prezente în sezonul rece, când trebuie să acumuleze cantități maxime de apă din precipitațiile căzute în perioada de toamnă-iarnă.

Ca regulă generală, este important ca suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară să fie pregătite din toamnă, iar ce nu s-a putut realiza să fie încheiat – finisat în ferestrele iernii. În primăvară este necesar să se acționeze cât mai puțin asupra solului sau deloc pentru a nu se pierde apa atât de necesară plantelor în perioada de vegetație.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se aflau în următoarea situație:

1. Suprafețe arate în vară sau toamnă, la umiditate optimă, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Acestea sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună înmagazinare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența I, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele mici de rapiță, lucernă, muștar, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă, la umiditatea optimă, dar negrăpate. În ferestrele iernii, pe aceste suprafețe este necesar să se realizeze o lucrare ușoară de grăpat pentru mărunțire și nivelare.

3. Suprafețele arate în toamnă, pe sol uscat, bolovănoase.

După trecerea câtorva fenomene de îngheț-dezgheț este necesar ca în ferestrele iernii să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțiere și nivelare.

Apa dintre agregatele structurale îngheață, își mărește volumul și îndepărtează agregatele unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf care astupă porii solului, formând o crustă.

4. Suprafețele programate pentru arătură, dar care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură, pentru a realiza mărunțirea și nivelarea solului.

Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de vară sau de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuie evitată.

5. Sunt situații când se renunță la arătură și suprafețele respective sunt afânate în plan vertical, cu cizelul sau scarificatorul. În urma acestora rămân unele denivelări și bolovani la suprafața solului. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri prevăzută în spate cu tăvălugi, se asigură o bună mărunțiere și nivelare.

6. Suprafețele destinate sistemului de agricultură conservativă se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat. La acestea trebuie urmărit să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren resturile vegetale pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Toate suprafețele sunt astfel finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvă­rare, când mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit, solul bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțărilor în epoca optimă.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară deoarece provoacă mari pierderi de apă. Prin experiențe s-a demonstrat că o singură trecere cu grapa cu colți reglabili provoacă pierderi de apă de 3%; o lucrare cu combinatorul, pentru pregătirea patului germinativ, provoacă pierderi de 5-6%, iar o lucrare cu grapa cu discuri, care răscolește și vântură solul, ajunge la pierderi de apă de 15-16%, până la 28-29%.

De aceea, sub nicio formă, nu este indicată folosirea grapei cu discuri la lucrările solului în primăvară.

Prof. dr. ing.Vasile POPESCU