update 3 Feb 2023

INCDA Fundulea, în eșalonul fruntaș al geneticii porumbului

Porumbul a fost dintotdeauna cultura agricolă de bază a țăranului roman.

Porumbul, cultura agricolă EMBLEMĂ a cercetării agricole din România.

Ca urmare a rolului și importanței acestei culturi agricole, conducerea statului a hotărât să se înființeze o unitate specială cercetării pentru cultura porumbului și astfel, în 1957, s-a înființat Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (ICCP).

Contrar geneticii promovate de T.D. Lâsenco, care era obligatorie pentru țările socialiste, în cadrul ICAR, la Stațiunea Moara Domnească, cercetătorul Vladimir Moșneagă a produs clandestin linii consangvinizate de porumb din care, în 1962, s-au creat primii hibrizi sorto-lineali autohtoni de porumb HSL 196 și HSL 213.

Profesorul N.A.Săulescu, ameliorator de prima clasă din România, sosit la Fundulea, a trecut imediat, din 1957, la crearea liniilor consangvinizate de porumb din soiurile și populațiile locale, dar și din genetica străină, cultivate izolat în pădurile din jurul localității Fundulea (am participat la aceste lucrări în 1957, fiind student în anul V în stagiu de practică).

Din aceste linii consagvinizate s-au creat primii hibrizi dubli de porumb românesc HD-208 și HD 405 (în 1963).

Cu hibrizii românești nou creați și cu cei mai buni hibrizi străini, pe baza unui program riguros de producere a seminței, s-a reușit să se generalizeze cultura porumbului hibrid în România în numai 7 ani.

Hibrizii străini au înregistrat sporuri de producție de 31-34%, iar hibrizii autohtoni, creați în condițiile din România și mai bine adaptați acestor condiții, au înregistrat sporuri și mai mari.

În perioada 1970-1980 s-au extins în cultură hibrizii simpli care au înregistrat sporuri de producție de 13-14% față de hibrizii dubli.

În intervalul 1962-1990 au fost creați 36 de hibrizi dubli și hibrizi simpli de porumb, iar după 1990 încă 50 de hibrizi.

La hibrizii nou creați s-a urmărit și îmbunătățirea anumitor însușiri precum: rezistență la frângere și la cădere, rezistența la secetă și arșiță, rezistența la boli, calitatea boabelor etc.

De menționat că superioritatea hibrizilor românești s-a manifestat, în special, în anii cu condiții climatice mai puțin favorabile, depășind hibrizii unor firme de top precum compania Pioneer.

O serie de hibrizi creați în anii ’90 au avut o longevitate foarte mare datorită însușirilor superioare.

Astfel, hibridul Olt a fost apreciat atât pentru nivelul ridicat de producție, cât și pentru o foarte bună toleranță la secetă și arșiță, fiind foarte solicitat de țărani pentru că se păstrează bine în pătul sub formă de știuleți.

Hibridul F.376 este apreciat de fermieri pentru nivelul și stabilitatea producției în diferite condiții pedoclimatice, dar și pentru calitatea superioară a boabelor.

Din păcate, după anul 2000 cei care au lucrat peste 40 de ani la ameliorarea porumbului s-au pensionat și s-a creat un anumit gol în acest sector.

Este vorba de marii amelioratori O. Cosmin și N. Bica, cei care au creat hibrizi pentru zonele neirigate, Tr. Sarca și I. Ciocăzanu pentru zonele irigate, precum și de mulți alți cercetători.

Între timp au mai venit tineri și sectorul începe să se revigoreze.

Menționăm pe Horhocea Daniela, născută și crescută în Fundulea, cu ambii părinți salariați la institut, absolventă a Liceului Agricol Fundulea și a Facultății de Agricultură București cu rezultate meritorii. A efectuat un stagiu în unități agricole de producție, după care a revenit în Fundulea.

A lucrat un timp alături de Georgeta Dicu, ameliorator recunoscut, după care a venit la INCDA-Fundulea, unde încă mai funcționa renumitul specialist în ameliorarea porumbului Ion Ciocăzanu, de la care a învățat secretele profesiei de ameliorator și acum este șeful laboratorului de ameliorarea porumbului.

Ea lucrează alături de Iordan Horia și de proaspăta absolventă de Agronomie Bunescu Ștefania. Au și o echipă de fete, tehniciene și laborante foarte bine instruite cu care realizează toate lucrările din câmp și din laborator.

În ultimii ani au mai fost creați hibrizii:

Felix (FAO 400-450), înregistrat în 2019.

Este rezistent la frângere și cădere, la secetă și arșiță, la tăciune și tolerant la hemintosporioză. La maturitate pierde ușor apa din bob.

La testările din rețeaua ISTIS și ASAS, la neirigat a realizat 10,5 t/ha porumb boabe.

Magnus (FAO 350), înregistrat în 2021.

Este rezistent la frângere și cădere, tolerant la secetă și arșiță, la fuzarioză și Ostrinia. Pierde rapid apa din bob la maturitate.

La testări a realizat 11,5 t/ha la neirigat și 14 t/ha la irigat.

Amurg (FAO 360), înregistrat în 2022.

Este rezistent la frângere și la cădere, tolerant la secetă, arșiță, fuzarioză și Ostrinia.

La testări s-au înregistrat producții maxime de 15,5 t/ha.

Foarte important este conținutul în proteină din bob 11,4-12,4%. De remarcat conținutul în proteină care variază la diferiți hibrizi între 8% și peste 12%.

Diferența de 4 puncte procentuale la o producție de 10 t/ha reprezintă un plus de 400 kg/ha proteină.

Cu privire la potențialul genetic de producție al unui hibrid, considerăm că este greu de precizat. Cu ceva timp în urmă, în discuțiile cu cercetători cu peste 40 ani activitate în cercetarea științifică din agricultură, se trăgea concluzia că în câmpurile experimentale se valorifică cca 80% din potențialul unui soi (hibrid), iar în unitățile de producție 50-60%.

Dar a stabilit cineva cu precizie care este acest potențial? Este foarte greu, chiar imposibil ca pe tot parcursul vegetației unei culturi agricole să se asigure, în fiecare etapă, toți factorii de vegetație la nivel optim. De aceea constatăm că hibrizi de porumb cotați cu potențial genetic de 16-17 t/ha în condiții de irigare, în 2016, în Insula Mare a Brăilei, cu o tehnologie de vârf aplicată de specialiști de înaltă clasă în frunte cu dr. ing. Lucian Buzdugan, s-au obținut 20.356 kg/ha, iar în 2019 au realizat 22.609 kg/ha (din presa agricolă).

Prin urmare, este mai corect să spunem despre un hibrid (soi) că în testări riguroase, de minimum 3 ani, nivelul producției realizate a fost de ..... și potențialul genetic de producție este de ..… Am dori să cunoaștem și alte puncte de vedere pe această temă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului