Afinul este unul dintre arbuștii care se pot cultiva și la noi. Fructele lui sunt recunoscute în special datorită proprietăților astrigente și antibacteriene. Florile înfloresc în perioada mai-iunie, fructele sunt mici, de culoare albastru închis sau roșii, iar gustul este ușor dulce-acrișor. Unul dintre cultivatorii de afin este Ghiță Ion din comuna Bucșani, județul Dâmbovița. Acesta ne-a vorbit despre înființarea și întreținerea unei astfel de plantații, dar și despre rentabilitatea ei.

„Abia din anul 3 poți avea cantitatea de fructe pe care ți-o dorești“

Pentru început ne-a vorbit despre startul plantației pe care o gestionează. „Cultiv cu afin o suprafață de aproximativ 5.000 m² încă din 2014, iar printre soiurile pe care le dețin se numără Chandeler, Merry Berry, care sunt importate din Olanda, dar mai am și soiuri românești pe care le cumpăr din Bilcești. Am luat mai multe soiuri, astfel încât să nu fructifice toate odată, ci în perioade diferite pentru a fi mai ușor la cultivare. Cei care vor să cultive astfel de soiuri trebuie să știe că acestea fructifică după 3 ani. În anul 2 după plantare trebuie să avem grijă să tăiem floarea, astfel încât planta să devină viguroasă deoarece în caz contrar fructifică mai puțin. Abia din anul 3 poți avea cantitatea de fructe pe care ți-o dorești. De exemplu, la suprafața pe care o dețin producția de anul acesta a fost de 3-4 tone de fructe. Ideea este ca afinul să dezvolte aproximativ 7-8 puieți. Arbuștii bătrâni (de culoare maronie) trebuie să fie tăiați la timp. Astfel reușești să obții o cantitate mai mare de fructe“, a precizat fermierul.

Plantare și recoltare

Pentru a avea o cultură de afin sănătoasă trebuie să fim atenți în special la aciditatea solului. Dacă nu avem pH-ul solului până în 6, din start ne putem da seama că nu este un sol bun pentru plantare. Ghiță Ion a explicat: „Pentru a planta puieții de afin trebuie să săpăm o groapă la fundul căreia se pune rumeguș de conifere. Trebuie să fim atenți la acest lucru deoarece, dacă vom pune alt tip de rumeguș, de stejar, spre exemplu, care nu este acid, vom pierde puietul. După aceea, amestecăm cu nisip, plantăm puietul din ghiveci în groapă și tasăm foarte bine cu piciorul ca să nu existe aer. La final udăm. Irigarea o fac prin picurare, iar la rădăcinile puieților am pus folie ca să nu crească buruieni. Dacă știi să întreții cultura de afin aceasta poate fructifica și până la 20-25 de ani. Între rânduri trebuie să păstrăm o distanță de 2 metri pentru a fi mai ușor la cules. Culesul se face bob cu bob. O plantă o poți culege chiar și de 10 ori, până reușești să aduni toate fructele ei. Ca să își păstreze aspectul proaspăt, după recoltare fructele trebuie puse într-o lădiță uscată, altfel pulpa lor se înmoaie. Fructele de afin pot fi păstrate în forma proaspătă într-o cameră frigorifică 3-4 zile, dar și la congelator pentru o perioadă mai lungă de timp. Pentru o suprafață de 5.000 m² investiția inițială poate ajunge la aproximativ 10.000 euro.

Dăunătorii puieților de afini

Conform specialiștilor, principala boală la cultura de afin este virusul Blueberry Shoestring Virus (șiretul afinului). Când planta este infectată de acest virus frunzele arbuștilor încep să capete o culoare roșie și se curbează puternic spre partea inferioară, căpătând aspectul unui șiret. Fructele nu mai ajung la culoarea lor specifică, albastră. Simptomul caracteristic este reprezentat de dungile roșcate de pe tulpinile tinere sau de 1 an. Pentru combatere este necesară distrugerea plantelor afectate și stropirea cu pesticide când este cazul. De asemenea, un alt dăunător poate fi Monilinia vaccinii-corymbosi, care produce mumifierea fructelor. Ciuperca atacă ramurile și florile de afin. După maturare, fructele se zbârcesc, îngălbenesc și cad. De aceea este necesar și în acest caz să apelăm la tratamente chimice.

„Clienții preferă mai mult afinele de pădure decât de cultură“

Fermierul ne-a explicat că, deși afinele au o serie de proprietăți benefice pentru noi, acestea nu sunt încă suficient promovate pe piața din România. În plus, mulți dintre cumpărători preferă afinele de pădure în detrimentul celor de cultură. „La noi nu este încă promovată cultura de afin. Mulți dintre clienți caută afine de pădure, dar nu îmi explic motivul deoarece afinile de cultură și de pădure au aceleași proprietăți. A fost o perioadă mai grea până am intrat pe piață, a fost nevoie de timp ca oamenii să cunoască cu adevărat valoarea acestui fruct. De asemenea, mulți dintre colegii mei când nu reușesc să-și valorifice toată producția în piață fac afinată sau dulcețuri. Îmi doresc ca în viitor să achiziționez și un utilaj de sortare pentru a conferi un aspect mai comercial produselor și pentru a ne ușura treaba. Sperăm să putem construi și un puț pentru a fi mai ușor de irigat“, a conchis fermierul.

Liliana POSTICA