reclama Nusees
update 29 Nov 2022

Soiuri de mazăre de toamnă create la INCDA-Fundulea

Alături de grâu, porumb și floarea-soarelui, care au constituit preocuparea de bază a cercetătorilor din institut, se află și leguminoasele pentru boabe și, în special, cultura mazării.

Primul soi de mazăre creat la Fundulea a fost în anul 1962, după care au urmat altele, tot mai performante, dar numai pentru mazărea de primăvară.

Un succes important l-a reprezentat crearea genotipurilor de tip „afila“ care permit o ușoară recoltare cu combina, fără pierderi.

Cu apariția schimbărilor climatice și cu frecventele primăveri secetoase s-a simțit nevoia creării soiurilor de mazăre de toamnă care asigură următoarele avantaje:

  • prezintă risc mai redus din cauza factorilor climatici;
  • în perioada de toamnă-iarnă cad precipitații (mai multe sau mai puține) care găsesc sămânța în sol, asigurând germinarea și răsărirea acesteia;
  • în cazul primăverilor capricioase nu se știe când se poate intra pe teren la semănat și, în timp ce mazărea de toamnă este în plină vegetație, cea de primăvară este neînsămânțată;
  • vegetația se dezvoltă în condiții de temperaturi moderate, așa cum îi priește culturii de mazăre, iar înflorirea și fructificarea au loc înainte de apariția secetei și arșiței;
  • mazărea de toamnă se recoltează cu 3 săptămâni înaintea celei de primăvară, fiind o foarte bună premergătoare pentru cultura a II-a în perimetrele irigate;
  • toate acestea asigură o producție net superioară și stabilă față de mazărea de primăvară.

Pe la începutul anilor ’90 cercetătorii din sectorul de ameliorare a leguminoaselor pentru boabe s-au pensionat și tineri cercetători nu prea au mai venit din cauza lipsei de finanțare și a salariilor mici.

O dublă șansă a apărut în anul 2012, când institutul a angajat un om hotărât să realizeze soiuri de mazăre de toamnă. Oportunitatea a fost că acesta a găsit un larg câmp de acțiune în această direcție.

Omul respectiv este o tânără absolventă, Ancuța Bărbieru, care provine dintr-o familie de gospodari, în prezent fermieri prosperi, născută în inima Bărăganului, în comuna Perișoru, județul Călărași, în proximitatea vechii Stațiuni de Cercetări Agricole a Bărăganului, stațiunea Mărculești.

După cele 8 clase din satul natal a urmat liceul de Chimie și Protecția Mediului din Călărași, apoi Facultatea de Biotehnologii din cadrul USAMV – București, după absolvirea căreia s-a prezentat la Fundulea. Din facultate avea noțiunile de bază privind ameliorarea plantelor, dar la Fundulea a avut norocul să întâlnească un specialist de înaltă clasă, dr. ing. Gheorghe Ittu, care a creat zeci de soiuri de grâu și triticale, muncind o jumătate de secol alături de marele ameliorator academician Nicolae N.Săulescu. Acesta a instruit-o amănunțit și în mod concret cu privire la felul în care trebuie să procedeze pentru a obține rezultatele dorite.

A avut la dispoziție o germoplasmă de calitate la nivel mondial, plus genetica locală și astfel, prin sute și mii de încrucișări realizate și prin valorificarea condițiilor de seră care permiteau obținerea a două generații pe an, a reușit să realizeze linii de mazăre de toamnă valoroase.

Le-a verificat în propriul câmp experimental și cele mai valoroase au fost trimise la ISTIS. În urma testării riguroase au fost trecute în lista oficială șase soiuri de mazăre de toamnă, câte două pe an (2020, 2021, 2022). Caracteristicile acestora se găsesc în tabelul de mai jos.

Este de remarcat potențialul ridicat de producție care în condiții optime de cultură ajunge la 7.000 kg/ha, iar soiul Flavia F, cu talia de peste 150 cm, creează un excelent borceag cu triticale.

În continuare, din soiurile create a furnizat sămânță unui veteran de peste 4 decenii în producerea de sămânță din toate creațiile institutului, respectiv dr. ing. Grigore Oprea. Acesta a produs sămânță din categoriile biologice superioare până la sămânța comercială.

Iată cum, în aprox. 10 ani, s-au putut obține asemenea rezultate.

În paralel s-a ocupat și de perfecționarea profesională prin susținerea examenelor de cercetător științific (CSIII și CS II), precum și prin pregătirea și susținerea tezei de doctorat. Acum este șeful Laboratorului de Plante furajere și proteice și, în afară de mazăre de toamnă, se ocupă și de mazărea de primăvară și de soia.

Un astfel de palmares până la vârsta de 35 ani este foarte lăudabil.

Asemenea tineri ar fi de dorit în toate sectoarele de activitate din țară.

Tabel. Caracteristicile morfo-fiziologice și de calitate ale soiurilor de mazăre de toamnă conform descrierii UPOV

soiuri mazare tabel

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Articole recente - Lumea Satului