„Avem prețuri mai mari de livrare, dar producțiile sunt mai mici“

Unul dintre fermierii români de apreciat este Ionel Condruță din comuna Măxineni, județul Brăila. Acesta activează în agricultură de mai bine de 10 ani și exploatează o suprafață de cca 400 ha pe care cultivă orz, rapiță, soia, porumb, loturi de hibridizare. Pasiunea pentru agricultură l-a motivat să rămână în acest domeniu și să facă față cu brio obstacolelor. Consideră că, deși viața unui fermier constă într-o mare parte doar în multă muncă, roadele de la finele anului arată că nu au fost în zadar eforturile.

„Fermierii care au sisteme de irigații își vor putea acoperi costurile“

Potrivit fermierului, anul acesta pare unul promițător, chiar dacă temperaturile s-au arătat mai ridicate față de ceilalți ani. „Pentru 2022 sperăm să obținem o recoltă bună și profitabilă. În anii trecuți au fost perioade de secetă mai îndelungate, de aceea toamna și primăvara au fost scăzute producțiile. Sperăm la orz să obținem 5 tone/ha, iar la rapiță 3 tone/ha. Nu știu dacă vom avea aceste producții deoarece au fost zone neirigate. Vedem când vom recolta și vom cântări recolta. În ultimii 3 ani vremea a fost foarte contradictorie, au fost fie temperaturi ridicate, fie ploi abundente pe o perioadă de o lună, cum a  fost anul trecut. De aceea, am avut suprafețe pe care nu le-am putut valorifica din cauza băltirilor. Anul acesta ne-am confruntat cu secetă prelungită. Din toamnă până în luna mai nu am avut decât aproximativ 40-50 litri de apă cumulați pentru că de fiecare dată au fost pe suprafețe mici care nu au fost semnificative pentru cultură și nu ne-au ajutat să obținem producții mai mari“, a mărturisit Ionel Condruță.

Printre soiurile de orz cultivate de fermier se găsește Cardinal, iar sămânța de soia este produsă chiar de el. Pentru celelalte culturi fermierul colaborează cu companii de profil. Pentru a-și putea valorifica producția la un preț rezonabil, Ionel Condruță face parte dintr-o cooperativă din zonă, Braicoop, și datorită acestei asocieri reușește să comercializeze intern, în special în porturile din țară, acolo unde i se oferă un preț mai mare. „Anul acesta avem prețuri la livrare mai ridicate, iar producțiile se estimează că vor fi mai mici față de anii trecuți. Prețul inputurile a variat, dar concluzia finală o vom trage mai târziu. Fermierii din regiunile unde a mai plouat sau au sisteme de irigații își vor putea acoperi costurile anul acesta. Ceilalți în mod sigur nu vor reuși să-și echilibreze balanța“, a declarat fermierul. 

„Avem sisteme de irigații, dar nu și infrastructura potrivită pentru acestea“

Chiar dacă zona Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai bine irigate zone din țară, fermierii se confruntă cu problema băltirilor. Ionel Condruță a precizat: „Avem sistem de irigații, trei stații modernizate în zonă făcute pe proiecte europene. Este un lucru bun, am reușit să le ducem la capăt. Statul român a ajutat fermierii să poată achiziționa instalații de irigat. În zona noastră toți cei care au de la 5-10 hectare dețin un echipemant de irigat, aripă de ploaie, tambur, pivoți liniare și altele. Problema mare pe care o avem este infrastructura. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) trebuie să țină cont că noi nu avem infrastructură pentru absolut toate echipamentele care sunt aici. Deci trebuie să se ia în calcul sistemul de aducțiune de la Nămăloasa, acesta să fie mult mai eficient pentru că în anul acesta, în primăvară, am avut foarte multe zile în care am stat cu toate instalațiile pe câmp. Nu am avut apă în canale și stațiile nu au putut să funcționeze. Funcționau câte 3-4 ore și așa am pierdut foarte mult la evoluția culturilor. Aș mai solicita să se ia în calcul că noi lucrăm suprafețe de teren din care unele sunt în proprietatea noastră, iar altele sunt luate în arendă. Ca să investim în continuare avem nevoie de o garanție a terenului. Ar fi important să se poate rezolva problema legii comasării terenurilor. Altfel există riscul să investești 100.000 de euro și după aceea să nu poți folosi o instalație de genul acesta pe 500 de metri de teren. Dacă se termină contracul de închiriere și proprietarul terenului pentru care ai achiziționat instalația nu mai vrea să reînnoiască sub nicio formă mu mai ai ce să faci cu investiția aceasta. Ca să ne putem duce la capăt investițiile ar trebui să găsim o soluție legală sau contractele de arendă să fie determinate pe o perioadă mai lungă de timp. Ne-ar fi de mare ajutor o măsură legislativă în această direcție“, a specificat fermierul.

• „Forța de muncă este din ce în ce mai puțină. Încercăm să luăm măsuri de modernizare și să înlocuim ceea ce nu avem sau nu mai avem de ales. Este nevoie de forță umană pentru că, orice am încerca să facem, fără supraveghere umană nimic nu este posibil. Chiar și la orice funcțiune a echipamentelor agricole, o instalație o programezi să se oprească, muți un furtun, un utilaj, uneori se mai întâmplă să se taie la un nivel, e necesară o forță umană să rectifice.“ – Ionel Condruță
• „Am accesat fonduri europene și intenționăm să o mai facem. Pentru că este un lucru bun, ne ajută să ne dotăm și să ne capitalizăm: să obținem lucrări de calitate mai bună, performanțe mai bune și producții mai bune. În viitor îmi doresc să accesez un proiect prin fonduri europene pentru procesare. Adică să nu mai vindem materia primă brută, ci într-o formă de procesare finită, primară.“ – Ionel Condruță.

Liliana POSTICA