reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Oct 2022

Efectul șrotului de rapiță asupra inflamației și stresului oxidativ la purcei după înțărcare

Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă, fapt care a avut un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării.

Această reglementare a deschis multe oportunități pentru cercetarea din domeniul nutriției animalelor pentru a găsi alternative la antibiotice: compuși/ molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agroalimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Fermentarea este un proces biotehnologic care a câștigat interes, dovedindu-se o modalitate eficientă de îmbunătățire a calității nutriționale a subprodselor agroindustriale. De exemplu, fermentarea microbiană cu bacterii acido-lactice sau drojdii este foarte eficientă pentru a îmbogăți subprodusele în componente bioactive precum enzime, acizi organici, vitamine, etc. și pentru a elimina factorii antinutriționali.

Șrotul de rapiță, un produs secundar rezultat în urma extragerii uleiului, bogat în proteine de înaltă calitate (bogată in cisteină, arginină), fibre, lipide nesaturate și compuși bioactivi (de exemplu, polifenoli, acizi organici, vitaminele B, C și E) a fost utilizat în alimentația porcilor ca alternativă la șrotul de soia, dar cu limite din cauza factorilor antinutriționali de tipul glucozinolaților pe care îi conține.

Fermentarea șrotului de rapiță a fost propusă ca o soluție viabilă pentru a reduce conținutul de glucozinolați, a crește palatabilitatea și a îmbunătăți digestibilitatea proteinei brute și a fosforului.

Până în prezent, au fost utilizate mai multe tipuri de fermentație pentru șrotul de rapiță: fermentația lactică (Lactobacillus fermentum, Bacillus subtilis) sau fermentația fungică (Aspergillus sp.). Conform cunoștințelor noastre, fermentarea cu drojdii a șrotului de rapiță nu a fost încă investigată la porc. Utilizarea drojdiilor pentru fermentarea subproduselor ar putea fi de interes deoarece peretele celular al drojdiilor conține polizaharide ca ß-glucani și manani cu proprietăți antioxidante și care, datorită structurii lor polimerice, pot capta radicalii liberi prin capacitatea lor de a încapsula toxine precum endotoxina LPS (lipopolizaharid), reducând apoi efectul lor negativ în celule.

În IBNA am realizat un studiu în care am fermentat șrotul de rapiță cu drojdii Saccharomyces cerevisiae pe care l-am introdus într-o rețetă de nutreț combinat în procent de 10% și l-am testat într-un experiment la purcei după înțărcare.

Rezultatele au arătat că fermentarea cu drojdie a scăzut semnificativ concentrația de factori anti-nutriționali (glucozinolați) la jumătate comparativ cu rapița nefermentată și a îmbogățit șrotul în proteină (+4,7%), microelemente: Fe (+28,0%), Mn (+29,5%) și fibre (+41,9%). Se știe că fibrele îmbunătățesc acțiunea peristaltică în tractul intestinal și promovează activitatea bacteriană în colon, fiind transformată de microflora intestinală în lactat, acetat și butirat, cu beneficii pentru mediul intestinal și inflamație. Fermentarea a crescut de asemenea concentrația unor compuși bioactivi ca polifenoli și acizi grași polinesaturați.

Furajul combinat cu șrot de rapiță fermentată nu a modificat performanțele, dar, fapt foarte important, a scăzut semnificativ incidența diareei specifice în perioada de post înțărcare. Numărul de purcei cu diaree a fost mai mic în lotul care a primit furajul cu rapiță fermentată, comparativ cu lotul martor.

Se știe că trecerea la hrana solidă și prezența patogenilor în perioada de post înțărcare, în care purceii au un sistem imun și digestiv slab dezvoltate, produce inflamații și stres oxidativ. Furajul cu șrot de rapiță fermentată a scăzut semnificativ concentrația unor markeri inflamatori și de stres oxidativ la nivel intestinal (jejun, ileon colon). Acest furaj a crescut statusul antioxidant prin stimularea activității enzimelor antioxidante (SOD și CAT) la nivel sistemic în plasmă și a redus markerul de peroxidare a lipidelor – TBARS atât în plasmă, cât și în intestin.

Dr. biolog Ionelia ȚĂRANU

Articole înrudite