Costin Telehuz: „Noi nu vom face foamea niciodată!“

Despre securitate alimentară se tot vorbește și este normal având în vedere cât de importantă este și ce riscuri implică insecuritatea de orice fel, darămite când vine vorba de hrană. Dar cum se schimbă datele problemei și ce implicații are războiul din Ucraina pentru România și Europa? Vom face sau nu vom face foamea? Războiul din Ucraina a fost subiectul principal al unui eveniment organizat recent de Azomureș. În primul rând, ca o concluzie, toți cei prezenți au fost de acord că, în acest moment, România are toate resursele necesare pentru asigurarea securității alimentare, fără a se lua în calcul raționalizări sau restricții de orice fel. Cu toate acestea, prețurile ar putea crește în continuare. De ce? Ei bine, secretarul de stat în MADR, Sorin Moise, a spus că efectele din piață sunt generate de conflictul din Ucraina, dar că există stocuri suficiente de grâu până la prima recoltare. Ca de altfel toți cei prezenți, oficialul MADR a tras semnale de alarmă asupra prețului la energie și a amintit de crizele succesive din ultimii doi ani: criza sanitară provocată de COVID-19 și criza prețurilor la energie, cea de-a doua afectând puternic industria de îngrășăminte. A se vedea cazul Azomureș...

Vine sau nu vine apocalipsa alimentară?

În cadrul evenimentului am aflat și punctul de vedere al Comisiei Europene, prin vocea lui Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, actualmente ministru plenipotențiar în cadrul reprezentanției României la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina a afectat stocurile pentru că în silozurile de la Marea Neagră sunt peste 10 milioane de tone de cereale ce nu pot fi puse în circulație. Mai mult, războiul amplifică criza energetică și creșterea prețurilor la importuri, mai ales la îngrășăminte. „Comisia Europeană a spus că nu există niciun pericol de lipsă de produse alimentare pe piața europeană pentru că stocurile arată că sunt peste 30 de milioane de tone de hrană în statele membre“, a menționat Achim Irimescu. Prezent prin intermediul tehnologiei, ca și Achim Irimescu, a fost și Pekka Pesonen, secretarul general Copa-Cogeca. Printre cele menționate, oficialul Copa-Cogeca a menționat faptul că fermele din UE nu-și permit inputuri la prețuri premium, având în vedere că majoritatea sunt afaceri de familie. De asemenea, a mai spus Pesonen, este nevoie de acces la materii prime pentru competitivitate.

Strategie care să pună în valoare producția internă de îngrășăminte

Producția internă de îngrășăminte poate securiza România din punct de vedere alimentar și poate ajuta jucătorii din agrobusiness. Dar pentru asta ar trebui o strategie pe termen mediu și lung, iar strategia ar trebui făcută cu cap... „Guvernul României împreună cu Ministerul Agriculturii și cu toți cei implicați în agrobusiness ar trebui să creeze o strategie pentru termen mediu și lung, astfel încât să diminuăm acest impact negativ considerând că inputurile sunt cele mai importante pentru o cultură și, în același timp, cel mai greu de gestionat logistic din cauză că sunt volume mari, cantități mari. Trebuie să se lucreze la o strategie astfel încât să punem în valoare producția internă și să sprijinim producția internă de îngrășăminte care, pe termen mediu și lung, va ajuta la securitatea alimentară a României“, a explicat Cristian Moldovan, director Ameropa Grains. De o strategie coerentă și urgentă a Guvernului a vorbit și administratorul Dafcochim Agro, Marinel Ștefan.

„Resurse avem, gaz avem, fabrici avem, oameni avem. Tot ce poate să facă Guvernul este să conecteze toate acestea, să dăm drumul la activitate și să încercăm să minimalizăm cât putem această criză care este în dezvoltare. Toți încercăm să ne bizuim pe extern (îngrășăminte din export – n.red.), dar haideți să lăsăm externul la o parte pentru că este un element imprevizibil, nu putem să anticipăm. Putem să încercăm să aducem îngrășăminte din Maroc sau din altă parte, dar, dacă Marocul își schimbă politica mâine, am rămas în aer. Tot ce trebuie să facem noi ca țară este să ne organizăm într-un timp cât mai scurt, să gestionăm resursele pe care le avem, să începem să producem și să ne asigurăm capacitatea noastră. Haideți să ne unim noi, românii, căci suntem un popor binecuvântat și să începem să asigurăm necesarul de cereale al Europei“, a îndemnat Marinel Ștefan, administrator Dafcochim Agro.

LAPAR: „Avem o problemă de interpretare a crizelor“

În opinia reprezentantului LAPAR, Ștefan Gheorghiță, „la nivel european, avem o ruptură între birocrația bruxeleză, să-i zicem așa, și interesele tuturor statelor componente ale Uniunii Europene. Avem o problemă de interpretare a crizelor; venim după două crize succesive – criza sanitară și criza de natură militară, dublată și de efectele pandemiei care au dus la condițiile favorabile de demarare a unei inflații galopante“. „(...) Criza alimentară nu trebuie percepută doar prin lipsa produselor la raft, ci și prin prezența unor produse inaccesibile unor categorii din ce în ce mai largi de populație“, a mai spus Ștefan Gheorghiță.

Avertisment de la fermieri

La eveniment au participat reprezentanți ai distribuitorilor de inputuri pentru agricultură care şi-ar dori ca Azomureș să reia producția imediat pentru că fermierii sunt în criză reală de produs, mai mult decât de preț. „Fermierii din Sud-Est au mai puțin de 50% din necesarul de fertilizanți“, a avertizat Narcis Niţă, administrator Biz Solutions Dolj.

Poate că multe scenarii apocaliptice pot induce panica într-un anumit segment al populației, iar asta s-a văzut cu prisosință..., dar sunt și fermieri care argumentează clar că nu trebuie să ne panicăm. De pildă, fermierul Dragoș Costin Telehuz, proaspăt numit secretar de stat în MADR, a spus clar următorul lucru: „Noi nu vom face foamea niciodată pentru că avem producția primară pe excedent.“ Noi nu suntem o țară mică, vom produce în continuare excedentar“. Pe de altă parte, ce-i drept, a mai spus Telehuz, „fermierii trebuie să se obișnuiască și cu îngrășăminte mai puține“.

Ce măsuri urgente ar trebui să ia ministrul Agriculturii

Întrebat ce ar face dacă ar fi ministrul Agriculturii, Dragoș Costin Telehuz a spus că „Ministerul Agriculturii ar trebui să creeze, pentru că nu are un organism prin care să obțină date reale din piața agricolă românească“. „Este foarte bine că Ministerul Agriculturii a fost ajutat de sectorul privat care i-a adus date la zi referitoare la stocuri, din ce sunt compuse și unde vor merge astfel încât să poată lua decizii corecte. Asta este o vulnerabilitate a Ministerului Agriculturii, că nu are date de calitate. Și aici trebuie făcut ceva repejor. Culmea este că se poate face relativ repede. O altă măsură urgentă este să asigurăm energia necesară pentru sistemul de irigații și să-l extindem atât cât se poate extinde, bineînțeles cu o evaluare serioasă asupra a ce se poate face și până unde ne putem întinde. În al treilea rând, o problemă mai importantă decât cele două menționate poate apărea de ieri și până mâine, astfel încât Ministrul Agriculturii ar trebui să fie pregătit pentru noutăți, în mare parte neplăcute“, a declarat Telehuz pentru emisiunea „Din lumea satului“.

Simona-Nicole David