Cultura sfeclei de zahăr: ameliorarea şi crearea de soiuri-hibrid (I)

Lucrările de ameliorare la sfecla de zahăr în România au început în anul 1948 şi s-au desfășurat până în 1956 în cadrul laboratoarelor de cercetare de pe lângă fabricile de zahăr Bod şi Roman. Din 1967, activitatea de ameliorare s-a desfășurat în Institutul de Cercetare pentru Cartof şi sfeclă de Zahăr Braşov, iar din 1981 în Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Sfeclei de Zahăr şi Substanţelor Dulci Fundulea şi în Staţiunile de cercetare pentru sfeclă de la Braşov şi Roman.

În perioada 1948-2000 s-au creat, omologat şi introdus în producţie următoarele soiuri de sfeclă de zahăr:

Soiul diploid plurigerm Bod 165 a fost obţinut în anul 1953 în laboratorul de cercetare de pe lângă Fabrica de zahăr Bod. Soiul Bod 165 a fost obţinut prin selecţie repetată din soiul polonez Buszcsynski CLR. El se caracterizează printr-o creştere energică în prima perioadă de vegetaţie şi prin rezistenţă la cercosporioză şi la secetă. Testat în culturi comparative în 5 localităţi alături de alte soiuri străine, în anii 1954-1955 soiul Bod 165 a produs cu 11,8-24,9% zahăr la hectar mai mult decât media acestor martori.

Soiul diploid plurigerm Lovrin 532 a fost creat în 1953 la Staţiunea Experimentală Agricolă Lovrin prin selecţie pe grupe şi selecţie individuală, urmată de încrucişări între familii, pornind de la soiul polonez Buszczinski MLR. Soiul Lovrin 532 este rezistent la secetă, prezintă un conţinut ridicat de zahăr şi, fiind un soi mai precoce, se pretează la recoltarea mai timpurie. În medie pe 3 ani (1951-1953), soiul Lovrin 532 a depăşit soiul Buszczinski MLR cu 5,1% la producţia de rădăcini şi cu 11,7% la producţia de zahăr biologic la hectar, având şi un conţinut de zahăr cu 0,48% mai ridicat ca martorul.

Soiul diploid plurigerm Câmpia Turzii 34 (CT-34) a fost obţinut în anul 1953 la Staţiunea Experimentală Agricolă Câmpia Turzii prin selecţie pe grupe şi selecţie individuală urmată de încrucişări între familii pornind de la soiul diploid plurigerm Buszczinski CLR. În acest sens au fost utilizate familii extrase din soiul polonez la Câmpia Turzii, Cluj, Suceava şi Sângeorgiu de Mureş. Soiul Câmpia Turzii 34 este mai tardiv, cu rezistenţă bună la cercosporioză. În anii 1954-55, în condiţiile de la Măgurele şi Braşov soiul CT-34 a depăşit soiul Buszczinski CLR cu 11,1% la producţia de rădăcini şi cu 13,4% la producţia de zahăr.

Cele 3 soiuri diploide plurigerme nou create (Bod 165, Lovrin 532 şi CT-34) au fost raionate şi introduse oficial în producţie în 1956, iar în anul 1960 ocupau întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr din România.

La noi în ţară lucrările de ameliorare prin utilizarea poliploidiei au început în 1958 la Staţiunea Moara Domnească şi din 1962 au continuat la Staţiunea Braşov, iar din 1967 la ICCS Braşov. Primele 2 soiuri create la noi în ţară prin folosirea poliploidiei au fost Românesc Poli 1 şi Românesc Poli 7, omologate şi introduse în producţie în 1968.

Soiul anisoploid plurigerm Românesc Poli 1 a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 1 (4x =36, forma mamă ) cu polenizatorul diploid plurigerm Bod A2 (2x =18), utilizându-se raportul clasic de încrucişare de 3:1. În medie pe 3 ani (în perioada 1966-69), în condiţiile de la Braşov soiul R Poli 1 a depăşit soiul CT-34 (martor) cu 12,2% la producţia de rădăcini şi cu 10,4 % la producţia de zahăr.

Soiul anisoploid plurigerm Românesc Poli 7 a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 1 cu polenizatorul diploid plurigerm Lovrin 62 /53, utilizându-se acelaşi raport de încrucişare de 3:1. În condiţiile de la Braşov, în medie pe 3 ani, soiul R Poli 7 a depăşit soiul CT-34 cu 13,6% la producţia de rădăcini şi cu 14,8 % la producţia de zahăr.

Soiul anisoploid plurigerm Polirom (omologat în anul 1975) a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 2 cu polenizatorul diploid plurigerm CT-34, utilizându-se raportul de încrucişare de 3:1. În condiţii de irigare la Catanele județul Dolj, în medie pe

3 ani, (1976-78) soiul Polirom a depăşit soiul R Poli 1 cu 4,5% la producţia de rădăcini şi de zahăr la hectar.

Primul soi poliploid monogerm românesc Monorom (omologat în 1975) a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid monogerm Tetra Mono 2 (TM-2) cu polenizatorul diploid plurigerm Bod A2, utilizându-se raportul de încrucişare 3:1. În condiţii de irigare la Catanele – Dolj soiul Monorom a depăşit soiul R Poli 1, în medie pe 3 ani, cu 4,9% la producţia de rădăcini şi cu 7,7% la producţia de zahăr.

Soiul poliploid monogerm Braşov 519 (omologat în 1977) a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid monogerm Tetra Mono 4 (TM-4) cu polenizatorul diploid plurigerm CT-34, utilizându-se raportul de încrucişare de 3:1. În medie pe 3 ani la Catanele – Dolj, în condiţii de irigare, soiul Braşov 519 a depăşit martorul (R Poli 1) cu 7,2% la producţia de rădăcini şi cu 9,7% la producţia de zahăr.

Anca LĂPUȘNEANU