Cultura de sfeclă de zahăr este rentabilă, dar pretențioasă

Sfecla de zahăr este o cultură foarte rentabilă, mai ales pentru cei care o cultivă pe soluri care se pretează pentru asta. Din păcate, este condiționată de proximitatea fabricii, de utilaje, de calitatea rădăcinilor şi de o suprafață suficient de mare pentru a putea negocia inputurile. La Bod este deja o tradiție de mai bine de 100 de ani cultivarea sfeclei de zahăr, încă de la înfiinţarea fabricii.
Mihai Tatu, unul dintre fermierii care cultivă o suprafaţă mare de sfeclă de zahăr în județul Brașov, descrie situația actuală ca fiind una demnă de cascadorii râsului: „Cultiv 400 de hectare de sfeclă, recoltez 20.000 de tone pe care le duc la sute de kilometri distanţă, la fabrica de la Luduș pentru prelucrare, când am o fabrică la doar şapte kilometri distanţă“, Pentru a menţine Fabrica de zahăr, reprezentantul Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă a lansat primarului Municipiului Brașov o propunere de schimb de terenuri. „Putem să găsim o soluție. Soluția mea: am în Feldioara 20 hectare de teren, între DN 13 și Gara Feldioara. Vă ofer acolo 60 de hectare de teren, cu rampă de descărcare, ca la Bod, cu legătură la transport pe calea ferată şi la gaz, în apropiere fiind și staţia de epurare“, a declarat Mihai Tatu.
Sfecla de zahăr este una dintre cele mai rentabile culturi. Longevitatea ei o face însă și una dintre cele mai costisitoare culturi, investiţia pentru un hectar fiind între 7.000-8.000 lei/ha.
De mai bine de 20 de ani, Mihai Tatu este cultivator de sfeclă de zahăr. „Mașina pe care o am este veche. Nu cred că-și permite cineva să achiziționeze una nouă întrucât costă undeva la 500.000 de euro. Dacă se închide fabrica de zahăr rămân cu mașina în curte și nu mi-o ia nimeni pentru că este specializată doar pentru recoltatul sfeclei. Nu este ca alte combine cu care poți să recoltezi grâu, porumb, floarea-soarelui, soia etc.“
Comercializare şi subvenţii
Clima este un factor important care condiționează cultura sfeclei de zahăr. În perioada de la semănat până la răsărit, sfecla de zahăr este mai puţin pretenţioasă în ceea ce privește căldura. Ea începe să germineze la temperatura de 3-4 grade Celsius. Răsare în 10-15 zile, la temperatura de 10-15 grade Celsius (temperaturi mai mari de 0 grade, 120-130 de zile). Este consumatoare mare de îngrășăminte și îi trebuie apă (acumulează zahăr începând din luna august până în noiembrie).
Fiind una dintre culturile cu perioadă lungă de vegetaţie (260-280 de zile), numărul de tratamente este mare şi tehnologia complexă. Sfecla de zahăr n-o poți cultiva mai repede de 3-4 ani. În acest timp, fermierul trebuie să aibă bani. Mihai Tatu găsește resurse în ferma zootehnică și folosește gunoiul de grajd ca îngrășământ natural. În plus, cultivă porumb, grâu și soia.
„Soia merge doar în zona aceasta. Ea se completează foarte bine cu sfecla de zahăr. Mai exact, dacă cultivi soia și apoi vii cu sfecla de zahăr, ai deja trei sferturi de îngrășământ asigurat din soia“ (pentru cultura de sfeclă de zahăr).
Dacă în anii anteriori prețul la zahăr a fost undeva la 1,70-1,80 lei, acum acesta a sărit la 2,50 lei „la poarta fabricii“. În baza unui sistem de calcul, cultivatorii ar primi o bonificație, ceea ce face industria zahărului una rentabilă.
„Să vedem anul următor cum vor fi prețurile la îngrășăminte, la motorină, la erbicide pentru că, așa cum se estimează, nu cred că vom reuși să înființăm prea curând culturile și, din câte văd, nici subvențiile nu vin. Una e să primești subvenția în toamnă, ca să cumperi motorină și îngrășăminte, și alta să cumperi la primăvară, când toți dealerii știu că ai nevoie și atunci măresc prețurile.“
Mihai Tatu are planuri și pentru Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr – BOD. „Dorim o societate pe acțiuni, o acțiune să aibă valoarea în jurul sumei de 5.000 de lei și nimeni să nu dețină mai mult de 20 de acțiuni, ca să nu devină majoritar. Din această societate să facă parte cultivatorii de sfeclă de zahăr, ca să asigure materia primă și să poată înscrie oricine dorește să fie acționar. O soluție pentru reabilitare“, conchide, într-un ton optimist, cultivatorul.
Anca Lăpușneanu
subventii, sfecla de zahar, rentabilitate, comercializare, subventii 2021, cultura sfeclei de zahar
- Articol precedent: Cum se cultivă cel mai scump condiment din lume, șofranul
- Articolul următor: Legumicultura în spații protejate, o alternativă sigură la schimbările climatice